Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 396/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 396
Ședința publică din 15 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantele, cu domiciliul în mun. B,-,. 4,. 8, județul B și, cu domiciliul în Ocna M,-,. 2, județul A, împotriva deciziei civile nr. 82 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 8 decembrie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 15 decembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 576/07.02.2008, Judecătoria Botoșania admis acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții și, a stabilit că de pe urma defuncților (decedată la 16.04.1971) și (decedat la 09.04.2007) a rămas o masă succesorală formată dintr-o casă situată în mun. B, Al. Liceului nr. 3 evaluată la 34.000 lei și suprafața de teren aferentă de 931. evaluată la 164.511,61 lei, a constatat că moștenitorii acestora sunt părțile, după cum urmează: în calitate de fiică cu o cotă de 63/140, cu o cotă de 16/40. pârâtul - fiu - cu o cotă de 63/160, iar pârâtul în calitate de soț supraviețuitor al defunctei fiice, cu o cotă de 18/160. Totodată, s-a stabilit că de pe urma defunctei - decedată la 08.03.2006, a rămas o masă succesorală formată din 3.000. teren situat în sat comuna, jud. B, moștenitori ai acesteia fiind reclamanta și pârâtul cu cota de fiecare.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților în sensul că s-a atribuit reclamantei casa precum și terenul aferent, aceasta fiind obligată să le plătească cu titlu de sultă suma de 42.183,72 lei reclamantei și suma de 78.163,94 lei pârâtului. În privința terenului de 3.000. din M, acesta a fost atribuit în loturi de câte 1.500. reclamantei și pârâtului, conform propunerii făcute de expert. Pârâții și au fost obligați să plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în sumă de 625,60 lei și respectiv 178,76 lei.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a avut în vedere faptul că atât calitatea de moștenitori a părților, precum și cotele din moștenire au fost stabilite irevocabil prin sentința civilă nr. 3417/27.07.2006 a Judecătoriei Botoșani. în privința-modalității de partajare a casei și terenului aferent s-a avut în vedere pe de o parte, că potrivit concluziilor expertului, acestea nu sunt comod partajabile în natură, iar pe de altă parte faptul că reclamanta este cea care a suportat toate cheltuielile de întreținere ale imobilului și a încercat să întrețină casa pentru a nu se degrada. De altfel, pârâtul, care locuia în imobil, a vândut reclamantei cota parte ce i se cuvenea din imobil, iar aceasta din urmă a fost de acord - prin declarație autentificată să fie atribuit coreclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul solicitând să fie schimbată doar în ceea ce privește modalitatea de atribuire a casei și a terenului aferent, în sensul de a se împărți în natură între el și reclamanta, deoarece mărimea terenului și numărul camerelor face posibil acest lucru, fiind de altfel comod partajabile, întrucât există două intrări distincte. În plus, a arătat că atât casa cât și terenul ar fi fost subevaluate de către expert, care ar fi efectuat calculul în baza B 168/2002, în loc să stabilească valoarea de circulație pe piața liberă. Apelantul a solicitat efectuarea unei noi expertize prin care să se propună variantele de împărțire în natură a casei și terenului aferent.
Intimatele reclamante nu au depus întâmpinare, solicitând prin concluziile scrise respingerea apelului ca nefondat, întrucât din rapoartele de expertiză efectuate pentru casă și teren la judecata în fond rezultă faptul că acesta nu sunt comod partajabile în natură, ajungându-se la o fărâmițare excesivă a imobilelor și la nerespectarea servituții de distantă a construcțiilor.
Instanța de apel a încuviințat efectuarea unor noi expertize pentru casă și terenul aferent, în vederea formării de loturi pentru o variantă de partajare în natură a acestora.
Prin decizia civilă nr. 82 din 13 aprilie 2009, Tribunalul Botoșania admis apelul pârâtului, a schimbat în parte sentința în ce privește modalitatea de atribuire a imobilului compus din casă și teren aferent situat în mun. B, Al. Liceului nr. 3, precum și cu privire la cuantumul sultelor rezultate, atribuind apelantului pârât lotul compus atât din încăperile nr. 2, 3 și 7 în suprafață totală de 34,22. și în valoare de 16.365,715 lei, camere individualizate în schița anexă la raportul de expertiză efectuat în apel d e către expert G ( 92 ds.), cât și din suprafața de teren aferentă de 474. în valoare de 59.250 lei, individualizată de expert în anexa 1 la raportul de expertiză ( 98 ds.), cu culoare portocalie, valoarea totală a lotului atribuit acestei părți (construcție și teren aferent) fiind de 75.615,715 lei, respectiv atribuind intimatei reclamante lotul compus atât din încăperile nr. 1, 4, 5 și 6 în suprafață totală de 35,46. și în valoare de 16.958,745 lei - camere individualizate în schița anexă ( 92 ds.), cât și din suprafața de teren aferentă de 474. în valoare de 59.250 lei, individualizată în schița de la 98 ds. valoarea totală a lotului atribuit acestei părți (construcție+teren aferent) fiind de 76.208,745 lei. A obligat pe apelantul pârât să plătească reclamantei intimate cu titlu de sultă suma de 15.834,839 lei, iar pe reclamanta să-i plătească tot acesteia, cu același titlu, suma de 16.427,869 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 67310din Codul d e procedură civilă "în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i s-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, prin încheiere îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ținea seama de criteriile prevăzute la art. 6739, respectiv va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea". De asemenea, potrivit art. 6735Cod procedură civilă " Instanța va face împărțeala în natură". Apreciind că regula este aceea a partajului în natură în situația în care se pot forma loturi în acest sens, iar din raportul de expertiză rezultă fără echivoc faptul că locuința este formată din 4 camere, are două holuri și două intrări distincte, astfel încât este comod partajabilă în natură, în două loturi, terenul aferent având o mărime apreciabilă, revenindu-i fiecărui lot câte 474. încât nu se poate pune problema unei fărâmițări, așa cum susțin intimatele, a constatat că în mod eronat instanța de fond a procedat la atribuirea casei și a terenului în întregime reclamantei, încălcând regula prevăzută în art. 6735alin. 2 Cod procedură civilă, mai ales în condițiile în care atât reclamanta respectivă cât și pârâtul au cote mai mari, egale, din această moștenire (fiecare câte 63/160). O eventuală servitute privind construcția poate fi pusă în discuție numai în cazul în care s-a ridica corpuri noi de clădire și numai în raport cu vecinii, nu și cu comoștenitorii, la stabilirea loturilor, instanța având în vedere varianta pentru care a optat pârâtul apelant luând în considerare și faptul că în această modalitate valoarea economică a terenului este mai M, fiind asigurate pentru ambele loturi cu dimensiuni mai mari la stradă ceea ce presupune și un preț mai M în cazul unei eventuale vânzări.
Totodată, în mod corespunzător, în temeiul art. 673 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă a stabilit sultele pe care cei doi urmează să le plătească comoștenitoarei, care are o cotă de 16/160 din aceste imobile, schimbând sentința și în această privință.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele care au criticat soluția în ceea ce privește componența loturilor ce au fost atribuite părților, respectiv atribuirea de loturi în natură atât reclamantelor cât și pârâtului, susținând că imobilul construcții nu este comod partajabil în natură, structura casei și stadiul de degradare în care se găsește nepermițând formarea a două loturi. Reclamantele au descris pe larg evoluția relațiilor dintre părți și a preocupărilor acestora față de casa părintească insistând că pârâtul nu a manifestat interes nici măcar pentru întreținerea imobilului și cu atât mai puțin pentru îmbunătățirea acestuia, arătând că datorită indiferenței și relei credințe manifestată de acesta imobilul a ajuns într-o stare avansată de degradare. Singura care s-a preocupat de o întreținere a imobilului, în măsura posibilităților, a fost reclamanta, reclamantele solicitând atribuirea în lotul acesteia a construcției, prin menținerea sentinței pronunțate de prima instanță.
Analizând recursul, ale cărui motive se încadrează la art. 304 pct. 9 raportat la art. 6739din Codul d e procedură civilă, instanța îl constată întemeiat.
Deși pârâtul a susținut că există posibilitatea formării a două loturi pentru a fi atribuite în natură părților, instanța reține că masa succesorală supusă partajului este formată dintr-un singur imobil construcție - casă și terenul aferent acesteia. Criticile reclamantelor au vizat în esență acest imobil, despre care au susținut că se impune a fi atribuit reclamantei, reclamanta exprimându-și acceptul ca partea ce i se cuvine din imobil să îi fie atribuită reclamantei (declarație autentificată sub nr. 55/28.01.2008 de Biroul Notarului Public fila 218 dosar fond).
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de către expertul construcții, instanța reține că "imobilul supus partajării nu este comod partajabil în natură datorită funcționalității acestuia, cât și datorită stării tehnice" (fila 120 fond). În suplimentul la raportul de expertiză, răspunzând la obiecțiunile formulate de părți, expertul a precizat că "starea tehnică satisfăcătoare este ultima", imobilul supus partajării fiind apreciat ca având starea tehnicăsatisfăcătoare. Din planșele fotografice depuse la dosar, cât și din descrierea imobilului din cuprinsul raportului de expertiză (lucrări de întreținere curentă neefectuate de cel puțin 10 ani, fisuri la pereți datorate infiltrațiilor, finisaje interioare și exterioare degradate peste limita admisibilă - fila 161 dosar fond) instanța constată că imobilul nu este comod partajabil în natură, eventuala atribuire pe încăperi către părți punând în discuție, pe lângă necesitatea efectuării lucrărilor de reparație și întreținere pentru a deveni locuibil, și funcționalitatea independentă a loturilor astfel formate, respectiv în ce măsură pot fi asigurate necesitățile curente de locuit prin asigurarea încăperilor dotate corespunzător nevoilor de locuit (bucătărie, baie, holuri de acces). Simpla existență a două intrări separate, pe laturi opuse ale construcției, nu echivalează cu existența a două unități locative distincte. Față de concluziile tranșante ale experților constructori care au considerat ca nefiind recomandabilă partajarea în natură a casei ce a aparținut părinților părților, instanța constată că acest bun se impune a fi atribuit în integralitatea sa uneia dintre părți, eventuala atribuire în două loturi impunând lucrări de amenajare complexe ce pot deveni împovărătoare pentru părți. Expertul constructor desemnat de instanța de apel a precizat că "instalația electrică se poate separa ușor prin contorizarea unei rețele corespunzătoare unui lot și va trebui executată de proprietarul lotului care are beciul", fără nici o referire la modificările și adaptările necesare pentru asigurarea celorlalte utilități (apă curentă, canalizare, termoficare). Față de aceste aspecte, instanța constată că în mod corect prima instanță a procedat la atribuirea întregii construcții către reclamanta, respectând criteriile prevăzute de art. 6739din Codul d e procedură civilă. În consecință, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite prezentul recurs, va modifica în totalitate decizia în sensul respingerii apelului formulat de pârât, menținând sentința primei instanțe ca temeinică și legală.
În ceea ce privește valoarea bunului, în raport de care s-ar impune o eventuală recalculare a sultelor datorate părților, instanța constată că reținerea valorii stabilite prin expertiza efectuată în apel ar fi de natură a impune reclamantei o sultă mai M decât cea calculată de prima instanță, aspect ce ar duce la încălcarea principiului prevăzut de art. 296 raportat la art. 316 din Codul d e procedură civilă, privind neînrăutățirea situației în propria cale de atac.
În baza art. 274 din Codul d e procedură civilă, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantelor suma totală de 20,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii de recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele, cu domiciliul în mun. B,-,. 4,. 8, județul B și, cu domiciliul în Ocna M,-,. 2, județul A, împotriva deciziei civile nr. 82 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Modifică în totalitate decizia nr. 82 din 13 aprilie 2009 Tribunalului Botoșani în sensul că:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul domiciliat în mun. B,-, -. A,. 1,. 1, jud. B împotriva sentinței civile nr. 576 din 7 februarie 2008 Judecătoriei Botoșani.
Obligă pârâtul să plătească reclamantelor suma de 20,15 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
2 ex./ 21.01.2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina -partaj judiciar (art. 304 pct. 9 raportat la 6739din Codul d e procedură civilă)
II. Soluția în apel - admis apelul, schimbat în parte sentința, modificare modalitate de partajare a construcțiilor (componența loturilor)
III.Soluția în recurs - admis recursul, respins apelul ca nefondat
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA Botoșani II. CURTEA DE APEL Suceava
Sentința nr. 576/7.02.2008 Decizia nr. 396/15.12.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - II. TRIBUNALUL Botoșani - -
Decizia nr. 82/13.04.2009 - -
Judecători
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de către expertul construcții, instanța reține că "imobilul supus partajării nu este comod partajabil în natură datorită funcționalității acestuia, cât și datorită stării tehnice" (fila 120 fond). În suplimentul la raportul de expertiză, răspunzând la obiecțiunile formulate de părți, expertul a precizat că "starea tehnică satisfăcătoare este ultima", imobilul supus partajării fiind apreciat ca având starea tehnicăsatisfăcătoare. Din planșele fotografice depuse la dosar, cât și din descrierea imobilului din cuprinsul raportului de expertiză (lucrări de întreținere curentă neefectuate de cel puțin 10 ani, fisuri la pereți datorate infiltrațiilor, finisaje interioare și exterioare degradate peste limita admisibilă - fila 161 dosar fond) instanța constată că imobilul nu este comod partajabil în natură, eventuala atribuire pe încăperi către părți punând în discuție, pe lângă necesitatea efectuării lucrărilor de reparație și întreținere pentru a deveni locuibil, și funcționalitatea independentă a loturilor astfel formate, respectiv în ce măsură pot fi asigurate necesitățile curente de locuit prin asigurarea încăperilor dotate corespunzător nevoilor de locuit (bucătărie, baie, holuri de acces). Simpla existență a două intrări separate, pe laturi opuse ale construcției, nu echivalează cu existența a două unități locative distincte. Față de concluziile tranșante ale experților constructori care au considerat ca nefiind recomandabilă partajarea în natură a casei ce a aparținut părinților părților, instanța constată că acest bun se impune a fi atribuit în integralitatea sa uneia dintre părți, eventuala atribuire în două loturi impunând lucrări de amenajare complexe ce pot deveni împovărătoare pentru părți. Expertul constructor desemnat de instanța de apel a precizat că "instalația electrică se poate separa ușor prin contorizarea unei rețele corespunzătoare unui lot și va trebui executată de proprietarul lotului care are beciul", fără nici o referire la modificările și adaptările necesare pentru asigurarea celorlalte utilități (apă curentă, canalizare, termoficare). Față de aceste aspecte, instanța constată că în mod corect prima instanță a procedat la atribuirea întregii construcții către reclamanta, respectând criteriile prevăzute de art. 6739din Codul d e procedură civilă. În consecință, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite prezentul recurs, va modifica în totalitate decizia în sensul respingerii apelului formulat de pârât, menținând sentința primei instanțe ca temeinică și legală.
În ceea ce privește valoarea bunului, în raport de care s-ar impune o eventuală recalculare a sultelor datorate părților, instanța constată că reținerea valorii stabilite prin expertiza efectuată în apel ar fi de natură a impune reclamantei o sultă mai M decât cea calculată de prima instanță, aspect ce ar duce la încălcarea principiului prevăzut de art. 296 raportat la art. 316 din Codul d e procedură civilă, privind neînrăutățirea situației în propria cale de atac.
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
