Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 396/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.396
Ședința publică din data de 7 APRILIE 2008
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta, domiciliată în Pitești, str.-.-, nr.9, -.9,.B,.1, jud.A, împotriva deciziei civile nr.749/2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații petenți, domiciliat în S,-, jud.P, domiciliat în B, str.G-ral -.-, nr.26,.33,.41, jud.B, domiciliat în S,-,.33,.41, jud.P, și, ambii domiciliați în S,-, jud.P, și, ambii domiciliați în S,-, jud.P, domiciliată în S,-, jud.P și intimatul pârât R, domiciliat în B,-,.49,.a,.4, cod poștal -.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 3 aprilie 2008, dând următoarea soluție:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sinaia sub nr.1028/2005 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună deschiderea succesiunii defunctei decedată la 06.11.1998 cu ultimul domiciliu în Orașul S, stabilirea masei succesorale și ieșirea din indiviziune, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 06.11.1998 a decedat autoarea, iar de pe urma acesteia au rămas ca moștenitori reclamanta în calitate de fiică cu o cotă de 1/3 din masa succesorală, reclamanta în calitate de fiica cu o cota de 1/3 din masa succesorala si - in calitatea de fiică postdecedată cu o cotă de 1/3 din masa succesorală având ca moștenitori pe în calitate de soț, în calitate de fiu și în calitate de fiu.
În urma decesului autoarei au rămas ca bunuri succesorale o suprafață de teren de 538,73 mp. teren situat în S,-, o suprafață de teren de 375 mp. situată în comuna Otopeni,-, jud.I și magazie din scândură situată pe acest teren.
Pârâtul a formulat întampinare-cerere reconvențională (filele 56-59 dosar de fond) prin care a arătat că nu se poate dispune ieșirea din indiviziune asupra terenului de 538,73 mp. având în vedere că între părți a intervenit un act de partaj voluntar și față de situarea terenului care deservește un imobil cu mai mulți proprietari și mai multe intrări, acesta nu este comod partajabil.
De asemenea, prin cererea reconvențională s-a solicitat ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 538,73 mp. teren situat în S,-, prin crearea unui drept de servitute, instituirea unui drept de superficie pe o suprafață de 250 mp. teren necesar folosirii și întreținerii construcției și aducerea la masa de partaj a trei locuri de veci situate în Cimitirul din
La termenul de judecată din data de 29.11.2005 reclamantele au precizat cererea introductivă, arătând că terenul de 538,73 mp. trebuie împărțit conform actului de partaj voluntar din 20.05.2002 al BNP -
De asemenea, la data de 24.03.2006 a decedat reclamanta fiind introdus în proces, soțul acesteia în calitate de moștenitor, aceasta fiind moștenită și de celelalte părți din proces respectiv reclamanta în calitate de soră și pârâții și, nepoți de soră predecedată.
În cauză au fost administrate probatorii cu interogatorii, înscrisuri, expertiză topometrică.
La termenul din data de 14.03.2006, instanța de fond a constatat că terenul de 538. din orașul S este indiviz din terenul de 1278. astfel că s-au facut demersuri pentru introducerea în proces a titularilor de drept pentru restul suprafeței până la 1278. neputându-se dispune ieșirea din indiviziune pentru cei 538. când aceștia sunt indivizi dintr-un corp de proprietate fără izolarea acestei suprafețe din corp, în contradictoriu, pentru opozabilitatea hotărârii și cu ceilalti titulari de drept.
În considerarea relațiilor comunicate de P, Biroul de Carte Funciară respectiv a cărții funciare, instanța de fond a stabilit ca titulari de drept pentru terenul de 740. (restul de la 538. la 1278.) indiviz din 1278. pe numiții și, și, aceștia fiind introduși în cauză conform art. 494.pr.civ. pe măsura identificării lor.
După analiza probelor administrate în cauză, la data de 07.11.2006 s-a pronunțat de către Judecătoria Sinaiao încheiere interlocutorie prin care s-a admis în principiu cererea principală în împărțeală judiciară precizată și în principiu cererea reconvenționala, s-a deschis succesiunea defunctei, decedată la 06.11.1998 cu ultimul domiciliu în Orașul Astfel, s-a reținut că moștenitorii rămași și cotele acestora sunt:, în calitate de fiică cu o cota de 1/3 din moștenire, fiică postedecedată, cu o cotă de 1/3 moștenită prin retransmitere de, soț supraviețuitot, -soră, și, nepoți de soră predecedată și fiică, postdecedată, cu o cotă de 1/3, moștenită prin retransmitere de -soț, -fiu și -fiu.
De asemenea, s-a constatat că masa succesorală se compune din trei locuri de veci în cimitirul, teren în suprafață de 375. în localitatea Otopeni împreună cu magazia de scândură de pe acesta, pentru care intervenientul a donat cota parte de 1/6 către reclamanta și teren de 538,73. indiviz din 1278 mp situat în orașul S,-, jud.
S-a constatat că pentru acest teren s-a săvârșit actul de partaj voluntar nr. 1370/2002 și s-a reținut starea de indiviziune rezultată, enumerându-se suprafețele de teren atribuite fiecărei părți.
După efectuarea expertizelor dispuse prin încheierea de admitere în principiu, Judecătoria Sinaia prin sentința civilă nr.185/23.02.2007 a admis cererea precizată și în parte cererea reconvențională, a dispus sistarea stării de indiviziune conform variantei C din expertiza tehnică de lotizare ing..
S-a constatat că a operat transmiterea calității procesuale de la intervenientul la reclamanta conform contractului de donație nr.243/2007 pentru terenul din orașul S,-, jud. și totodată, s-au respins, ca rămase fără obiect, pretențiile reconvenționale privind constituirea de servitute și dreptului de superficie.
Pentru a pronunța acestă sentință instanța de fond a reținut că varianta C de lotizare din expertiza tehnică ing. este cea mai judicioasă și corespunde dorinței tuturor părților.
Împotriva sentinței și a încheierii de admitere în principiu, la data de 28.03.2007, a declarat apel pârâta criticând expertiza topometrică efectuată în cauză întrucât, deși în cauză au fost formulate obiecțiuni (în două variante) care prezentau consistență juridică, acestea au fost respinse în mod nejustificat de către instanța de fond, fără a argumenta în vreun mod decizia sa, pentru că expertul a lăsat neatribuită o suprafață de teren aferentă unei așa-zise magazii de lemn, construcție provizorie nerevendicată de nimeni și edificată pe suprafața de teren ce compune masa partajabilă fără autorizație de construire.
A mai arătat apelanta că prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, se apreciază că nu există nicio rațiune pentru ca această suprafață de teren să rămână neatribuită în lotul său, astfel expertul avea obligația să precizeze dacă această suprafață face parte din masa succesorală sau dacă regimul său juridic este stabilit prin alte acte încheiate de către părți (contractele de vânzare-cumpărare încheiate începand cu anul 2005).
S-a mai criticat și faptul că, în mod greșit expertul a identificat, respectiv a trecut în loturile părților căile de acces care deservesc intrările în imobil, deoarece cu privire la această suprafață de teren operează o stare de indiviziune forțată pe toată durata existenței construcției.
Totodată, a mai criticat apelanta, expertiza și în sensul că expertul, în afara inițiativelor proprii, trebuia să aiba în vedere suprafața de teren rămasă liberă de 390 mp. situată în spatele construcției care intră în componența masei succesorale, urmând să o împartă potrivit cotelor legale care le reveneau, respectiv de 58,33 % pentru și 41,67 % pentru pârâtul - reclamant. Expertul trebuia să identifice suprafața de teren liberă și să o împartă în funcție de cotele ce le reveneau.
Cu privire la propunerile de lotizare întocmite, apelanta critică expertiza topo și sub aspectul că, în prima variantă de lotizare, precum și în cea de a treia, suprafața de teren care compune masa de partaj este fărâmițata în mod excesiv și nejustificat, deși exista posibilitatea de a evita acesta situație.
Apelanta susține că, în mod greșit expertul atribuie pârâtului două loturi, astfel că fărâmițează și lotul apelantei și implicit cauzează o scădere a valorii economice a acestuia pe de o parte, dar și din punct de vedere funcțional.
Privind sulta de 26.937lei cu privire la care s-a reținut că apelanta o datorează intervenientului, aceasta solicită să se rețină că a încheiat cu intervenientul contractul de donație autentificat sub nr.243/12.02.2007, contract prin care apelanta a dobândit printre altele cota indiviză de din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 127,80 mp. situat în S,-, act întocmit ulterior pronunțării încheierii prevăzute de art.673 (6) Cod pr.civ. drept pentru care solicită înlăturarea sultei pe care am fost obligată să o achit în favoarea intervenientului conform sentinței atacate, deoarece nu mai exista nicio rațiune pentru a fi menținută.
O altă critică se referă la cota legală a apelantei cu privire la suprafața de teren de 375 mp. situat în localitatea Otopeni, cota de 4/24 în realitate cota legală de care beneficiază, conform înscrisurilor existente la dosar, este de 14/24. Deși această problemă a apărut și în încheierea din data de 07.11.2007 si a fost sesizata ca fiind o eroare materiala, fiind indreptata ca atare, a fost preluată în același mod în hotărârea atacată.
Referitor la concesionarea celor trei locuri de veci situate în Cimitirul din localitatea S, se apreciază că cele trei terenuri-locuri de veci concesionate i-au fost atribuite, în mod inechitabil, normal fiind ca cel puțin unul din acestea să fie trecute în lotul intervenientului, în condițiile în care, soția acestuia, respectiv sora apelantei, este înmormântată în unul din aceste locuri. Se mai susține că intervenientul a renunțat la cotele sale părți din terenuri, nu însă și cu privire la dreptul ce vizează concesiunea locurilor de veci.
Referitor la încheierea de admitere, se apreciază că, în mod eronat s-a reținut că "pentru sistarea stării de indiviziune cu privire la acest teren expertul topometru ce va fi desemnat va înlătura din totalul de 1278. suprafața de 739,27 mp, ce nu face obiectul dezbaterii succesorale, fiind prorietatea numiților, e, și ", în realitate, în afara acestor persoane enumerate având calitatea de coproprietari și apelanta -reclamanta precum și și.
În sprijinul celor afirmate apelanta declară că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și de proba cu expertiza tehnică, specialitatea topometrie.
În drept aceasta si-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 282-298 C-pr.civil.
La data de 8.10.2007 apelanta-reclamantă a formulat o completare și precizare a motivelor de apel prin care sustine în primul rând că nu are calitate procesuală în acest dosar pentru terenul din S, dat fiind că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1973/2003 al BNP, a înstrăinat drepturile sale (din imobilele moștenite de la mama sa, -, care la rândul său le moștenise de la autoarea părților, prin partajul voluntar din 2002). Așadar, a arătat în continuare apelanta că, acestuia i se atribuie lotul 2, procedându-se la o împroprietarire a acestuia.
S-a precizat că, în pofida celor solicitate de părți, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 6.pr.civilă, a reținut greșit cotele succesorale (de ex.cei trei moștenitori ai lui -, în loc să culeagă partea mamei ei pe tulpină, instanța le-a atribuit fiecăruia loturi ca și cum s-ar fi solicitat de vreunul dintre ei sistarea stării de indiviziune de pe urma mamei lor) și obiectul acțiunii.
Apelanta a susținut că, deși a solicitat iesirea din indiviziune asupra terenului, este lăsată în indiviziune cu, iar instanța de fond a omis să soluționeze cererile de îndreptare a erorilor materiale formulate de apelantă, pronunțându-se prin încheiere asupra cererii de îndreptare eroare materială formulată de.
A arătat că, pe cale de consecință, în condițiile în care IAP-ul este viciat și expertiza topo efectuată este pe măsură, dar și luată separat are mari lipsuri în sensul că deși apelanta are dreptul cel mai mare din terenul în litgiu terenul ce i se atribuie este cel mai mic, încălcându-se flagrant dispoz. art. 673.pr.civil, ignorându-se și dreptul apelantei considerabil sporit, asupra căilor de acces, lasandu-le în indiviziune forțată.
În final se precizează că deși familia a fost introdusă în cauză, fără a se cunoaște în ce calitate nu s-a delimitat proprietatea acestora, motiv pentru care opozabilitatea a rămas la stadiul de ficțiune.
În aceste condiții se impune admiterea apelului, desființarea IAP și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința și încheirea interlocutorie apelate, în raport de motivele de apel, de actele și lucrările dosarului, precum și de textele de lege incidente în cauză, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr.749 din 7.12.2007 a constatat ca apelul formulat este nefondat pentru considerentele care urmează:
În ceea ce priveste încheierea de admitere în principiu pronunțată de Judecatoria Sinaia la data de 7.11.2006 instanța a reținut că aceasta stabilește în mod judicios și conform dispozițiilor legale incidente în cauză moștenitorii defunctei, decedată la data de 06.11.1998, coform certificatului de moștenitor emis de pe urma acesteia nr.60/2000 emis de BNP - G, în persoanele numiților: reclamanta apelantă în calitate de fiică cu o cota de 1/3 din masa succesorală, reclamanta în calitate de fiică, cu o cota de 1/3 din succesiune, decedată pe parcursul procesului și moștenită prin retransmitere de soț supraviețuitor cu o cota și soră, nepoți de soră toți cu o cota de din succesiunea acesteia din urmă, precum și - fiică, cu o cotă de 1/3, postdecedată și mostenită prin retransmitere de pârâții - soț, cu o cotă de, cu o cota de împreună. În consecință, nu este reală critica formulată de apelantă în sensul că instanța de fond a reținut în mod greșit cotele succesorale ale părților.
În ceea ce privește masa succesorală reținută la partaj, în mod corect instanța de fond a constatat că aceasta se compune din: teren în suprafață de 538, 73. indiviz din 1278. situat în orașul S, B-dul -, nr. 6, teren în suprafață de 375. situat în localitatea Otopeni împreună cu magazia din scândură situată pe acesta, precum și trei locuri de veci situate în cimitirul din orașul
Instanța de fond a luat act și de actele de partaj voluntar, donație și vânzare-cumpărarea încheiate între moștenitori ulterior deschiderii succesiunii, arătând, în ceea ce privește terenul din comuna Otopeni că acesta era deținut la data pronunțării încheierii în următoarele cote: 14/24 reclamanta, parâtul cota de 2/24 și pârâții și câte 4/24 fiecare. Cotele astfel reținute sunt corecte și totalizează un întreg ( 14/24 +2/24 +4/24 +4/24 = 1 ).
S-a mai reținut că, cererea apelantei reclamante de îndreptare a pretinsei erori materiale, deși prorogată de instanța de fond, nu putea fi primită față de situația că nu s-a realizat nicio eroare materială, cota reținută în favoarea acesteia fiind de 14/24 din terenul din Otopeni.De altfel, și expertul topo a aplicat corect această cotă de 14/24 în favoarea apelantei în cuprinsul raportului depus la fila 235 în dosarul de fond, încât prin nepronunțarea asupra cererii de îndreptare materială instanța de fond nu a produs nicio vătămare drepturilor apelantei-reclamante.
În ceea ce privește critica apelantei-reclamante în sensul că în mod eronat s-a reținut de instanța de fond că "pentru sistarea stării de indiviziune cu privire la acest teren expertul topometru ce va fi desemnatva înlatura din totalul de 1278. suprafata de 739,27 mp.,ce nu face obiectul dezbaterii succesorale, fiind prorietatea numiților, e, și ", în realitate, în afara acestor persoane enumerate având calitatea de coproprietari și apelanta-reclamanta, precum și și, tribunalul a constatat că această situație nu poate reprezenta un motiv de admitere a apelului pentru că afectează soluția dată pe fondul cauzei de către judecatorie, ci poate constitui cel mult obiectul unei cereri de îndreptare eroare materială, conform dispozițiilor art. 281.pr.civilă.
Nici criticile formulate de apelanta cu privire la varianta de lotizare omologata de instanta de fond nu sunt întemeiate în sensul că, deși aceasta sutine ca suprafata de teren care compune masa de partaj este faramitata in mod excesiv si nejustificat si exista posibilitatea de a se evita acesta situatie se observa in cuprinsul lucrarii ca expertul a urmarit sa nu faramiteze in mod excesiv loturile acordate partilor prin aceea ca pentru terenul de 538,73. situat in S,-, a alcatuit numai 2 loturi, in favoarea apelantei-reclamante si a intimatului -parat, ceilalti mostenitori primind drepturile succesorale prin acordarea unor sulte.
Suținerea apelantei în sensul că deși are dreptul cel mai mare din terenul în litigiu, terenul ce i se atribuie este cel mai mic, încălcându-se flagrant disp. art. 673.pr.civ. ignorandu-se și dreptul acesteia considerabil sporit, asupra căilor de acces, lăsându-le în indiviziune forțată, nu îsi gasește suport în actele și lucrările dosarului, apelanta-reclamantă primind în varianta C omologată de instanța de fond, bunuri în natură în valoare de - lei, cu 26937 lei peste drepturile sale succesorale, astfel au fost respectate dispozițiile art. 741 si 6739pr.civ. și exclusiv, în S,-, jud. Pos uprafata de 218, 75. pe conturul punctelor 1-2-3-4-5-9- în comparație cu intimatul-pârât care a primit în exclusivitate doar 29,30 +114,50. la aceeași adresă.
Deși a dispus introducerea în cauza a numiților si, față de situatia că terenul solicitat a fi partajat se afla în indiviziune cu terenul proprietatea acestora, instanta de fond însa nu putea să dispună ieșirea din indiviziune și cu privire la terenul proprietatea acestora din urmă, față de situația că nu a fost investită cu un asemenea capăt de cerere, iar în procesul civil operează principiul disponibilității părților în ceea ce priveste obiectul cererii de chemare în judecată.
Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs reclamanta, considerând-o nelegală și netemeinică, întrucât instanța a omis să se pronunțe asupra motivului 1 și 3 din cererea de apel formulată, primul motiv referindu-se la lipsa calității procesuale pasive a lui, care în pofida mai multor acte existente la dosar, dar insuficient analizate se putea constata că acesta nu mai avea calitate procesuală în cauză pentru terenul din S, întrucât prin contractul de vânzare cumpărare nr.1973/2003, acesta a înstrăinat drepturile sale familiei și așa cum rezultă din certificatele de informare de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară existente la dosar.
O altă critică formulată de recurentă vizează împrejurarea că expertul nu a luat în considerare dreptul său de proprietate asupra căilor de acces, lăsându-le în indiviziune forțată și de asemenea, nu în ultmul rând nu s-a avut în vedere suprafața de teren aferentă așa-zisei magazii aflată pe terenul în litigiu, care are o valoare economică considerabilă.
În ultimul rând, a precizat recurenta că asupra acestor motive de recurs, care de altfel au fost și motive de apel, tribunalul nu s-a pronunțat în niciun mod, făcând doar o expunere a ceea ce s-a reținut de către prima instanță.
Anexat cererii de recurs, s-au depus de către recurentă, în copie xerox, mai multe acte referitoare la partajul voluntar, copii de pe cartea funciară, hotărâri judecătorești ce au fost depuse și la prima instanță, pe parcurs și la instanța de apel, iar la termenul de soluționarea cauzei s-au formulat și concluzii scrise de către recurentă.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate prin prisma sentinței pronunțate de instanța de apel apreciază că aceasta este nelegală și netemeinică, în limitele și numai pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Astfel, din lecturarea cererii de apel formulată de recurentă rezultă că aceasta a formulat mai multe critici referitoare la expertiza efectuată în cauză și legat de aceasta s-a referit la faptul că expertul a lăsat neatribuită o suprafață de teren aferentă unei magazii de lemn, construcție provizorie, nerevendicată de nimeni și edificată pe suprafața de teren care compune masa partajabilă.
O altă ciritică a fost aceea că, în mod greșlit expertul a identificat, respectiv a trecut în loturile părților, căile de acces care deservesc intrările în imobil, deoarece cu privire la această suprafață de teren a apreciat că operează starea de indiviziune forțată pe toată durata existenței construcțiilor.
S-a mai referit recurenta la faptul că și propunerile de lotizare întocmite în cauză de către expert, duc la o fărâmițare excesivă a masei paratajabilă, deși exista posibilitatea evitării acestei situații.
Cu privire la sulta în valoare de 26.937 lei pe care recurenta o datorează intervenientului, a apreciat că aceasta nu se mai justifică datorită intervenției contractului de donație nr.243/12.02.2007 contract prin care a dobândit și cota indiviză a acestuia de din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 127,80 mp situat în orașul S,-.
Totodată, recurenta s-a declarat nemulțumită de cota stabilită de expert asupra masei succesorale cât și la concesiunea celor trei locuri de veci, exprimându-și în final și nemulțumiri legate de încheierea de admitere în principiu, considerente pentru care a solicitat admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se pronunța pe toate criticile formulate.
Intimații prin apărător, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea celor două hotărâri pronunțate în cauză ca legale și temienice întrucât s-a ținut cont și de voința părților la împărțirea bunurilor succesorale, iar referitor la calea de acces recurentei a arătat că aceasta se compune dintr-un gang, iar restul este întinderea casei, fapt pentru care nu se poate face o ieșire din indiviziune.
Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea apreciază că într-adevăr instanța de apel prin hotărârea pronunțată nu a răspuns la toate motivele de apel cu care a fost investită, răspunzând însă în mod corect numai la o parte din acestea, fără a fi analizate și celelalte motive în raport de actele existente la dosar, de probatoriile ce au fost administrate în cauză și de dispozițiile legale ce au fost invocate, considerente pentru care în baza dispoz. art.312 raportat la disp.art.315 cod pr.civilă urmează a se admite recursul, a se casa decizia și a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Tribunalul Prahova.
Cu ocazia rejudecării apelului, pe lângă cele arătate mai sus, instanța va avea în vedere, de asemenea, toate apărările de care înțeleg părțile să se folosească, în vederea propnunțării unei hotărâri legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E D E:
Admite recursul formulat de reclamanta, domiciliată în Pitești, str.-.-, nr.9, -.9,.B,.1, jud.A, împotriva deciziei civile nr.749/2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații petenți, domiciliat în S,-, jud.P, domiciliat în B, str.G-ral -.-, nr.26,.33,.41, jud.B, domiciliat în S,-,.33,.41, jud.P, și, ambii domiciliați în S,-, jud.P, și, ambii domiciliați în S,-, jud.P, domiciliată în S,-, jud.P și intimatul pârât R, domiciliat în B,-,.49,.a,.4, cod poștal -.
Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la ribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
Grefier,
Red.dact.AP/CC
3.ex.05.06.2008
apel- Tr.
apel.
fond.1028/2005 Jud.
fond.
operator date cu caraacter personal
notificare nr.3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
