Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.435
Ședința publică din data de 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în comuna, sat.Tătărani, nr.150, cod poștal-, județul P,împotriva deciziei civile nr.85 din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova,în contradictoriu cu intimata reclamantă V, domiciliată în comuna, sat.Tătărani, nr.447, cod poștal -, județul P, intimații pârâți, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P, intimatul pârât V G, domiciliat în comuna, sat.Tătărani, nr.445, cod poștal -, jud.P, domiciliat în comuna, sat.Tătărani, nr.68, cod poștal-, județul P și, domiciliat în comuna, B-dul -,.52,.C,.2,.7, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta pârâtă reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, intimata reclamantă scu reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, lipsind intimații pârâți, G, și.
Procedura îndeplinită.
Recurs timbrat cu 15,00 lei, potrivit chitanței nr.-/17.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurenta pârâtă, arată instanței că filele 6 - 9 nu aparțin dosarului în cauză.
Curtea, verificând actele dosarului, constată că filele 6 - 9 nu aparțin cauzei și dispune înaintarea lor la serviciul arhivă.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta pârâtă, solicită proba cu înscrisuri, respectiv să fie abilitată recurenta pârâtă sau să i se pună în vedere intimatei pârâte să depună la dosar copia contractului autentificat sub nr.2054/14.03.2002.
Avocat, având cuvântul pentru intimata pârâtă scu, declară că se opune probei cu înscrisuri solicitată de recurentă, considerând că aceasta a avut posibilitatea să facă demersuri pentru a obține înscrisurile menționate.
Depune la dosar note scrise, împuternicirea avocațială și chitanța de plată a onorariului de avocat.
Curtea, având în vedere dispozițiile art.305 cod pr.civilă potrivit cărora înscrisurile pot fi depuse în recurs până la închiderea dezbaterilor, respinge cererea formulată de recurenta pârâtă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond menținerea sentinței civile nr.1356/31.02.2008 ca legală și temeinică.
Astfel, arată că Tribunalul Prahova în mod greșit a apreciat că varianta a IV a reținută de instanța de fond ar fi inechitabilă, deoarece intimata scu nu a făcut nicio dovadă în sensul că pârâta ar fi înstrăinat vreo cotă din terenul aflat în indiviziune.
Totodată, arată că în mod nelegal și cu încălcarea dispozițiilor art.6736cod pr.civilă, instanța de apel a omologat varianta a III din raportul de expertiză, în ce privește posesia părților, arată că s- încercat a se induce în eroare instanța, având în vedere că recurenta nu și-a dat acordul ca pârâta scu să concesioneze vreo suprafață de teren ce face obiectul prezentei cauzei.
Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimata scu, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea deciziei instanței de apel ca legală și temeinică.
Referitor la primul motiv de recurs, arată că este neîntemeiat, deoarece la întocmirea raportului de expertiză - completare, expertul a avut în vedere și a consemnat în finalul expertizei că terenurile intravilane atribuite pârâților și G au fost înstrăinate de aceștia, indicând și contractele de vânzare aferente.
În ceea ce privește varianta a IV a solicitată de recurentă a fi omologată, arată că aceasta nu este conformă cu dispozițiile legale, dat fiind faptul că în această variantă nu se respectă posesia reală a suprafețelor de teren exercitată de părți până în prezent, iar sultele au valoarea cea mai mare.
Solicită respingerea recursului ca nefundat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, scu, V G, și, a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune a părților conform cotelor cuvenite acestora asupra terenului de 1 ha și 3500 mp, conform TP nr. 53944/20.02.1996, rămas de pe urma def. St., urmând ca atribuirea în natură să se realizeze conform testamentului autentificat sub nr. 411/12.04.1955 întocmit de defunct în favoarea descendenților acestuia.
Pârâta scu în temeiul art. 115 pr.civilă, a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu admiterea acțiunii.
La data de 20.09.2006, reclamanta și-a precizat acțiunea, arătând că drepturile succesorale ale defunctului autor se împart în mod egal celor 5 moștenitori cuprinși în titlul de proprietate sus-menționat, fiecăruia revenindu-i o cotă de câte 1/5, iar pârâții culegând împreună partea mamei lor, de 1/5.
După administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul părților, la data de 4.12.2006, instanța a pronunțat încheierea interlocutorie prin care a admis acțiunea, a declarat deschisă succesiunea def. St., decedat la data de 8.08.1978 cu ultim domiciliu în comuna jud. P, a constatat că de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză, fiecare cu o cotă de 1/5, pârâții culegând împreună partea mamei lor de 1/5 și a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din suprafața de 1 ha 3500 mp situat pe raza loc. Tătărani comuna județ P, reconstituit părților în calitate de moștenitori, conform titlului de proprietate nr. 53944 din 20.02.1996.
Prin aceeași încheiere, în baza art. 6735și art. 6736pr.civilă, instanța a încuviințat efectuarea expertizei de specialitate topo în vederea identificării, evaluării, poziționării pe schița de plan și întocmirii propunerilor de lotizare a terenului reținut în masa succesorală.
Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr.1356/13.02.2008, a admis pe fond acțiunea, dispunând ieșirea din indiviziune a părților, conform încheierii Judecătoriei Ploiești din data de 4.12.2006 și variantei a IV-a din raportul de expertiză topo completare II - expert și a schiței de plan anexă acestuia, modificată în parte de instanță, în sensul că în varianta a IV-a "lotul I primește sultă de la lotul II".
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, la atribuirea variantei omologate, a avut în vedere și dispozițiile art. 741 Cod civil, potrivit căruia "la formarea și compunerea părților trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare".
Împotriva acestei sentințe, dar și a încheierii de admitere în principiu din 04.12.2006, a declarat apel pârâta scu, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nemotivată pentru că în considerentele acesteia nu a făcut vorbire de niciunul dintre criteriile expres prevăzute de art.6739pr.civilă.
S-a susținut că prima instanță nu a făcut altceva decât să dea citire regulii instituită de art.741 pr.civilă, prin care loturile din partaj trebuie să fie pe cât posibil egale, însă nu comentează de ce a apreciat că această dispoziție legală ar fi aplicabilă variantei a IV-a omologată, încălcând dispozițiile art.261 pct.5 pr.civilă.
De asemenea, apelanta a precizat că, în mod greșit a fost omologată varianta a IV-a, care nu respectă posesia actuală a terenurilor și opțiunea inițială a părților ce rezultă din răspunsurile date la interogatoriu de reclamantă.
Apelanta-pârâtă a solicitat să se aibă în vedere faptul că, inițial, în dosar s-a întocmit o variantă unică de lotizare, cu respectarea posesiei actuale și fără a se calcula sulte, iar ulterior, pe fondul deteriorării raporturilor dintre soți, ajungându-se la întocmirea mai multor variante dintre care, varianta a IV-a omologată, o prejudiciază doar pe scu, pentru ca i se ia o suprafață de 2500 mp și i se atribuie intimatei pârâte.
Apreciază apelanta că această soluție este inechitabilă pentru că permite atribuirea către această pârâtă a unei suprafețe mai mari decât aceea pe care deja a înstrăinat-o, deși era vorba de teren în indiviziune.
În plus, în varianta a IV-a sultele au cea mai mare valoare, toate aceste argumente conducând la concluzia că instanța de fond ar fi trebuit să dea eficiență variantei I sau variantei III-a între care exista o singură diferență, și anume aceea că s-au stabilit sulte.
Nu se poate susține că suprafața de 2500 mp atribuită în varianta a IV-a pârâtei, ar fi identică cu aceea ce a format obiectul testamentului încheiat de mama părților, în favoarea copiilor săi.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac, arătând că instanța de fond a soluționat cauza în baza probatoriilor administrate, având în vedere opțiunile părților, testamentul și lotizarea terenurilor la momentul judecării litigiului.
Prin decizia civilă nr.85 din 4 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa dmis apelul declarat de apelanta-pârâtă scu împotriva sentinței civile nr.1356/13.02.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimații-pârâți, G, și, și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a III-a din raportul de expertiză în specialitatea topografie-completare II, întocmit de expert și a schiței anexă la acesta, reținând următoarele considerente:
Potrivit art.6735alin.2 pr.civilă, instanța trebuie să încerce să realizeze, în primul rând, o împărțeală în natură și, în măsura în care loturile formate nu sunt egale în valoare, ele se vor întregi printr-o sumă de bani numită sultă.
Practic, criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor sunt reglementate de art.6739pr.civilă și vizează acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul ca unul dintre coindivizari, înainte de se cere împărțeala, a făcut construcții, îmbunătățiri, cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Se mai arată că, textul legal enunțat, trebuie coroborat cu prevederile art.741 Cod civil, care statuează că la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri, de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil îmbucătățirea peste măsură, dar și stabilirea unor sulte exagerate.
Aplicând criteriile reglementate de aceste texte legale, la situația concretă existentă între părțile litigante, tribunalul a constatat că varianta a III-a determinată prin raportul de expertiză în specialitatea topografie-completare II, este aceea care stabilește în mod optim loturile cuvenite copartajanților.
În concret, varianta menționată este aceea care corespunde posesiei actuale exercitate de părți asupra bunurilor supuse împărțelii, stabilind sultele cele mai mici și evitând în acest fel împovărarea nejustificata a unora dintre părți cu plata unor sume prea mari raportat la posibilitățile lor materiale.
De asemenea, tribunalul a apreciat că aceeași variantă permite atribuirea către intimați (cu excepția pârâtei ) a unor suprafețe identice cu cele cuprinse în restul variantelor întocmite de expertul în specialitatea topografie pe care aceștia deja le-au înstrăinat.
În privința intimatei-pârâte, tribunalul a constatat că nu există vreun argument de temeinicie care să justifice atribuirea către această parte a suprafeței de 2500 mp care, în prezent, se află în posesia apelantei scu.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahova a formulat recurs pârâta, pentru următoarele motive:
Se arată că Tribunalul Prahovaa admis apelul formulat de apelanta scu, apreciind că varianta a IV-a din expertiză ar fi inechitabilă deoarece s-ar atribui pârâtei o suprafață de 2500 mp, mai mare decât cea deja înstrăinată, însă, în cauză, apelanta nu a făcut niciun fel de dovadă că pârâta ar fi înstrăinat vreo cotă din terenul aflat în indiviziune și instanța nu a avut nicio probă în susținerea opiniei sale.
Se critică decizia Tribunalului Prahova și pentru faptul că instanța de apel a apreciat în motivarea soluției că s-a încercat omologarea variantei a III- care ar corespunde posesiei actuale exercitată de părți asupra bunurilor.
Susține recurenta că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 6736pr.civilă, în sensul că defunctul a menționat în mod expres, că lasă în plus o suprafață de 2500 mp recurentei deoarece aceasta a avut grijă de ei și de asemenea, urma să suporte toate cheltuielile în caz de deces a autorului.
De asemenea, recurenta arată că prin testamentul defunctului, i s-au lăsat 7500 mp împărțiți în 2500 mp și o altă suprafață de 5000 mp, suprafață identică cu a apelantei scu.
Se critică decizia pentru faptul că instanța de apel nu a avut în vedere că din moștenirea def. apelanta scu a primit doar 5000 mp, iar în prezenta cauză, s-a dezbătut doar succesiunea după tată, titlul de proprietate fiind emis pe numele moștenitorilor def..
Arată recurenta că varianta a IV- respectă dorința defunctului, cu excepția moștenitoarei scu, astfel încât, instanța de apel trebuia să respecte loturile astfel cum au fost indicate de către defunct, pentru și faptul că trebuia să țină cont și de opțiunile celorlalte părți din dosar.
Referitor la posesia părților, care a avut prioritate în fața instanței de apel, în sensul ieșirii din indiviziune conform variantei a III-a, recurenta arată că nu și-a dat acordul ca pârâta scu să concesioneze vreo suprafață de teren ce face obiectul prezentului dosar.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei, în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune conform variantei a IV-a din raportul de expertiză în specialitatea topografie, completare II, întocmit de expert și a schiței anexă la acesta.
Intimații, deși au fost citați cu mențiunea de a formula întâmpinare, aceștia nu a depus-o până la data judecății.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Este nefondată prima critică, întrucât în decizia Tribunalului Prahova nu se motivează că în varianta a IV-a din expertiza topo completare II întocmită de expert, s-ar atribui pârâtei-recurente o suprafață de 2500 mp mai mare decât cea înstrăinată, deoarece, la fila 4 din decizie, s-a arătat că "în privința intimatei-pârâte, tribunalul constată că nu există vreun argument de temeinicie care să justifice atribuirea către această parte a suprafeței de 2500 mp care, în prezent, se află în posesia reclamantei scu ".
Se va respinge și cea de-a doua critică ca nefondată, critică care se referea la faptul că instanța de apel a apreciat în motivarea soluției că s- încercat omologarea variantei a III-a care are corespunde posesiei actuale exercitată de părți asupra bunurilor, fără ca recurenta să arate că ar exista o altă situație de fapt în ceea ce privește posesia imobilelor.
Curtea apreciază ca nefondată și critica ce se referă la încălcarea dispozițiilor art. 6736pr.civilă, pe motiv că defunctul a menționat expres că lasă în plus o suprafață de 2500 mp recurentei, că a avut grijă de ei, întrucât textul sus-menționat se referă la cazurile în care instanța pronunță o încheiere interlocutorie.
De remarcat este că recurenta nu a formulat apel împotriva încheierii interlocutorii pronunțată la 14.12.2006 și a sentinței civile pronunțată de instanța de fond, sub aspectul menționat, respectiv că nu s-a avut în vedere testamentul lăsat de defunctul, motiv pentru care, criticile că nu a fost avut în vedere și testamentul sus-menționat sunt inadmisibile, deoarece, așa cum s-a mai arătat, acestea nu au fost arătate pe calea apelului.
Susținerea că varianta a IV-a ar respecta dorința defunctului, cu excepția moștenitoarei scu, iar instanța de apel trebuia să respecte loturile așa cum au fost indicate de defunct, este nefondată, întrucât criteriile ce trebuie avute în vedere pentru formarea loturilor, sunt prevăzute la art. 6739pr.civilă, dar și în art. 741 Cod Civil.
Aspectul relevat de recurentă, că nu și-a dat acordul ca pârâta scu să concesioneze vreo suprafață de teren ce face obiectul prezentului dosar, nu constituie un criteriu pentru formarea și atribuirea loturilor, astfel cum se prevede în art. 6739pr.civilă.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274 pr.civilă, urmează a fi obligată recurenta, către intimata scu, la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta, domiciliată în comuna, sat Tătărani, nr.150, cod poștal -, județul P împotriva deciziei civile nr.85 pronunțată la 4 februarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în comuna, sat Tătărani, nr.447, cod poștal -, județul P și cu pârâții, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P, G, domiciliat în comuna, sat Tătărani, nr.445, cod poștal -, județ P, domiciliat în comuna, sat Tătărani, nr.68, cod poștal -, județul P și, domiciliat în comuna, B-dul -,.52,.C,.2,.7, cod poștal -, județul
recurenta, către intimata scu, la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
2 ex/18.05.2009
f- Judecătoria Ploiești
a- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3210
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
