Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(258/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.423
Ședința publică de la 3 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă reclamantă, împotriva deciziei civile nr.1135 din 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant pârât.
are ca obiect - partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta pârâtă reclamantă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 03.03.2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar și intimatul reclamant pârât, personal și asistat de avocat A, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 03.03.2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței împrejurarea că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, relațiile solicitate de la Oficiul Poștal B cu privire la data înmânării dovezii de comunicare a deciziei civile nr.1135 din 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă în dosarul nr-, către recurenta pârâtă reclamantă.
Se mai învederează faptul că intimatul a depus, la data de 02.03.2009, întâmpinare într-un singur exemplar.
Recurenta pârâtă - reclamantă se legitimează cu CI seria - nr.- eliberat de Poliția orașului B la 14.02.2002
Intimatul reclamant - pârât se legitimează cu CI seria - nr.- eliberat de Poliția orașului L Gară la 01.06.2004.
Avocatul recurentei pârâte - reclamante depune la dosar chitanța CEC nr.-/1/25.02.2009, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, pe care instanța le anulează și o xerocopie de pe comunicarea hotărârii din apel, precizând că hotărârea i-a fost comunicată la data de 07.11.2008, iar recursul a fost formulat la data de 21.11.2008, în termenul prevăzut de lege.
Curtea, în raport de înscrisul nou depus la dosar, apreciază că recursul a fost formulat în termenul legal prevăzut de lege.
Avocatul recurentului pârât - reclamant arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinări și nu solicită termen în acest sens.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul recurentei pârâte - reclamante, având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea deciziei civile recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
Menționează că motivele de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.7 din Codul d e procedură civilă, învederând că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut, prin necalificarea întâmpinării (fila 1-3 dosar fond ) ca fiind și cerere reconvențională.
De asemenea, arată că pârâta-reclamantă a învederat instanței de apel că se află în fața unui nou motiv de apel, fiind evident că este vorba de o critică adusă asupra cererii reconvenționale, arătând că instanța de fond în mod eronat nu a calificat întâmpinarea drept o cerere reconvențională; instanța de apel a omis a motiva și a se pronunța asupra acestui motiv de apel.
Avocatul intimatului reclamant - pârât solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea deciziei civile recurată, ca legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Susține că acel nou motiv de apel asupra căruia instanța nu s-a pronunțat a fost formulat la momentul când s-au pus concluzii pe fond; sub aspectul formulării acestora în termen, reclamantul pârât s-a opus și instanța l-a considerat ca și note scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr-, reclamatul - pârât a chemat în judecată pe pârâta - reclamantă, solicitând instanței să dispună partajarea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei.
Inițial, cererea de partaj a fost formulată ca accesoriu la cererea de divorț, ulterior fiind disjunsă, formându-se dosarul nr- la data de 25 octombrie 2007.
Prin cererea reconvențională, pârâta - reclamantă a solicitat, de asemenea, partajarea bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei.
Prin încheierea interlocutorie din data de 26 noiembrie 2007, instanța a constatat că părțile au dobândit în comun în timpul căsătoriei un imobil apartament situat în B, str. -, județul I, a reținut cote egale de contribuție la dobândirea lui.
Prin sentința civilă nr.1197 din 10 martie 2008, Judecătoria Bufteaa admis în parte cererea principală și cererea reconvențională, a dispus partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei de părți, a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert, a atribuit pârâtei - reclamante imobilul bun comun situat în B,-,.4,.A,.2.9, județul I și a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 26.688 euro, sultă către reclamantul - pârât.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că bunul ce face obiectul prezentei împărțeli nu este comod partajabil în natură, împrejurare care rezultă clar din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză. În aceste condiții, se impune ca bunul că fie atribuit uneia ori alteia dintre părți.
La atribuire, instanța a avut în vedere că pârâta - reclamantă domiciliază în acel apartament împreună cu copii rezultați dintr-o relație anterioară căsătoriei, pe când reclamantul - pârât nu locuiește în B; la apartament au fost constatate multe îmbunătățiri de către expertul ce a evaluat bunul, îmbunătățiri efectuate după despărțirea în fapt a părților, ceea ce a condus la concluzia unei sulte mai mari ce trebuie achitată pârâtei - reclamante.
În termen legal a declarat apel pârâta - reclamantă, invocând greșita înlăturare a declarațiilor martorului propus și concluzia eronată asupra sumei plătită cu titlu de avans la achiziționarea imobilului. Totodată, a considerat că prima instanță a analizat în defavoarea sa probele administrate.
Prin decizia civilă nr.1135 din 17 septembrie 2008, Tribunalul București - Secția a Va Civilă a respins apelul, ca nefondat, pentru motivele următoarele motive:
Tribunalul a apreciat drept neîntemeiat motivul de apel referitor la greșita înlăturare a declarației martorului propus de apelantă, dată fiind nerelevanța sa, în condițiile în care din probele administrate nu rezultă că banii împrumutați de pârâta - reclamantă de la terțe persoane (conform chitanțelor de la filele 41 și 42 din dosarul primei instanțe) ar fi fost folosiți pentru achitarea integrală a apartamentului ce face obiectul partajului. Ca urmare, nu a fost răsturnată prezumția simplă conform căreia apartamentul bun comun a fost dobândit prin contribuția egală a soților.
În mod corect a reținut prima instanță că suma achitată de apelantă înaintea încheierii căsătoriei, ca avans pentru cumpărarea apartamentului, nu este de natură să schimbe calitatea de bun comun a acestuia, față de împrejurarea încheierii contractului de vânzare - cumpărare în timpul căsătoriei. Suma plătită cu titlu de avans nu poate justifica nici o cotă majoră a apelantei, dat fiind că părțile au trăit în concubinaj din anul 1987, concubinaj ce a fost urmat de căsătorie, iar pârâta - reclamantă nu a dovedit că plata avansului s-a realizat prin contribuția sa exclusivă.
Nu a fost primit nici motivul de apel referitor la greșita interpretare a probelor, în condițiile în care apelanta nu a indicat în mod concret ce mijloace de probă au fost interpretate eronat, avându-se în vedere că, așa cum s-a arătat mai sus, din ansamblul materialului probator nu a rezultat o contribuție mai mare a vreunei părți la dobândirea bunului comun.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta - reclamantă, invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea primului motiv de recurs, recurenta a precizat că deși la termenul din 17.09.2008, când s-au pus concluzii pe apel, s-a menționat că "apelanta - pârâtă, prin apărător, învederează instanței că se află în fața unui nou motiv de apel, fiind evident că este vorba de o cerere reconvențională, arătând că prima instanță în mod eronat nu a calificat întâmpinarea drept o cerere reconvențională, astfel încât prima instanță a dat mai mult decât s-a cerut întrucât nu exista cerere reconvențională în dosar", tribunalul omite a motiva și a se pronunța asupra acestui nou motiv de apel.
A arătat recurenta că nu a fost calificată întâmpinarea depusă, aceasta nefiind considerată o cerere reconvențională, așadar nesupusă taxelor judiciare de timbru, astfel că este vorba de o gravă greșeală de judecată.
În fapt, astfel cum a învederat înainte ca tribunalul să constate cauza în stare de judecată, apelanta a renunțat la cele două motive de apel susținute prin cererea de apel și a invocat un nou motiv de apel, a pus concluzii pe noua critică formulată, însă instanța de apel a cercetat calea de atac exercitată prin prisma celor două critici existente în motivarea apelului.
În aceste condiții, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Buftea, instanță de fond care poate aprecia asupra calificării întâmpinării ca cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant - pârât a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, precizând că nepronunțarea asupra unui capăt de cerere nu este un motiv ce poate fi subsumat lipsei motivelor, întrucât aceasta înseamnă că instanța s-a pronunțat pe un capăt de cerere, dar nu a precizat motivele ce au format convingerea sa ori, în cazul nepronunțării, instanța nu se pronunță în dispozitiv asupra unui motiv invocat de apelant. În plus, intimatul a arătat că pretinsul motiv de apel asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat încălca prevederile art.294 Cod procedură civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1197/10.03.2008, Judecătoria Bufteaa admis în parte cererea principală și cererea reconvențională formulată de reclamantul - pârât în contradictoriu cu pârâta - reclamantă, a dispus partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert, a atribuit pârâtei - reclamante imobilul bun comun situat în B,-,.4,.A,.2,.9, județul I, a obligat-o pe aceasta la sultă către reclamantul - pârât în cuantum de 26.688 Euro, a compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta - reclamantă a formulat apel, susținând, pe de o parte, că prima instanță a înlăturat declarațiile martorilor propuși, astfel încât s-a pronunțat greșit și asupra sumei dată drept avans în vederea achiziționării imobilului bun comun, iar, pe de altă parte, că instanța de apel a interpretat eronat probele administrate.
În ședința publică din 17.09.2008, apelanta, prin apărător, a susținut în fața tribunalului un nou motiv de apel, arătând că întâmpinarea depusă la instanța de fond nu a fost calificată, în mod greșit, drept o cerere reconvențională, caz în care prima instanță s-a pronunțat pe mai mult decât s-a cerut, în lipsa unei poziții clar exprimate a pârâtei - reclamante.
Prin decizia recurată, în respingerea apelului, tribunalul a examinat motivele de apel prezentate prin cererea de apel formulată inițial, fără a face trimitere la motivul de apel susținut înainte de încheierea dezbaterilor.
Invocându-se acest nou motiv de apel, tribunalul era obligat, în virtutea rolului activ conferit de art.129 Cod procedură civilă, să supună dezbaterii părților noua critică, cu respectarea principiului contradictorialității și să verifice în ce măsură apelanta mai era îndreptățită să formuleze, față de data susținerii cererii, o completare a motivelor de apel.
Din conținutul practicalei deciziei recurate nu rezultă o astfel de procedură urmată de tribunal, în sensul lămuririi chestiunilor procedurale prezentate, așa încât nu se poate stabili asupra căror critici au pus concluzii pe fond părțile în cauză, ceea ce împiedică exercitarea controlului judiciar de către instanța ierarhic superioară.
În acest context, Curtea apreciază că, omițând să pună în discuția apelantei și a intimatului aspectele deja evocate, instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității și a soluționat apelul în mod greșit, ceea ce atrage casarea hotărârii în temeiul dispozițiilor art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
Fiind incidente dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza, spre rejudecarea cererii de apel Tribunalului București, spre a se pronunța asupra tuturor motivelor cu care a fost învestită la momentul judecării apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă - reclamantă, împotriva deciziei civile nr.1135 din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - pârât.
Casează decizia recurată și trimite cauza, spre rejudecarea cererii de apel, Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER,
Red.
.
2ex./01.04.2009
-5.-;
Jud.B-
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona
