Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 415/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 415/R/2008
Ședința publică din 15 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Couți
JUDECĂTOR 3: Anca GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, precum și de către pârâții, împotriva deciziei civile nr. 101/A din 2 octombrie 2007 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții intimați COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR S și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR Z, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanții recurenți și, personal și asistați de avocat, în substituirea avocatului, care depune la dosar delegație de substituire fila 31, pârâții recurenți, personal și asistați de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, fila 30, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că recursurile se află la primul termen de judecată, au fost declarate și motivate în termenul legal, precum și că au fost comunicate.
Se constată că la data de 5 februarie 2008, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent, chitanța ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aspect față de care la termenul de azi, recursul declarat de către pârâți este legal timbrat.
Reprezentantul reclamanților recurenți și, depune la dosar chitanța ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 9,5 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aspect față de care la termenul de recursul este legal timbrat.
Se constată că la data de 13 februarie 2008, s-a depus la dosar din partea reclamanților recurenți și, întâmpinare care se comunică părților prezente.
La întrebarea instanței, reprezentanta pârâților recurenți, și pârâții personal, arată că renunță la petitul 2 din motivele de recurs, privind taxa de timbru, întrucât ulterior redactării hotărârii s-a soluționat cererea cu privire la această taxă judiciară de timbru.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Curtea, apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți și, solicită admiterea recursului, în principal casarea decizia atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, pentru încălcarea prevederilor art.304 alin.5 Cod proc. civ.
În subsidiar, solicită modificarea hotărârea atacate în sensul de a se constata că masa succesorală este cea indicată de către reclamanți în acțiunea introductivă.
Arată că, prin hotărârea dată de instanța de apel s-au încălcat prevederile art.105 alin. 2 Cod proc. civ. având în vedere faptul că taxa de timbru nu a fost pusă în discuție niciodată nici la instanța de fond și nici în apel.
Reprezentanta pârâților recurenți, lasă la aprecierea instanței recursul declarat de către reclamanți.
În ce privește recursul declarat de către pârâți solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței și a se dispune partajarea terenului din cele 2 titluri, conform loturilor propuse de către expert.
În subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că deși s-au atribuit terenurile, acestea nu au fost identificate cu date de CF.
Reprezentantul reclamanților recurenți și arată că chiar dacă s-a renunțat la petitul privind taxa judiciară de timbru, subzistă nulitatea hotărârii și se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.4215 din 20.12.2006, Judecătoria Zalău admite în parte acțiunea, astfel cum a fost completată, introdusă de reclamanții și, împotriva pârâților, și,precum și împotriva pârâtelor Comisia județeană S și Comisia locală de fond funciar Z în privința capetelor de cerere privind modificarea titlurilor.
S-a admis de asemenea în parte cererea reconvențională formulată de pârâții și împotriva reclamanților și.
Masa de bunuri supusă partajului și cotele care se cuvin fiecărei părți la succesiunea defunctului, decedat la 12.04.2002 au fost stabilite prin încheierea din 14 decembrie 2005, care face corp comun cu prezenta hotărâre.
Valoarea masei de împărțit este de 1.106.538 lei RON după cum urmează: terenul de 1,23 ha din 1025-- lei, terenul de 1,15 ha. din 1076-- lei, cota de 1/4 asupra 1 ha din 23158-15325 lei, cota de 1/4 asupra 2900. în "" --725 lei, imobilul casă de locuit, grajd, teren aferent și grădină în suprafață de 572. înscris sub nr. top. 933/a-138.488 lei.
Valoarea cotei fiecărei părți este de 221.307,6 lei.
Imobilele au fost identificate prin expertize judiciare care întregesc dispozitivul.
S-a atribuit reclamanților în deplină proprietate indiviză, pe cote de 1/2 parte, și liniștită posesie lotul nr.l format din: imobilul teren și casă de sub nr. top 933/a și imobilul în suprafață de 1,23 ha, în întregime, înscris în 1025. Valoarea lotului este de 630.488 lei.
S-a atribuit pârâților în deplină proprietate indiviză, în cote egale de 1/3 parte, și liniștită posesie lotul nr.2 format din: terenul în suprafață de 1,15 ha din 1076, în întregime, cota de 1/4 parte din suprafața de 1 ha. din 23158 și cota de 1/4 parte din suprafața de 2900. de la -. Valoarea lotului este de 475.750 lei.
S-a constatat că pârâții și au fost despăgubiți de reclamant, în contul moștenirii, cu suma de 10.000 lei fiecare.
Au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului suma de 62724,26 lei cu titlu de sultă, iar fiecăruia dintre pârâții și suma de 52724,26 lei cu același titlu.
S-a dispus ieșirea din indiviziune.
S-a respins cererea reclamanților pentru rectificarea P- ca având autoritate de lucru judecat și ca neîntemeiată aceea privind rectificarea P-.
Au fost obligați reclamanții să plătească suma de 600 lei pârâților, cheltuieli de judecată după compensare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2005, care face corp comun cu prezenta hotărâre, în baza art. 673 ind.5 Cod procedură civilă s-a stabilit, pentru motivele acolo arătate, că masa succesorală după defunctul este compusă din următoarele bunuri: terenul de 1,23 ha din P-, terenul de 1,15 ha din 1076/2, cota de /1/4 parte din terenul de 10 000 mp din hotarul satului înscris în 23158/76674/2000, cota de 1/4 parte din terenul de 2900 mp din parcela "" -, casa de locuit, grajd și grădină evidențiate în 1752 Z nr. top. 933/ S-a stabilit totodată că fiecare parte are o cotă de 1/5 din această masă succesorală, în calitate de fii ai defunctului.
Instanța a reținut că cererea reclamanților pentru modificarea titlului de proprietate nr-, formulată expres după pronunțarea încheierii de constatare a masei succesorale, se află în puterea lucrului judecat în raport de Sentința civilă nr. 1976 din 20 mai 2004 Judecătoriei Zalău, rămasă definitivă și devenită irevocabilă prin respingerea apelului și recursului reclamanților, pe motiv de identitate evidentă de părți, cauză și obiect. Făcând aplicarea art. 1201 cod civil și art. 166 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea.
Pentru identitate de rațiune, studiind actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr-, instanța a respins cererea reclamanților pentru includerea în calitate de titulară a mamei lor. Actele de proprietate avute în vedere la reconstituire îl privesc exclusiv pe titular, tatăl reclamanților, acesta este singurul care a formulat cerere e reconstituire nu și reclamanții ca moștenitori ai mamei lor, decedată în anul 1976, aceștia nu au urmat nici ulterior procedura administrativă prevăzută de lege în mod obligatoriu pentru stabilirea dreptului lor de proprietate.
Instanța a avut în vedere și acest titlu nr. 1076/2 la stabilirea masei succesorale supuse partajului.
Imobilele care compun masa de împărțit au fost identificate și evaluate prin expertize judiciare. Pentru fiecare există schiță de amplasare.
Valoarea imobilului teren și casă din 1752 Z nr. top. 9337/a este de 138.488 lei, obținută prin scăderea valorii îmbunătățirilor aduse de reclamanți, fapt acceptat de pârâți.
Valoarea de circulație a imobilului teren din 1025 care intră în masa de împărțit este de 492.000 lei, iar a celui din 1076 de 460.000 lei.
Cota de 1/4 parte din 23158 valorează 15.325 lei = (4300 lei +57.000 lei): 4, iar cota de 14 parte la "" 725 lei = 2900 lei: 4.
Valoarea totală a masei de împărțit este de 1.106.538 lei RON. Prin urmare, echivalentul valoric al cotei de 1/5 care se cuvine fiecăreia dintre părți la moștenire este de 221.307,6 lei RON.
S-au format 2 loturi, ținând cont de voința și pozițiile procesuale identice exprimate de cei doi reclamanți, pe de-o parte, și cei trei pârâți, de cealaltă parte. Reclamanților le revine valoric din masa de împărțit 442.615,2 lei, iar pârâților 663.992,8 lei.
Cele două loturi s-au format și atribuit în conformitate cu dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă, ținând seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, precum și de faptul că reclamanții coproprietari au adus îmbunătățiri imobilelor edificate, pe care ceilalți coproprietari, pârâți, nu le-au contestat.
De asemenea, instanța a ținut cont că două dintre bunurile care compun masa de împărțit sunt doar niște cote-părți ideale, bunuri incorporale. De aceea, văzând și dispozițiile art. 741 Cod civil care sugerează evitarea îmbucătățirii peste măsură a eritajelor, instanța nu a dat curs lotizării pe fiecare imobil propusă de expertu1 topograf, ci a atribuit reclamanților imobilul teren și casă de sub nr. top. 933/a și imobilul teren din 1025, iar pârâților imobilul teren din 1076 și cele două părți ideale de coproprietate.
Pârâții și au primit de la reclamant, conform chitanțelor și mărturisirilor lor, câte 10 000 lei RON fiecare, echivalent în dolari, în contul casei părintelui lor. Instanța a avut în vedere această plată făcută pârâților, în ansamblul bunurilor succesorale, în scopul stabilirii sultei datorate între moștenitori.
Raportat la valorile menționate mai înainte și la valorile loturilor atribuite, instanța a obligat reclamanții să plătească pârâtului o sultă de 62.724,26 lei RON pentru echilibrarea valorică a loturilor, iar fiecăruia dintre pârâții și câte 52.724,26 lei RON, cu același titlu, în baza art. 673 alin.2 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 101/2.10.2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr- au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamanții: și și pârâții, și împotriva sentinței civile nr. 4215 din 20.12.2006 pronunțată de Judecătoria Zalău.
Au fost compensate cheltuielile de judecată în apel.
S-a dispus obligarea reclamanților la plata diferenței taxei judiciare de timbru datorată fazei procesuale anterioare în valoare de 14.193 lei și pe pârâți, pentru acțiunea reconvențională formulată la plata sumei de 4028, 96 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Au fost obligați apelanții reclamanți la plata diferenței taxei judiciare de timbru În apel, în valoare de 7.166,95 lei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că în privința apelului reclamanților, aceștia au solicitat ieșirea din indiviziune după def. decedat la 12.04.2002.
Pârâții prin cererea reconvențională a solicitat ieșirea din indiviziune asupra tuturor bunurilor cuprinse în certificatul de moștenitor.
Ulterior, s-a solicitat modificarea titlurilor de proprietate în sensul de a fi trecută pe aceste titluri, alături de def. și mama lor.
Însă, cererea reclamanților pentru modificarea nr- a fost soluționată prin sentința civilă nr.1376/20.05.2004 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr. 580/2004, care a intrat în puterea lucrului judecat prin respingerea apelului și a recursului reclamanților, conform art.1201 Cod civil și art.166 Cod procedură civilă.
Nu se justifică nici modificarea nr.l076/2 pentru că actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate privesc exclusiv pe titular, tatăl reclamanți lor, care a formulat singur cerere de reconstituire, nu și reclamanții ca moștenitori ai mamei lor, decedată în anul 1976.
Cotele au fost corect calculate de prima instanță, iar terenurile nu au fost confundate, iar sumele achitate pentru imobil au fost scăzute la stabilirea suitei.
Valoarea imobilului a fost stabilită prin expertiză pe care reclamanții nu au constatat- Reclamanții nu au dovedit că expertul a calculat greșit valoarea imobilului.
Reclamanții nu au dovedit existența vreunei succesiuni după mama lor, care nu ar trebui să fie inclusă în masa succesorală după tatăl lor.
În legătură cu apelul pârâților se retine, că anularea terenurilor s-a făcut printr-o expertiză de specialitate, iar valoarea nu a fost contestată în fața instanței de fond de către părți.
Expertul a avut în vedere toate criteriile relevante, cum ar fi opinia notarilor publici și agențiilor imobiliare din mun. Z.
Atribuirea imobilelor s-a făcut potrivit prevederilor art.673 ind. 9 Cod procedură civilă, evitând fărâmițarea în mod succesiv a loturilor, care ar fi dus la scăderea valorii acestora.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții și, precum și pârâții,.
În motivele de recurs reclamanții au solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare fiind incident art.304 alin.5 Cod proc.civ. iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul excluderii din masa succesorală imobilului casă de locuit, grajd, grădină, evidențiate în Cf 1752 Z, nr.top 933/A, întrucât acestea au fost cumpărate de către reclamantul, despăgubit toate părțile în proces; să fie păstrată modalitatea de partajare, însă cu modificarea cuantumului sultei.
S-a arat că hotărârea instanței de apel fost pronunțată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod proc.civ. deoarece prin dispozitivul deciziei au fost obligați reclamanții apelanți la plata diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 7166,95 lei, fără ca această taxă judiciară de timbru să fi fost pusă în discuție și fără specifica modul de calcul a acesteia și pentru ce se datorează.
În al doilea rând, instanța de apel interpretat greșit actul dedus judecății, precum și toate probele de la dosar în ceea ce privește imobilul casă de locuit, grajd și grădină înscris în Cf 1752 Z nr.top 933/A și hotărârea pronunțată a fost dată cu greșita aplicare legii.
Acest imobil a fost cumpărat de reclamantul și toate părțile din proces au fost escontestate, moștenitorii recunoscând că au primit de la 3030 USD.
Deși moștenitorii au avut poziții oscilante cu privire la ceea ce reprezintă suma de 3030 USD, recunoscându-se inițial ă au fost escontestate pentru cota ce li se cuvenea din casă, ulterior ar fi susținut că ar fi vorba de un avans, iar instanța nu verificat aceste aspecte.
Recurenții reclamanți au solicitat menținerea modalității de partaj, însă ca urmare a excluderii acestui imobil sulta pe care ar urma să o plătească ar fi de 15.950 lei.
Recurenții pârâți, au criticat decizia recurată sub aspectul modalității de partaj aleasă de instanță.
Pârâții recurenți au solicitat să fie formate două loturi, unul pentru reclamanți și altul pentru pârâți, atât din terenul înscris în titlul de proprietate 1025/23 "", cât și pentru terenul înscris în titlul de proprietate nr.1076 "Sub ", fiind aspect respectate disp.art.6739Cod proc.civ.
Această modalitate de partaj solicitată de pârâți nu ar fărâmița terenul deoarece ar fi împărțit în parcele de 1,15 ha și 1,23 ha, iar fărâmițarea presupune împărțirea în suprafețe mici ce duc la scăderea valorii economice sau schimbă destinația respectivei parcele.
S-a solicitat această modalitate de partaj întrucât terenurile din cele două titluri de proprietate au valoare economică diferită.
În subsidiar, pârâții au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece în sentința de fond deși s-au atribuit terenurile nu au fost identificate cu date de CF, iar o asemenea ieșire din indiviziune nu este finalizată pentru că intabularea titlului printr-o acțiune separată s-ar face tot pe defunct și ar presupune un nou proces.
Pârâții recurenți invocă faptul că au fost dați în debit prin decizie pentru suma de 4028,96 lei, însă nu s- menționat la ce valoare s-a stabilit această taxă judiciară de timbru.
Cererea reconvențională se referea la casa din Z str. - a cărei valoare era de 138.488 lei, iar timbrajul trebuia calculat la cota contestată și nu la întreaga valoare imobilului.
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea recursului reclamanților ca nefondat, deoarece în privința taxei judiciare de timbru se putea formula o cerere de îndreptare erorii materiale cum au procedat și pârâții iar celelalte motive de recurs sunt de netemeinicie și trebuiau respinse ca inadmisibile.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
În apel, atât apelul reclamanților și precum și apelul pârâților, au fost timbrate cu 9 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Deși cauza în apel a suportat mai multe amânări, la nici un termen de judecată instanța de apel nu a pus în discuție insuficienta timbrare a apelurilor declarate de reclamanți și pârâți, însă prin decizia civilă nr. 101/2.10.2007 s-a dispus obligarea reclamanților la plata diferenței taxei judiciare de timbru în apel în valoare de 7166,95 lei.
Potrivit disp.art. 11 din Legea nr. 147/1996, taxa judiciară de timbru datorată în apel și recurs este în cuantum de 50% din taxa judiciară de timbru calculată la fondul cauzei.
judiciare de timbru se achită anticipat la data înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată potrivit 20 al.1 146/1997, iar în cazul în care instanța constată că taxă judiciară de timbru nu a fost corect calculată, are posibilitatea să indice taxa judiciară de timbru și să dispună obligarea titularului cererii la plata diferenței taxei judiciare de timbru acordând un termen în acest sens.
În cazul de față, instanța de apel constatat că taxa judiciară de timbru în apel nu a fost corect calculată, însă nu pus în discuția părților această împrejurare, încălcând dreptul la apărare al părților, precum și principiul contradictorialității care guvernează procesul civil.
Mai mult, sancțiunea neachitării taxei judiciare de timbru în apel este anularea apelului ca netimbrat, neexistând posibilitatea dării în debit prin decizie a apelantului pentru recuperarea taxei judiciare de timbru în apel. Obligarea apelantului la plata taxei judiciare de timbru prin dispozitivul deciziei este o inovație în materie total nelegală. S-a pricinuit astfel reclamanților o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură nelegal. Datorită faptului că nu a fost pusă în discuție diferența taxei judiciare de timbru reclamanții nu au putut-o contesta
Așadar, lipsa discutării în contradictoriu a timbrajului apelului și obligarea apelantului la plata diferenței taxei judiciare de timbru prin decizie reprezintă încălcarea principiului contradictorialității a dreptului la apărare care atrag nulitatea deciziei recurate. Deși recurenții reclamanți au invocat și alte motive de nelegalitate care privesc modificarea deciziei recurate, iar recurenții pârâți au invocat motive de nelegalitate care vizează tot modificarea deciziei recurate, curtea apreciază că sunt incidente disp. art.312 alin.3 teza II Cod proc.civ. și, în consecință, va dispune casarea în întregime hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, care va verifica timbrajul. Dacă se va constata o diferență de timbraj, acest lucru va fi pus în discuția contradictorie părților, se va acorda un termen pentru achitarea diferenței de timbraj, iar în cazul în care părțile nu sunt de acord să achite taxă judiciară de timbru se va aplica sancțiunea prev.de art.20 din Legea nr. 147/1996.
În ceea ce privește modalitatea de calcul taxei judiciare de timbru, părțile aveau posibilitatea de a formula cerere de reexaminare în termen de 3 zile de la comunicarea taxei judiciare de timbru, posibilitate de care nu au putut beneficia fiindu-le încălcat din această perspectivă accesul la un tribunal după cum este stipulat în art. 6 Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Având în vedere considerentele mai sus reținute, în temeiul art.304 pct.5 raportat la art.105 alin.2 Cod proc.civ. și art.312 alin.3 teza II Cod proc.civ. curtea va admite recursul declarat de reclamanții, și recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 101 din 02.10.2007 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Sălaj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții ,. și recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 101 din 02.10.2007 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Sălaj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. dact.GC
2 ex/18.03.2008
Jud.apel: A,
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Couți, Anca
