Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 464/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 464/
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldeavicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier - -grefier șef secție
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de cătrepârâtul, împotriva deciziei civile nr. 39 din 04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-, în contradictoriu cu moștenitoriiȘT., ȘT.și reclamanții, în acțiunea civilă având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-pârât moștenitor personal și asistat de avocat, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că prin fax, la data de 13.10.2009, av. pentru intimați depune la dosar notă scrisă prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate în apel ca fiind temeinică și legală; solicită de asemenea judecarea cauzei în lipsă.
Apărătorul recurentului-pârât declară că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri în cauză, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului civil.
Apărătorul recurentului-pârât susține și dezvoltă oral motivele scrise de recurs aflate la dosar, și pentru considerentele expuse solicită admiterea recursului, desființarea deciziei pronunțată în apel, în rejudecare respingerea apelului și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6077/20.11.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr- s-a respins cererea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanții, împotriva pârâtei, cererea de grănițuire a proprietăților, cererea de obligare a pârâtei la respectarea liniei de hotar, iar în baza art. 274. Cod de procedură civilă reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei 650 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4667/25 septembrie 1984 numiții și, precum și în calitate de vânzători au vândut reclamanților și locuința situată în B,-.bis. iar terenul în suprafață de 490,30 mp din terenul în suprafață de 696,6 mp a trecut în proprietatea statului, atribuindu-li-se noilor proprietari ai construcției suprafața de 100 mp în folosință.
Din cuprinsul raportului de expertiză, din măsurătorile efectuate și din actele depuse rezultă că întregul imobil situat în B, strada - 123-123 bis este format din teren în suprafață de 696,6 mp conform acte - 693 p, conform măsurători și două corpuri de clădire cu destinația de locuințe notate cu A și
Prin Ordinul Prefectului nr. 292/14 septembrie 1992 reclamanților li s-a atribuit teren în suprafață de 490,3 mp
Expertul a propus două variante de lotizare în cuprinsul raportului de expertiză apreciind că prin aceste două modalități terenul nu poate fi comod partajabil. De altfel prin una din variante nici una dintre părți nu a fost de acord iar prin cealaltă deși se pot forma fizic două loturi acest lucru se poate efectua doar cu demolarea unor anexe.
Totodată această ultimă variantă îi atribuie pârâtei o suprafață mai mică de teren (203,7 mp) în timp ce reclamanților le-a atribuit întreaga suprafață dar a impus și demolarea și reconstrucția unor construcții cu care ea nu este de acord.
Articolul 41 din Constituția României garantează dreptul de proprietate, iar în aceste condiții pârâta nu poate fi obligată să-și demoleze construcțiile, proprietatea sa exclusivă, pentru a fi posibilă ieșirea din indiviziune, așa cum se propune de către expert.
Referitor la cea de a doua variantă de lotizare propusă de către expert de a se atribui reclamanților o suprafață de 427,07 mp adică mai puțin cu 63,23 mp. teren ce se propune a fi atribuit pârâtei cu obligarea acesteia la plata unei sulte de 20.234 lei, nici una dintre părți nu a fost de acord. Pârâta este o femeie de 80 de ani, foarte bolnavă, pensionară, fără a avea posibilități materiale de a achita sulta.
În conformitate cu prevederile art. 728 Codul civil nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, dar prevederile art. 673/10, 67/1 cod civil indică modul în care se realizează împărțirea unui bun în cazul în care împărțeala în natură nu este posibilă sau ar cauza o scădere a valorii acestuia.
S-a apreciat că nu se poate dispune partajarea în natură a terenului aferent construcțiilor prin atribuirea întregului lot uneia dintre părți, căci ambele au deja titluri de proprietate pentru suprafețele pe care le dețin.
Ca o consecință a respingerii cererii principale, având în vedere faptul că grănițuirea presupune stabilirea liniei de hotar între două loturi distincte, instanța a respins acest capăt de cerere.
Având în vedere faptul că părțile sunt în indiviziune instanța a apreciat că nu se poate vorbi despre o cotropire a vreunei suprafețe de teren de către pârâtă, așa încât a respins și acest capăt de cerere. Tot ca o consecință a respingerii cererii de ieșire din indiviziune reclamanții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs reclamanții și pentru următoarele considerente:
- motivele reținute de către prima instanță sunt greșite întrucât în raportul de expertiză nu se menționează că terenul nu este comod partajabil în natură, ci se propun două variante valabile din punct de vedere tehnic și legal astfel că terenul este comod partajabil în natură; ieșirea din indiviziune se poate face cu demolarea wc-ului și a grajdului din curtea pârâtei;
- se poate acorda cu câte 1,5 mp mai puțin atât reclamanților și pârâților decât există în acte;
- wc-ul și grajdul trebuie demolate fiindcă au fost ridicate de către pârâți fără autorizație de construcție, iar instanța trebuie să țină seama de respectarea legii și aflarea adevărului;
- instanța trebuie să dispună ieșirea din indiviziune indiferent de consecințe; reconstrucția clădirilor depinde de voința părților;
- în motivarea hotărârii s-a reținut art. 41 din Constituție, însă nu s-a reținut art. 728 Cod civil; reclamanții dețin titlu de proprietate, însă pârâta deține fără acte 359,44 mp conform suplimentului de expertiză;
- reclamanții precizează că au fost de acord cu varianta de partajare care implică demolarea, și că faptul că pârâta are sau nu posibilități de plată a unei sulte conform variantei 2 din suplimentul la raportul de expertiză nu trebuie să aibă importanță;
- prima instanță invocă în mod greșit art. 673/10 și 67/1 din Codul civil;
- hotărârea de ieșire din indiviziune arată până unde se întind cele două proprietăți, și nu modifică titlurile de proprietate;
- cu privire la cotropirea de teren se arată că, deși instanța nu s-a pronunțat, aceasta este reală atât timp cât în curtea pârâtei sunt 359,44 mp teren față de 206,30 mp.
Prin întâmpinarea formulată intimatul, în calitate de moștenitor al pârâtei-intimate decedată la 16.03.2008- filele 12, 61, solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat invocând următoarele:
- nulitate prevăzută de art. 302 /1 lit. d Cod de procedură civilă întrucât lipsește semnătura; în mod aparent recursul este declarat de ambii reclamanți, însă poară o singură semnătură care nu se știe cui aparține; cerințele de formă ale cererii de recurs trebuie îndeplinite în termenul prevăzut pentru depunerea recursului, iar recursul nesemnat nu poate fi semnat ulterior;
- criticile recurenților sunt contrare legii și practicii judiciare în materie deoarece urmare a expertizei efectuate prin variantele propuse nu se poate face ieșirea din indiviziune în condiții normale pentru a da posibilitatea părților de a realiza o bună exploatare a construcțiilor ce le dețin în exclusivitate și suprafețele de teren deținute conform actelor de proprietate și care să nu creeze stări conflictuale; raportul de expertiză nu are valoarea unui mijloc de probă absolut, putând fi cenzurat de către instanță;
- partajarea nu era posibilă pentru că varianta 1 ar impune demolarea unor construcții (wc și grajd) și atribuirea unei suprafețe de 203, 70 mp față de 206.30 mp cît rezultă din act; pârâta defunctă nu a fost de acord cu această demolare și nici nu putea fi obligată să facă acest lucru față de art. 41 din Constituție; faptul că posedă sau nu autorizație de construcție este fără relevanță;
- greșit se susține că instanța nu a ținut seama de art. 728 Cod civil, însă respectând art. 673/14 al. 3 Cod de procedură civilă a dispus respingerea cererii;
- cea de a doua variantă de partajare nu a fost acceptată de nici una dintre părți, și prin urmare instanța nu o putea aplica;
- cu privire la cererea de grănițuire se arată că nu putea fi admisă dacă nu s-a dispus ieșirea din indiviziune, iar în ceea ce privește cererea de cotropire a unei părți de teren instanța s-a pronunțat în considerentele hotărârii.
Având în vedere că obiectul cauzei îl reprezintă ieșirea din indiviziune față de dispozițiile art. 282 Cod de procedură civilă, tribunalul a constatat că în cauză este incidentă calea de atac a apelului și nu a recursului cum în mod greșit s-a înserat în dispozitivul sentinței criticate.
În aceste condiții lipsa semnăturii de pe cererea prin care tribunalul a fost investit să examineze legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de prima instanță a fost suplinită de apelanta în împrejurările arătate în ședința publică din 18.02.2009
Apelanții au înțeles să se folosească ca probe de înscrisurile depuse în apel, iar intimatul nu a solicita probe în apărarea sa.
În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr. 39/2009 pronunțată de Tribunalul Brăilaa fost admis apelul reclamanților și schimbându-se în tot hotărârea primei instanțe s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei nr.1 din raportul de expertiză, invocându-se dispozițiile art. 728 cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul care a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond susținând că ieșirea din indiviziune nu poate avea loc în condiții normale, terenul nefiind comod partajabil în natură.
Analizând recursul de față prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă cât și al probelor administrate, Curtea îl consideră nefondat, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare:
Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză efectuat la instanța de fond, ieșirea din indiviziune poate fi făcută în două variante.
Așa cum a reținut și instanța de apel, varianta nr. 2 fost respinsă de ambele părți astfel că în discuție rămâne varianta nr. 1 propusă de expert.
Potrivit acestei variante ieșirea din indiviziune se poate face dar presupune demolarea magaziei notată cu litera "D" pe schița anexă întocmită de expert și a unui WC notat cu litera "F".
Tot din conținutul raportului de expertiză rezultă că magazia folosită ca grajd, este construit din chirpici, nu este tencuit pe interior și exterior, este învelit cu carton și are o vechime de aproximativ 40 de ani, prezentând o uzură avansată.
WC-ul construit din cărămidă și lut nu este tencuit, are o groapă nebetonată și prezintă o uzură avansată.
Față de concluziile raportului de expertiză, Curtea apreciază că imobilul este comod partajabil în natură iar demolarea celor două construcții arătate mai sus nu încalcă dreptul de proprietate al pârâtului și nici nu conduce la o îngreunare a exercitării dreptului de proprietate al acestuia.
Art. 673 pct. 10 și 11 cod procedură civilă stabilește modul în care se face împărțeala în condițiile în care partajul în natură nu este posibil însă, așa cum rezultă din raportul de expertiză, în cazul de față împărțeala în natură este posibilă fără să se producă o scădere importantă a valorii bunului, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 728 cod civil.
Pentru aceste considerente, Curtea, văzând și dispozițiile art. 312 în referire la art. 296 cod procedură civilă,urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de cătrepârâtul, împotriva deciziei civile nr. 39 din 04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.GP/16.10.2009
decizie VM/16.10.2009
6 ex./16.10.2009
Fond: Judecătoria Brăila: judecător
Apel: Tribunalul Brăila; judecători
Com. 4 ex./luni, 19.10.2009
-
- Șt.
- Șt.
-
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea, Viorica
