Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 396/2008. Curtea de Apel Pitesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.396/

Ședința publică din 11 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu

JUDECĂTOR 3: Mariana

Judecător: -

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de către reclamantul - și de pârâții:, și, împotriva încheierea de ședință din 20 mai 2008 și a deciziei civile nr.146/A din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

Grefierul de ședință învederează instanței că dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 04 2008, în încheierea de la această dată fiind consemnate susținerile părților, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.

CURTEA:

Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursurilor civile de față:

Constată că, prin acțiunea formulată la data de 17 februarie 1999, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, G, și, pronunțarea unei sentințe de ieșire din indiviziune asupra succesiunilor defuncților și, deschise la datele de 23 aprilie 1969 și respectiv, 23 martie 1987, în comuna, județul

În motivare, s-a arătat în fapt că în patrimoniul defuncților existau o serie de terenuri dobândite anterior cooperativizării, acest patrimoniu având a fi completat cu terenurile ce au făcut obiectul înzestrărilor, către unii dintre moștenitori. Reclamantul a arătat totodată că, în conformitate cu Legea nr.18/1991, terenurile ce au făcut obiectul înzestrării au fost reconstituite în proprietatea fiecăruia dintre moștenitorii înzestrați, iar celelalte, în proprietate indiviză.

Cu cererea reconvențională formulată la data de 16 martie 1999, și, au solicitat obligarea reclamantului la raportul bunurilor primite cu titlu de zestre de la părinți și au contestat apartenența la masă a unor construcții și terenuri, fie pentru motivul că sunt dobândite direct de către acești moștenitori, iar nu de la părinți, fie, în cazul pârâtei, întrucât pentru acestea deține contract de donație din anul 1957.

Față de cererea reconvențională de raport, la termenul din 13 aprilie 1999, formulat cerere de intervenție în interes propriu, alături de reclamant, arătând că imobilul casă cu etaj și autoturismul, cerute de către pârâți de la reclamant, sunt în realitate bunuri comune dobândite de către soți în timpul căsătoriei.

Cu acest prilej, reclamantul a formulat apărări cu privire la celelalte bunuri cerute la partaj și și-a completat acțiunea cu cererea de reducțiune, în limita cotității disponibile, a donației invocată de pârâta.

Totodată, s-a formulat o cerere precizatoare a acțiunii, arătându-se pentru fiecare teren în parte vecinătățile, cotele aflate în fiecare din patrimoniile celor doi defuncți și succesorii recunoscuți.

La rândul său, la data de 11 noiembrie 1999, invocat calitatea de proprietar asupra unui teren de 1.000. arătând că nu provine de la autori.

Prin sentința civilă nr.348 din 18 noiembrie 1999, Tribunalul Vâlcea, și-a declinat competența soluționării lor în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, față de dispozițiile exprese ale art.657 Cod procedură civilă.

În fața acestei instanțe, G și au solicitat instanței a anula renunțarea făcută de ei la succesiunea defunctului și, pe cale de consecință, anularea certificatului de moștenitor nr.497 din 21 mai 1970, motivat de faptul că, în realitate, ei nu mai puteau renunța în mod expres, o dată ce au acceptat tacit succesiunea.

La 19 iunie 2000, reclamantul, prin apărător, și-a precizat încă o dată acțiunea cu privire la denumirea alternativă purtată de unele dintre terenurile cerute la partaj și, respectiv, cu privire la terenurile ce au făcut obiectul înzestrărilor al căror raport s-a cerut.

Prin încheierea din 18 septembrie 2000, judecătoria a admis în parte, în principiu, acțiunea cu precizările ulterioare, în parte, în principiu, cererea de intervenție formulată de și, tot astfel, cererile formulate de, A fost respinsă, în principiu, cererea prin care, G și solicitau anularea renunțării lor la succesiunea lui și respectiv a certificatului de moștenitor eliberat în anul 1970, de pe urma acestuia.

A fost constatată deschisă succesiunea autorului, la data de 23 aprilie 1969 în localitatea, județul V, masa succesorală compunându-se din cota de 1/2 din casa de cărămidă din 2 camere, acoperită cu șiță și fânar, împreună cu terenul de 800. aflat în punctul "Acasă", moștenitori acceptanți fiind reclamantul cu cota de și, soție supraviețuitoare, cu cota de.

Tot în masa succesorală a acestui defunct, s-au constatat a se afla, prin efectul Legii nr.18/1991: cota de din terenurile reconstiruite în proprietate, potrivit legii 18/1991, oștenitori acceptanți pentru această parte din succesiune s-au constatat a fi, soție supraviețuitoare, cu cota de și părțile, descendenți de gradul I, asupra cotei de .

A mai fost constatată deschisă și succesiunea autoarei, la data de 23 martie 1997, în localitatea, moștenitori fiind părțile descendenți de gradul I, cu cota de 1/8 fiecare, iar masa succesorală compunându-se din cota de culeasă din succesiunea soțului predecedat, ca și cota de din terenurile anterior menționate, un de 50 dal. o sobă de teracotă, o icoană veche și J din terenul de circa 900. din localitatea.

Cererea de raport al donațiilor a fost respinsă ca tardiv formulată,

În ceea ce privește terenul de 1.680. din punctul "Acasă", cerut la punctul 5 din acțiune, față de actul de dobândire depus de către la dosar, s-a constatat că aparține acestui pârât și nu succesiunii.

La fel, bunuri proprii ale pârâtului, s-au constatat a fi casa cu două camere, bucătărie, balcon închis și beci, acoperită cu șiță și fânarul din cărămidă acoperit cu șiță, constatându-se că au fost edificate de către pârât.

Cu privire la terenurile deținute anterior cooperativizării de către autori, s-a reținut că, potrivit art.13 pct.2 din Legea nr.18/1991, toți succesorii au fost repuși în termenul de acceptare al moștenirilor, câtă vreme aceste bunuri nu se aflau în patrimoniul privat la data survenirii decesului.

În ce privește anularea declarațiilor de renunțare la succesiune și respectiv a certificatului de moștenitor emis de pe urma defunctului, cererea a fost respinsă ca neconstatându-se vreuna din condițiile art.701 Cod civil, privitoare la revenirea asupra renunțării la succesiune.

Prin sentința civilă nr.1726 din 5 martie 2001, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a dispus ieșirea din indiviziune a părților, potrivit variantei completatoare formulată de expert și aflată la filele 196-203 din dosar.

Împotriva sentinței, în termen, au declarat apeluri, G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, atât în ceea ce privește compunerea masei succesorale, evaluarea bunurilor, lotizarea lor, dar și calitatea de acceptanți a părților.

Prin încheierea din 30 octombrie 2001, Tribunalul Vâlcea, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu a judecătoriei, a constatat că renunțători la succesiunea autorului, cu declarații exprese sunt pârâții, iar masa succesorală a acestuia se compune din cota de din casa de cărămidă cu 2 camere, acoperită cu șiță și fânarul-pătul din cărămidă acoperit cu șiță, ca și din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.601/47099 din 30 iunie 1999, potrivit punerii în posesie din 27 noiembrie 1999.

În succesiunea autoarei s-au constatat a exista cota de revenită din succesiunea soțului predecedat și restul de din imobilele menționate în aceeași masă, dar și bunurile mobile în cotă de 1/1, reținute în încheierea apelată. Au fost menținute restul dispozițiilor încheierii, au fost numiți experți pentru identificarea și evaluarea bunurilor, dispunându-se expertului constructor să evalueze și bunurile mobile, precum și să facă propuneri de lotizare, care să țină cont de stăpânirea în fapt, starea de nevoie și eventuala învoială a părților.

Prin încheierea din data de 29 ianuarie 2002, tribunalul, la cererea reclamantului, prin apărător, a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în considerentele și dispozitivul acestei din urmă încheieri, reținând că în masa succesorală a autorului, au rămas 2 fânare, unul din lemn acoperit cu șiță, altul din cărămidă, acoperit cu șiță, dispunându-se totodată expertului constructor, să verifice situația construcțiilor la fața locului și să arate dacă acestea sunt distincte, așa cum părțile au susținut.

După suplimentarea probatoriului, prin decizia civilă nr.986 din 2 iulie 2002, Tribunalul Vâlcea, admițând apelurile, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința, dispunând ieșirea părților din indiviziune, potrivit variantei a II-a propusă de completarea expertizei întocmită de ing. loturile fiind echilibrate prin obligarea la sulte iar cheltuielile de judecată, în parte, compensate.

Cât privește varianta de lotizare asupra căreia s-a oprit instanța, motivarea a fost aceea că ea a fost solicitată de majoritatea părților și întrunește cerințele art.741 Cod civil.

Recursurile declarate de, G și au fost admise prin decizia nr.2138/R/13 noiembrie 2002 Curții de APEL PITEȘTI, care a casat decizia și încheierea, trimițând cauza spre rejudecare, aceluiași tribunal, ca urmare a constatării că, în mod corect, instanța i-a înlăturat pe recurenți de la beneficiul acceptării succesiunii autorului, întrucât toți pârâții au renunțat expres la succesiunea autorului, lor neprofitându-le dispozițiile art.13 din Legea nr.18/1991.

S-a dispus instanței de trimitere ca, ținând cont de recunoașterea părților, potrivit căreia terenurile asupra cărora le-a operat reconstituirea în mod individual provin într-adevăr de la părinți, de identificarea provenienței pentru fiecare parcelă în parte, respectiv de la mamă, de la tată sau de la ambii părinți, ca și de principiul împărțirii în mod egal între moștenitori a bunurilor, indiferent că ele au fost reconstituite în nume propriu sau pe numele moștenirii, să procedeze la recompunerea masei succesorale incluzând și aceste terenuri, în cotă de, cota provenită de la mamă.

Astfel reinvestit cu judecata pricinii, Tribunalul Vâlceaa primit cererea de suplimentare a masei partajabile și cu suprafața de 4,5 ha. teren forestier, pentru care actele de reconstituire a dreptului de proprietate au fost eliberate în această fază procesuală, toate părțile exprimându-și acordul cu privire la primirea acestei cereri, precum și cererea de obligare a pârâtului de a raporta la masa partajabilă terenul de 2.000. pădure din punctul "" reconstituit acestuia în aplicarea dispozițiilor Legii nr.18/1991, anterior modificării prin dispozițiile Legilor nr.169/1997 și următoarele.

Totodată, părțile au solicitat scoaterea intimatei din categoria succesibililor acceptanți, față de renunțarea expresă a acesteia la moștenirea tatălui lor, ca și față de faptul că aceasta nici nu a formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cu valoare de acceptare, pentru succesiunea mamei.

Această intimată, la rândul său, a arătat că într-adevăr, nu solicită parte a terenurilor arabile pentru care a operat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma părinților, motivat de faptul că a beneficiat de înzestrare, cu prilejul căsătoriei sale, înțelege să păstreze zestrea, solicitând numai atribuirea de terenuri forestiere, pentru care s-a formulat cererea de suplimentare, în rejudecare, după ultima casare.

Prin decizia civilă nr.600 din 23 mai 2003, Tribunalul Vâlcea a admis apelurile declarate de reclamant și pârâții, și G împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea la 18 septembrie 2000, ca și împotriva sentinței civile nr.1726/2001, precum și cererile nou făcute de părți cu acordul celorlalte, direct în apel.

Au fost schimbate în parte încheierea și sentința, s-a constatat că de pe urma ambilor autori, moștenitori sunt toate părțile, cu cota de 1/8 fiecare din masa partajabilă, că aceasta se compune din terenurile din punctele: "", "", "", "Dosul cu morile" zis și " râu", " La ", "", "Casa bătrânească", "Acasă la ", " La ", " La ", "", "Acasă la ", "", "", " La ", "Livezi", "", "", "La Școala ", "", " La ", "Acasă", " casei", "", "În ", " La ", așa cum au fost ele reconstituite prin titlurile de proprietate aflate la dosar, ca și din terenul de 4,5 ha.

S-a constatat totodată, că nu face parte din masă un teren de 5000. cumpărat de pârâtul, în anul 1948, situat în punctul " casei ", înlăturându-se din masa partajabilă o casă cu 2 camere acoperită cu șiță și un fânar, situată pe terenul de 800. din punctul,Acasă".

După efectuarea unei lucrări de individualizare a terenurilor, reclamantul, în nume propriu și în numele intimatelor și, a solicitat includerea în masa partajabilă și a cotei de din terenul de 200. din punctul "Acasă", a cotei de 1/8 din casa de cărămidă cu 2 camere, acoperită cu șiță și fânar, situată în punctul "Acasă", intrată în succesiunea autoarei, dar și scoaterea unor terenuri din eroare indicate ca făcând parte din masa partajabilă, în realitate ele provenind de la soții a doi dintre moștenitori, respectiv a terenurilor din punctele " La ", "în " și " La ".

De asemenea, intimata, a formulat cerere de scoatere din masa partajabilă a terenurilor pentru care deține acte autentice de donație, așa cum s-a reținut de către decizia de casare, indicând terenurile ca fiind cele aflate în punctele "", "" și "".

Prin încheierea din 17 octombrie 2003, Tribunalul Vâlcea a admis aceste noi cereri, completând masa partajabilă a celor doi defuncți, așa cum fusese ea reținută prin decizia nr.600/23 mai 2003, cu terenul de 800. din punctul "Acasă" și cota de 1/8 din casa și fânarul de pe el, scoțând totodată din masă terenurile din punctele " La ", "În ", " La ", "", "" și "", cu menținerea celorlalte dispoziții ale deciziei, dispunându-se refacerea expertizei ținându-se cont și de aceste noi bunuri, ca și de obiecțiunile formulate de părți la expertizele anterioare.

Prin încheierea din data de 7 noiembrie 2003, masa partajabilă a mai fost completată cu un pătul, respingându-se cererea prin care reclamantul solicitase ca instanța să stabilească masa succesorală și cotele revenite fiecărei părți în fiecare succesiune, ținându-se cont de acordul manifestat de părți la acestea, în condițiile art.6737Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.163 din 2 iulie 2004, Tribunalul Vâlcea, admițând apelurile, a schimbat în parte sentința primei instanțe de fond și a dispus ieșirea din indiviziune, conform variantei I de experții numiți în cauză, dându-se preferință acesteia, cu motivarea că respectă cerințele art.741 Cod civil, fiecare lot primind, pe cât posibil, terenuri de aceeași categorie și valoare, ținându-se cont de posesia exercitată anterior și cuprinzând sulte relativ mici față de cealaltă variantă propusă.

Împotriva deciziei, în termen, au declarat recursuri reclamantul și pârâții, G, și, criticând soluția pentru nerespectarea art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arătând că tribunalul, ca instanță de trimitere, a încălcat dispozițiile art.315 alin.1 Cod procedură civilă, dispoziții ce instituie obligativitatea dezlegărilor asupra problemelor de drept, cuprinse în decizia de casare. Astfel, această decizie, în cauza de față, interpretase dispozițiile art.696, 697 Cod civil, prin prisma art.13 din Legea nr.18/1991, în sensul că renunțarea expresă operează și pentru bunurile viitoare, deci reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma tatălui este ineficientă în favoarea moștenitorilor ce făcuseră o asemenea declarație de renunțare expresă.

Aceeași încălcare a îndrumării în drept cuprinsă în decizia de casare, se invocă aoc onstitui neobligarea lui de a raporta, la succesiunea mamei, terenul primit cu titlu de zestre și reconstituit în nume propriu, respectiv, suprafața de 0,25 ha. categoria forestier.

Instanța a fost criticată pentru greșita aplicare a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că nu a ținut cont, așa cum pretind dispozițiile art.6739Cod procedură civilă, de opțiunea majoritară ce întrunește opțiunile a cinci din cei opt succesori, în vreme ce, pentru varianta aleasă, nu și-a manifestat preferința.

Același text, a fost încălcat atunci când s-a trecut la lotizarea pătulului, după cum nu s-a ținut cont și de faptul că terenul alăturat a fost înstrăinat între moștenitori, fiind mai simplu ca acest bun succesoral să fie atribuit reclamantului spre a nu se mai impune operațiunea de înstrăinare între, vânzătoarea terenului și acesta, și pentru construcție.

O altă critică viza modul de constituire a drumului de acces comun în punctul "Acasă", chiar pe hotarul peretelui fânarului, ceea ce împiedică normala exploatare a curții aferente acestei construcții, ca și a dreptului de trecere în favoarea lotului revenit pârâtului, în punctul "Acasă", deși s-a statuat, cu prilejul soluționării unei cereri formulate de acesta pentru înființarea unei servituti, că are propriul său acces distinct către terenul pe care-l deține.

O altă critică viza soluția sub aspectul ignorării dispozițiilor legale obligatorii, în ceea ce privește lotizarea și evaluarea unor terenuri greu sau chiar inutilizabile, respectiv a altora cu potențial construibil, deci cu foarte mare valoare pe piață.

Pârâtul evocă, de asemenea, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, arătând că decizia îl nemulțumește ca urmare a nerespectării îndrumării deciziei de casare, în partea privitoare la modul de stabilire a dreptului de proprietate în condițiile Legii nr.18/1991, pretinzând însă că este singurul moștenitor acceptant întrucât este singurul ce a formulat cerere de reconstituire a dreptului, așa încât se impunea să-i fie atribuită totalitatea terenurilor, dar și pentru modul de stabilire a masei partajabile cu terenul pe care l-a primit în punctul " La ", în cadrul unui schimb efectuat cu terenul din punctul "" care, într-adevăr, provenea de la părinți, cu titlu de zestre, dar era mai mic cu 956. decât cel primit în schimb.

Se mai critică soluția pentru eroarea de a nu fi procedat la lotizarea terenului de 200. ocupați de casa bătrânească și de fânar, deși el a fost cuprins în masa partajabilă.

Totodată, același recurent, a pretins că în mod greșit a fost inclus în masa de împărțit pe care se face accesul la loturile din punctul "Acasă", acest teren nefiind înscris în titlul de proprietate, dar și greșitele evaluări ale terenurilor, în mod diferit în funcție de cuprinderea lor în loturi.

La rândul său, pârâtul G critică decizia pentru modul în care a fost aplicată legea și respectată decizia de casare în ceea ce privește neobligarea pârâtului de a raporta terenul primit zestre în suprafață de 0,25 ha. pădure, deși Curtea de apel a arătat în mod expres că această obligație îi incumbă, după cum greșit a fost aplicată legea atunci când a fost acceptată o evaluare ce nu ține cont de caracteristicile individuale ale fiecărui teren, în acest mod nerespectându-se criteriul de formare a unor loturi de valori relativ egale și care să cuprindă bunuri de aproximativ aceeași natură. Plecând de la această nerespectare a legii, instanța nu i-a atribuit lui, nici un teren din cele 4,5 ha. pădure, favorizându-l prin acordarea mai multor terenuri categoria livezi, în opinia sa, cu mult mai valoroase.

Se mai pretinde că în mod nelegal reclamantului i s-au mai acordat în punctul "" încă 400. cu toate că valoarea totală a bunurilor primite în lot depășea cota cuvenită.

Pârâtul, expunându-și pe larg nemulțumirile față de judecata purtată, în esență, a solicitat înlăturarea din masa partajabilă a bunurilor primite de el ca zestre, care de altfel au fost și supraevaluate, greșita considerare a terenului forestier ca având întinderea de 4,5 ha. în realitate fiind vorba de numai 4.500. ceea ce a atras în sarcina sa plata unei sulte mai mult decât împovărătoare,

Critici au adus recurenții și în privința evaluărilor acceptate de către instanță și, pe cale de consecință, asupra favorizării unora sau a altora dintre copartajanți, precum si cu privire la includerea numitei între moștenitorii acceptanți.

Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.1095/R din 21 2004, admis recursurile, a casat decizia, încheierea de admitere în principiu principală și pe cea suplimentară, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal, constatând că succesiunea defunctului a fost acceptată de reclamantul, descendent cu cota de și de, soție supraviețuitoare, cu cota de, preluată prin retransmisie de către părți, în calitate de descendenți, mai puțin pârâta.

S-a constatat că succesiunea defunctei, moștenitori fiind părțile, în calitate de descendenți, mai puțin pârâta, celorlalți revenindu-le cota de 1/7din masa bunurilor, mai puțin pentru terenul de 4,5ha.pădure, pentru care, acceptanți sunt numai reclamantul și pârâții și, în cote egale, de 1/3, fiecare.

S-a dispus efectuarea de probe de identificare a terenurilor pentru care a operat reconstituirea dreptului de proprietate și stabilirea apartenenței lor, anterior cooperativizării, în vederea recompunerii patrimoniului fiecărui defunct.

S-a constatat că în patrimoniu! tatălui se află, alături de bunurile declarate în certificatul de moștenitor, terenurile proprietatea individuală a acestuia, ca și cota de J din cele dobândite împreună cu soția (inclusiv în ceea ce privește terenurile forestiere reconstituite).

S-a constatat că în patrimoniul mamei se află bunurile proprii ale acesteia, cele dobândite împreună cu soțul predecedat în cotă de, precum și bunurile revenite din succesiunea acestuia, dar și cota valorică de din terenurile cu care au fost înzestrați pârâții, și.

S-a respins cererea de obligare la raport a pârâtei.

S-a dispus ca evaluările să se facă în funcție de prețul de circulație specific fiecărei zone, iar la efectuarea lotizărilor să se țină cont de puterea de adevăr a hotărârii în constituirea servituții, menținându-se, în rest, soluția.

În adoptarea acestei soluții, Curtea a reținut că majoritatea recurenților invocă greșita aplicare a legii în ceea ce privește modul de stabilire a calității de moștenitori acceptanți, după ce această chestiune fusese deja dezlegată în drept de către instanța de recurs, prin decizie obligatorie în condițiile art.315 alin.2 Cod procedură civilă, pentru instanța de trimitere.

Se impunea, de aceea, stabilirea calității de bun propriu sau comun al soților, asupra lor, succesorii făcând acte diferite de acceptare, potrivit dezlegărilor în drept obligatorii, motiv pentru care, au fost casate cele două hotărâri, decizia și încheierea, pentru ca instanța de fond să administreze probe în acest sens.

Totodată, s-a dispus, la fel potrivit deciziei de casare, raportarea valorică la masa succesorală a defunctei a bunurilor primite de către moștenitorii acceptanți, de la aceasta, respectiv a cotei de din bunurile dobândite împreună cu soțul predecedat, din bunurile primite din succesiunea soțului predecedat și integral a bunurilor proprietate exclusivă a acestei defuncte, inclusiv în ceea ce privește terenul pădure pe care pârâtul pretinde că l-a primit cu titlu de zestre, fără existența unor acte autentice de donație și pentru care i-a fost eliberat titlu distinct.

În ceea ce privește terenul forestier restituit în completare, după modificarea Legii nr.18/1991, în anul 1996, s-a constatat că cereri de reconstituire nu au formulat decât reclamantul, și, or, legea condiționează în mod expres primirea proprietății de manifestare, în termenele și condițiile prevăzute de lege, a voinței de a primi această proprietate.

Cu privire la pârâta, s-a constatat că pârâta personal a arătat că nu dorește să fie considerată moștenitoare, dreptul său fiind satisfăcut prin dota avansată de către defuncți cu prilejul căsătoriei, toți ceilalți copartajanți arătând că sunt de acord cu modificarea încheierii sub acest aspect deci a intervenit acordul înlăturării moștenitoarei din eroare inclusă în sfera acceptanților, succesiunea mamei urmând a se împărți la cei 7 frați ce au formulat cereri de reconstituire a dreptului.

În ceea ce privește însă terenurile forestiere, restituite după modificarea Legii nr.18/1991, într-o întindere de 4,7 ha. deși această descendentă a arătat în cursul judecății că dorește a primi cotă parte, s-a constatat că ea nu a acceptat succesiunea, neformulând cerere în condițiile legii.

În privința compunerii masei succesorale, evaluării și lotizării bunurilor, s-a dispus ca ele să fie avute în vedere de instanță cu prilejul noilor lotizări ce vor fi făcute potrivit celor de mai sus.

Greșita includere în masă a drumului de acces din punctul "Acasă" ca urmare a neincluderii lui în titlu, s-a constatat a fi nefondată, câtă vreme, potrivit concluziilor expertizei, aflate la fila 104 din dosarul nr.171/2000 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, se află cuprins în acesta, moștenitorul în calitate de titular al dreptului necontestând în procedura prevăzută de Legea nr.18/1991, cuprinderea terenului în masă.

Criticile formulate de, referitoare la greșita introducere în masă a bunurilor primite cu titlu de zestre, au fost constatate nefondate, în această privință operând asupra instanței de trimitere, puterea obligatorie a îndrumărilor deciziei de casare.

În ceea ce privește critica adusă modului de stabilire a întinderii terenului forestier de 4,5 ha. în loc de 4.500. instanța de recurs a constatat că este formulată de o persoană lipsită de interes, recurentul neformulând cerere de reconstituire a dreptului pentru acest teren și neavând calitatea de moștenitor acceptant.

Cu ocazia rejudecării, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, a dispus prin încheierea de admitere în principiu din 22 2006, pronunțată în dosarul nr- (365-369 din dosar), modificată și completată ulterior prin încheierea pronunțată în camera de consiliu din data de 06 martie 2007 (448-450 din dosar), admiterea și a celorlalte formulate ulterior de către părți, constatând deschisă succesiunea autorului de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali cu vocație succesorală: în calitate de soție supraviețuitoare, cu un drept succesoral de și cu un drept succesoral de .

De asemenea, a constatat deschisă succesiunea autoarei, acceptată de părți în calitate de descendenți, mai puțin pârâta, celorlalți revenindu-le cota de 1/7 din masa succesorală, fără terenul în suprafață de 4,5 ha. pădure pentru care acceptanți sunt numai reclamantul și pârâții și, în cote egale de 1/3 fiecare.

Masa succesorală a autorului s-a constata a se compune din:

- bunurile cuprinse în certificatul de moștenitor nr.497/1977: cota de din casa cu două camere, acoperită cu șiță, fânar, pătul, teren în suprafață de 800. din pct."Acasă", terenurile reconstituite în baza Legii nr.18/1991: terenul din pct." La " și "Acasă" de 5042,02m.p., terenul din pct."Livezi" de 10093m.p. bunuri proprii, precum și cota de din terenurile dobândite în timpul căsătoriei cu autoarea terenul din pct."Acasă" în suprafață de 4199m.p.; terenul din pct." La " de 5906.57m.p.; teren în pct.""-3069,92; teren în pct."", teren în pct.""-36m.p.; teren în pct.""-5198,58; teren în pct."La școală -1000m.p.; teren în pct." La "-893; teren în pct.""-2340,80m.p.; teren în pct.""-6326,33m.p.; teren în pct."Acasă la "-7359m.p.; teren în pct.""-5740; teren în pct.""-1620; teren în pct."-"-2822m.p.; terenul de 206,71m.p. în pct."Acasă" stăpânit de, teren în pct.""-1300; terenul de 2500m.p. cu vegetație forestieră reconstituit lui, pentru care, moștenitori sunt, G,., cu un drept succesoral de 1/7 fiecare, precum și terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 4,5ha moștenitori fiind numai, și,cu cota de câte 1/3.

În succesiune succesiunea autoarei s-au găsit cota 1/2 din bunurile dobândite în comun de autorul precum și cota de dobândită din succesiunea aceluiași autor, în calitate de soție supraviețuitoare.

A fost respinsă cererea de obligare la raport a pârâtei, dispunându-se efectuarea expertizei tehnice în vederea identificării, evaluării și lotizării bunurilor.

Prin decizia civilă nr.126 din 27 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, au fost admise apelurile, schimbată în parte sentința civilă nr.1276 din 5 martie 2001 bunurile fiind atribuite potrivit raportului de expertiză efectuat în apel d e expertul tehnic în varianta nr. Cheltuielile de judecată au fost compensate în totalitate și menținut restul dispozițiilor din sentința apelată.

Împotriva deciziei și a încheierii de admitere în principiu pronunțată în apel, au declarat recurs pârâtul, decedat în timpul procesului, și continuat de moștenitorii acestuia, și, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegalăpentru nerespectarea îndrumărilor obligatorii date instanței de trimitere prin deciziile de casare.

Prin decizia civilă nr.575/R din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă în dosarul nr-, au fost admise recursurile, casată decizia tribunalului nr.126 din 27 aprilie 2007 și trimisă cauza spre rejudecare, ca urmare a constatării încălcării dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, care face incidente dispozițiile art.105 alin.2 Cod procedură civilă ce atrag sancțiunea nulității actului, în concret, a deciziei pronunțată de instanța de apel.

Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu la data de 17 martie 2008 de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, s-a admis cererea de lămurire a înțelesului deciziei civile nr.575/R/2007 și s-a precizat că instanța de recurs a casat atât decizia, cât și încheierea de admitere în principiu din 22 2006 și cea din 17 aprilie 2007, pentru aceleași considerente reținute în decizia de casare cu trimitere.

Rejudecând, Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr.146/A din 03 iunie 2008, admis apelurile, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a constatat deschisă succesiunea autoarei moștenitori fiind părțile, în calitate de descendenți gradul I, mai puțin pârâta, cu cota de 1/7 fiecare, din masa succesorală, mai puțin terenul în suprafață de 4,5 ha. pădure pentru care sunt moștenitori acceptanți: numai reclamantul și pârâții și, cu o cotă de 1/3 fiecare.

A admis în parte cererile de la filele 120 și 124 dosar.

A constatat deschisă succesiunea autorului de pe urma căruia au rămas moștenitori legali acceptanți reclamantul, în calitate de descendent gradul I, cu un drept succesoral de 3/4, în calitate de soție supraviețuitoare, cu un drept succesoral de preluat prin retransmisie de către părți, în calitate de descendenți, în afară de.

A constatat că de pe urma autorului au rămas următoarele bunuri succesorale bunurile cuprinse în certificatul de moștenitor nr.497/1970; cota de din casa cu două camere, acoperită cu șiță, fânar, pătul, teren în suprafață de 800. pct."Acasă", reconstituit în baza Legii nr.18/1991 teren în pct." La " și "Acasă" de 5042,02.; teren în suprafață de 10.093. bunuri proprii și cota de 1/2 din terenurile dobândite în timpul căsătoriei de autoarea între care și terenurile din punctele pct." La " de 5.906,57 mp și "" de 3.069,92 mp; moștenitori fiind, G, și, cu un drept succesoral de 1/7 fiecare, dar și terenul cu vegetație forestieră de 4,5 ha. reconstituiți prin titlu de proprietate, și, cu un drept succesoral de 1/3 fiecare.

S-a constatat că în masa succesorală a autoarei intră cota de din bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu autorul (casa cu două camere, acoperită cu șiță, teren în suprafață de 800 mp pct."Acasă"; din bunurile dobândite din succesiunea autorului; casă fânar, pătul, teren de 800 mp, din terenurile dobândite în timpul căsătoriei cu autorul și reconstituite moștenitorilor.

S-a respins cererea de obligare la raport introdusă de pârâta.

S-a schimbat în parte sentința și au fost atribuite bunurile potrivit raportului de expertiză efectuat în faza anterioară de apel d e expertul, în varianta nr.1, fiind menținute restul dispozițiilor din încheierea de admitere în principiu din sentința apelată și compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut că expertul tehnic a ținut cont de ultimele îndrumări stabilite în decizia de casare cu trimitere.

Împotriva deciziei, în termen, au declarat recurs reclamantul și pârâții, și

În recursul lor, pârâții, și au invocat următoarele motive:

Încheierea și decizia pronunțate sunt lipsite de temei legal ori au fost date cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art.147, art.261 alin.1 pct.3, art.258 alin.3, art.315 Cod procedură civilă raportat la art.741, art.728 cod civil și art.6735și art.6739Cod procedură civilă.

Cu prilejul dezbaterilor asupra apelurilor din data de 20.05.2008, instanța nu a consemnat susținerile pârâților, în sensul că au solicitat ca judecarea apelurilor să se facă cu observarea statuărilor Curții de APEL PITEȘTI prin decizia civilă nr.2138/R/13.11.2002 (pronunțată în primul ciclu procesual), decizia civilă nr.1095/R/21.12.2004 (pronunțată în al doilea ciclu procesual) și decizia civilă nr.575/R/12.11.2007 (pronunțată în al treilea ciclu procesual), cu toate că susținerile acestora au fost materializate prin concluzii scrise intitulate "Note", prin care au accentuat acest lucru, nesocotindu-se astfel dispozițiile art.147 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea criticii se arată in esență că, au fost încălcate statuările instanței de casare cu referire la încheierea de admitere in principiu inițială cat si cea suplimentară raportat la moștenitorii acceptanți ai succesiunii defunctului cît și la înzestrările de care au beneficiat unii dintre descendenți, acceptanți ai succesiunii, raportarea înzestrărilor urmând a se face doar valoric in cota de .

Conform statuărilor Curții de APEL PITEȘTI prin decizia civilă nr.2138/R/l3.11.2002 și decizia civilă nr.1095/R/21.12.2004, terenurile primite de zestre cu ocazia căsătoriilor de moștenitorii (autorul lor), și, trebuiau reținute la partaj numai valoric și în proporție de 1/2 (valoare), iar nu în totalitatea lor și nici în natură, așa cum a procedat tribunalul prin decizia civilă nr.146/A/03.06.2008, pe care o critică pentru grave violări ale legii și nesocotiri flagrante ale statuărilor instanței superioare, obligatorii potrivit art.315 Cod procedură civilă.

În contextul celor expuse, se impunea imperios ca tribunalul, cu prilejul rejudecării apelurilor, să dea o nouă încheiere de admitere în principiu în conformitate cu prevederile art.6735Cod procedură civilă, prin care să includă la partaj din terenurile primite de zestre de moștenitorii, și numai 1/2 din valoarea terenurilor, iar nu să le rețină la succesiune în natură.

ntre minuta redactată cu prilejui adoptării deciziei civile nr.146/A/03.06.2008 și dispozitivul ei există grave neconcordanțe, deoarece, prin minută nu se arată ce bunuri au fost atribuite din cele două succesiuni fiecărui moștenitor și nici sultele ce urmează a fi plătite de unii moștenitori altor moștenitori.

Precizarea componenței loturilor și a cuantumului sultelor se face doar prin dispozitivul deciziei, dar dispozitivul nu reflectă conținutul minutei care, așa cum s-a arătat, conține grave omisiuni, constând în lipsa de mențiuni privind componența loturilor și cuantumul sumelor datorate pentru echilibrarea loturilor.

Terenul de circa 600. afectat de drumul de acces la gospodăriile moștenitorilor, moștenitorii lui, a fost atribuit de tribunal în indiviziune loturilor nr.1 (dat moștenitorilor lui ), nr.3 (atribuit moștenitoarei ) și nr.7 (atribuit reclamantului).

Terenul fiind atribuit în indiviziune în proporție de 1/3 din întinderea lui celor trei moștenitori, valoarea drepturilor acestora din teren trebuia să fie egală.

Or, valoarea de 1/3 din drum, trecută în lotul lui este de 61.074 lei, a celei trecute în lotul nr.3 este de 242.384 lei, iar cea trecută în lotul reclamantului este de numai 11.749 lei.

Prin recursul formulat pârâtul Gac riticat decizia tribunalului pentru nelegalitate, invocând următoarele motive:

Procesul - cauză complexă - a parcurs trei cicluri procesuale, cel de-al patrulea fiind în derulare și ridică numeroase probleme a căror rezolvare a fost pur și simplu abandonată prin decizia recurată.

Decizia pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art.315, art.673 Cod procedură civilă și art.741 Cod civil.

În susținerea acestui motiv de recurs sunt reiterate argumentele invocate prin prima critică și de recurenții, și, de aceea nu se mai impune reluarea acestora.

Printr-o altă critică, se invocă nelegalitatea hotărârii sub aspectul încălcării art. 741 și 6739Cod procedură civilă, loturile fiind inegale atât sub aspect valoric cât și al categoriei de folosință.

În ultima critică se susține că între minuta redactată cu prilejui adoptării deciziei civile nr.146/A/03.06.2008 și dispozitiv există grave neconcordanțe, deoarece, prin minută nu se arată ce bunuri au fost atribuite din cele două succesiuni fiecărui moștenitor și nici sultele ce urmează a fi plătite de unii moștenitori altor moștenitori.

Precizarea componenței loturilor și a cuantumului sultelor se face doar prin dispozitivul deciziei, dar dispozitivul nu reflectă conținutul minutei care, așa cum s-a arătat, conține grave omisiuni, constând în lipsa de mențiuni privind componența loturilor și cuantumul sumelor datorate pentru echilibrarea loturilor.

În recursul său, reclamantul a invocat motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocând, în esență, nulitatea deciziei în temeiul dispozițiilor art.105 alin.2 Cod procedură civilă, cu motivarea că printr-o singură hotărâre atât asupra admiterii apelurilor și a modificărilor aduse încheierii de admitere în principiu, cât și asupra lotizării propriu-zise, fără a pune în discuția părților acest mod de soluționare al cauzei și a acorda cuvântul părților și asupra însușirii sau nu a expertizei efectuate în al doilea ciclu procesual al apelului.

O altă critică privește încălcarea de către instanța de trimitere a dispozițiilor art.315 Cod procedură civilă, prin ignorarea îndrumărilor din primele două decizii de casare care impuneau stabilirea distinctă a maselor succesorale partajabile pentru fiecare dintre autori, a succesorilor acceptanți și a cotelor legale cuvenite acestora cu diferențierile impuse de situația bunurilor existente la data deschiderii succesiunii acestora și de cele reconstituite ulterior în proprietatea autorilor.

Se olicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se pronunța o noua încheiere de admitere în principiu a partajului, ținând seama de statuările primelor două decizii de casare și pentru a se administra o nouă expertiză de lotizare, care să țină de actualizarea la zi a valorii bunurilor supuse partajului.

Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse:

Recurenții, și, precum și G, au criticat hotărârea sub aspectul nerespectării dispozițiilor instanței de casare referitoare la introducerea în masă a terenurilor ce au făcut obiectul înzestrărilor numai valoric.

Această critică este fondată numai pentru recurenții, și, al căror autor a fost înzestrat, întrucât hotărârea instanței de apel a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 315 Cod procedură civilă, potrivit cu care hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

Astfel, prin decizia civilă nr.2138/R/2002 și 1095/R/2004 pronunțate de Curtea de APEL PITEȘTI în această cauză, s-a statuat că urmează a fi reținute la partaj terenurile primite ca zestre de moștenitori numai valoric și în proporție de 1/2.

Instanța de apel, nesocotind rezolvarea în drept dată de instanța de casare, a introdus în masa partajabilă, în natură, integral, terenurile ce au făcut obiectul înzestrărilor.

Cum statuarea instanței de casare este obligatorie potrivit art. 315 cod procedură civilă, in masa succesorală a acestei defuncte va fi trecută numai din valoarea terenurilor ce au făcut obiectul înzestrării, respectiv cele din pct. și. Critica privind terenul din punctul "Acasă" și "" este formulată omisso medio, și este inadmisibilă. Astfel, prin recursul formulat împotriva deciziei 163/2004, fila 516, autorul recurenților, și, nu a înțeles să critice hotărârea sub acest aspect așa încât, deciziile civile nr.2138/2002 și nr.1095/2004 nu au avut în vedere acest teren, despre care recurentul cu acel prilej a arătat că dorește să-i fie trecut în lot potrivit posesiei îndelungate.

În aceste limite recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare, cu consecința casării deciziei și a trimiterii cauzei spre rejudecare la același tribunal.

Aceeași critică formulată de G este privită ca lipsită de interes, acest moștenitor nefiind înzestrat de autorii săi.

O altă critică formulată de recurenții, și, vizează modalitatea de atribuire a terenului în suprafață de 600. afectat de drumul de acces, în sensul că deși cotele sunt egale, respectiv 1/3, valoarea este diferită de la un lot la altul.

Se arată astfel că valoarea de 1/3 din drum trecută în lotul lui este de 61.074 lei, a celei trecute în lotul 3 este de 242,384 lei, iar cea trecută în lotul reclamantului este de numai 11749 lei.

Verificând susținerile recurenților, Curtea apreciază că această critică nu poate fi încadrată în dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, întrucât nu vizează legalitatea deciziei. În realitate este o greșeală materială strecurată în hotărâre, ce intră sub incidența dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă.

A mai fost formulată o critică comună de către recurenții, și G, cu privire la neconcordanța dintre dispozitivul și minuta hotărârii, susținându-se că minuta nu cuprinde componența loturilor și cuantumul sumelor datorate pentru echilibrare.

Potrivit art.258 Cod procedură civilă, "după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi, de îndată, dispozitivul hotărârii.". "Dispozitivul" la care se referă textul este soluția pe scurt la care au ajuns judecătorii, respectiv minuta.

Se susține de recurenți că în minută nu au fost trecute loturile, existând neconcordanță între aceasta și dispozitivul deciziei, însă critica este nefondată întrucât la fila 2 minutei este consemnat de instanță că se omologhează raportul de expertiză tehnică efectuat în apel d e expertul în varianta I (filele 465 - 469 dosar) și se atribuie părților loturile conform acestei expertize, respectiv lotul nr.1 lui, lotul nr.2 lui G, lotul nr.3 -, lotul nr.4 -, lotul nr.5 -, lotul nr.6 - și lotul nr.7 -, compunerea acestor loturi fiind expusă în detaliu atât în expertiza la care se face referire, cât și în dispozitivul hotărârii recurate.

Totodată, G critică soluția adoptată de instanța de apel și sub aspectul încălcării dispozițiilor art.673/9 și art.741 Cod civil, care vizează compunerea și formarea loturilor, care însă, față de soluția adoptată, nu se mai impune a fi analizată în prezenta cauză, urmând a fi avută în vedere de instanța de trimitere cu ocazia rejudecării.

În ceea ce privește recursul formulat de reclamantul, prin care se invocă nelegalitatea hotărârii potrivit dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, constând în încălcarea art.105 alin.2 Cod procedură civilă, 6736Cod procedură civilă, precum și art.315 Cod procedură civilă, se privește ca fondat pentru următoarele motive:

Deși, într-adevăr, așa cum s-a invocat prin întâmpinare, acesta nu a promovat recurs împotriva deciziei civile nr.126/2007 a Tribunalului Vâlcea, însă prin decizia civilă nr.575/R/12 noiembrie 2007, Curtea de APEL PITEȘTIa casat în întregime atât încheierea de admitere în principiu, cât și această decizie, dispunând rejudecarea în integralitate a apelurilor. Aceste apeluri erau promovate atât de către reclamant cât și de pârâții, și G, primul criticând soluția tocmai pentru nerespecarea celor două decizii de casare prin care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat între părți, prin puterea dată de art.315 Cod procedură civilă, rezolvărilor în drept data de instanța de casare care este situația acceptărilor pe fiecare moștenitor în parte și deci a cotelor părților. Ca atare, soluția casată, respectiv decizia nr.126/2007 și încheierea interlocutorie nu au intrat vreodată în puterea lucrului judecat, părțile aflându-se în situația de la data investirii instanței de apel.

În privința acestui recurs, se va observa că, într-adevăr, încă o dată instanța ignoră îndrumările, obligatorii ale instanței de casare, așa încât dispune împărțirea averii rămase de pe urma autorului în 7 loturi, distribuind-o și către moștenitorii neacceptanți. De aceea decizia urmează să fie schimbată sub acest aspect, în sensul că bunurile reconstituite acestui autor să fie împărțite în cote de reclamantului și soției supraviețuitoare, așa cum s-a dispus prin cele două decizii de casare, mai puțin în ceea ce privește terenurile forestiere, care potrivit acelorași îndrumări se vor împărți în cote de câte 1/3 între reclamant și pârâții și, așa cum în mod corect a reținut și decizia recurată.

Pentru considerentele mai sus expuse vor fi admise recursurile, potrivit art.312 alin.5 Cod procedură civilă, cu consecința casării deciziei și trimiterii cauzei spre rejudecare la același tribunal în vederea lotizării bunurilor rămase în cele două succesiuni, astfel:

Se va constata deschisă la data de 23.04.1966 în localitatea, județul V, succesiunea defunctului, moștenitori fiind reclamantul, cu cota de, în calitate de descendent gradul I și, soție supraviețuitoare cu cota de, masa bunurilor succesorale fiind compusă din următoarele bunuri: 5042,02. teren situat în pct." La " și "Acasă"; 10.093. teren situat în pct."Livezi", precum și din: 1312. teren situat în pct.""; 936. pct.""; 5198,58. pct.""; 775,88. pct."La școală"; 893. pct." La "; 2340,80. pct.""; 6326,33. pct.""; 7359. pct."Acasă la "; 5740. pct.""; 2822. pct."-"; 206,71. pct."Acasă" stăpânit de; 1300. pct.""; 800. pct."Acasă", construcțiile de pe acesta, casă cu șiță, pătul, fânar.

Totodată, în succesiunea aceluiași autor se vor constata rămase 4,5 ha. teren forestier pentru care moștenitorii acceptanți, în condițiile legii speciale, sunt numai reclamantul și pârâții și.

Se va constata deschisă la data de 23 martie 1997 succesiunea defunctei în localitatea, județul O, succesori fiind părțile cu cotele de 1/7 fiecare, din bunurile moștenite din succesiunea soțului predecedat, precum și din cota de 1/2 din bunurile dobândite în comun cu acesta, la care se adaugă din valoarea terenului din pct."", cu întinderea de 5906,57. și pct."", de 3069,92.

Se va dispune efectuarea de noi lotizări care să țină cont de valorile actuale, posesia exercitată de părți și voința acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de către reclamantul - și de pârâții, și, împotriva încheierii de ședință din 20 mai 2008 și a deciziei civile nr.146/A din 03 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal pentru a lotiza bunurile rămase în cele două succesiuni.

Constată deschisă la data de 23.04.1966 în localitatea, județul V, succesiunea defunctului, moștenitori fiind reclamantul, cu cota de, în calitate de descendent gradul I și, soție supraviețuitoare cu cota de .

Masa bunurilor succesorale se compune din următoarele bunuri:

- 5042,02. teren situat în pct." La " și "Acasă"

- 10.093. teren situat în pct."Livezi"

precum și din:

- 1312. teren situat în pct.""

- 936. pct.""

- 5198,58. pct.""

- 775,88. pct."La școală"

- 893. pct. " La "

- 2340,80. pct.""

- 6326,33. pct.""

- 7359. pct."Acasă la "

- 5740. pct.""

- 2822. pct."-"

- 206,71. pct."Acasă" stăpânit de.

- 1300. pct.""

- 800. pct."Acasă", construcțiile de pe acesta, casă cu șiță, pătul, fânar.

Totodată, în succesiunea aceluiași autor constată rămase 4,5 ha. teren forestier pentru care moștenitorii acceptanți, în condițiile legii speciale, sunt numai reclamantul și pârâții și.

Constată deschisă la data de 23 martie 1997 succesiunea defunctei în localitatea, județul V, succesori fiind părțile cu cotele de 1/7 fiecare, din bunurile moștenite din succesiunea soțului predecedat, precum și din cota de din bunurile dobândite în comun cu acesta, la care se adaugă din valoarea terenului din pct."", cu întinderea de 5906,57. și pct."", de 3069,92.

Dispune efectuarea de noi lotizări care să țină cont de valorile actuale, posesia exercitată de părți și voința acestora.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./19.12.2008

Jud.apel: /

Președinte:Corina Pincu Ifrim
Judecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu, Mariana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

    Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 396/2008. Curtea de Apel Pitesti