Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 489/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 489R
Ședința publică de la 20 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Andreia Liana Constanda
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - reclamantă împotriva deciziei civile nr. 764A/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta - reclamantă prin avocat care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 77437/19.11.2008 și intimata - pârâtă, prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. -/04.10.2008, lipsind intimatul - pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recurenta reclamantă nu a depus timbru judiciar și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, deși a fost citată cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație. De asemenea, se învederează instanței că la data de 03.11.2008 intimata - pârâtă a depus prin serviciul registratură, întâmpinare în 3 exemplare, care a fost comunicată.
Reprezentantul recurentei - reclamantă depune chitanța nr. -/19.11.2008, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune timbru judiciar și dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurenta - reclamantă.
Reprezentantul intimatei - pârâte invocă excepția nulității recursului în raport de dispozițiile art.3021Cod procedură civilă întrucât în cuprinsul motivelor de recurs formulate de către recurenta - reclamantă nu a fost indicată hotărârea împotriva căreia s-a formulat prezenta cale de atac.
Reprezentantul recurentei - reclamantă solicită respingerea excepției nulității recursului invocată de către intimata - pârâtă, arătând că dintr- eroare de redactare nu a fost indicată decizia civilă nr. 764A/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, ca fiind hotărârea împotriva căreia a formulat prezenta cale de atac.
Reprezentantul intimatei - pârâte, având cuvântul în replică, arată că nu a fost indicată nici data pronunțării deciziei atacate și nici Secția Tribunalului.
Curtea, după deliberare, urmează a respinge excepția nulității recursului invocată de către reprezentantul intimatei - pârâte, întrucât mențiunile privind numărul de dosar și data pronunțării hotărârii vizate prin prezenta cerere de recurs sunt suficiente pentru a se identifica decizia atacată, nulitatea presupunând a fi aplicată în măsura în care s-a provocat o vătămare care nu putea fi înlăturată.
Părțile prezente prin reprezentanți învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - reclamantă solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1165/21.02.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B și împotriva deciziei civile nr. 764A/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, casarea ambelor hotărâri și pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei - pârâte solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1165/21.02.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B și împotriva deciziei civile nr. 764A/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, ca nefondat. Continuând, arată că instanța de fond a admis, în mod corect, excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei în privința cererii de constatare a calității de unic moștenitor al defunctei și de ieșire din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma acestei defuncte, reținând, în mod corect, că recurenta - reclamantă nu are calitate procesuală activă. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1165/21.02.2008, Judecătoria Sectorului 6 Bar espins cererea de ieșire din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctului, formulată de reclamanta, împotriva pârâților și, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală, admițând în prealabil excepția cu acet obiect.
Totodată, a respins și cererea de constatare a calități de unic moștenitor și de ieșire din indiviziune cu privire la succesiunea defunctei, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală, admițând în prealabil excepția cu acest obiect.
În considerentele sentinței, s-a reținut că reclamanta nu justifică calitatea sa de coindivizar cu succesorii defunctului, decedat la data de 29.07.2007, pentru care s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.27/.04.12.2007 de BNP și, pe numele pârâților din prezenta cauză, în calitate de descendenți gradul
Astfel, reclamanta nu este în măsură să solicite ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, nejustificând în vreun fel vocația succesorală pe care o pretinde față de masa succesorală a acestui defunct.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, s-a apreciat că nu este justificată chemarea în judecată a unor persoane ce nu pretind nici un drept la succesiunea defunctei, în conformitate cu dispozițiile. art. 650 Cod procedură civilă.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței menționate a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 764/04.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă, prin care s-au confirmat legalitatea și temeinicia considerentelor primei instanțe.
Împotriva deciziei menționate, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin motivele de recurs, s-a susținut că în mod greșit au fost admise excepțiile procesuale vizând lipsa calităților procesuale activă și pasivă, cu încălcarea dispozițiilor art. 689 și 700 Cod civil.
S-a arătat că cererea de față vizează imobilul cumpărat în timpul căsătoriei autoarei reclamantei cu autorul pârâților, având, așadar, caracter de bun comun, în condițiile în care data dobândirii dreptului de proprietate respectiv cea a predării - primirii, este plasată după data încheierii căsătoriei, neavând relevanță că în actul pe baza căruia a fost dobândită locuința a fost menționat numai unul dintre soți.
S-a susținut că, în privința legăturii sale cu succesiunea surorii sale, a operat o acceptare tacită a succesiunii, în privința căreia instanțele ar fi trebuit să exercite un rol activ și să administreze probe.
Exeminând decizia atacată în raport cu criticile formulate și actele dosarului, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat sistarea stării de indiviziune în care s-a pretins că s-ar afla părțile la momentul formulării acesteia, asupra imobilului din B,-, -. B,. 4,. 83, sector 6, susținându-se că acesta a reprezentat proprietatea soților și, ambii decedați în prezent și ai căror moștenitori sunt părțile din prezenta cauză, respectiv reclamanta, de pe urma defunctei, iar pârâții, de pe urma lui.
Cererea, astfel cum a fost formulată, ar putea fi respinsă pentru lipsa calități procesuale active numai în măsura în care se constată fie că reclamanta nu este succesoarea numitei, fie că autoarea sa, - dacă s-a dovedit calitatea de succesor a reclamantei - nu a avut calitatea de proprietar al imobilului în litigiu, alături de soțul său, constatare ce ar presupune cercetarea fondului și analizarea materialului probator al cauzei.
Cu toate acestea, prima instanță a valorificat excepția lipsei calității procesuale active pentru a respinge cererea de ieșire din indiviziune pe alte considerente decât cele anterior arătate, cu ignorarea cauzei juridice a cererii de chemare în judecată.
Astfel, reclamanta nu a pretins că dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu ar fi intrat în patrimoniul său printr-o transmisiune succesorală de la, după cum se deduce din soluția instanței de fond confirmată în apel - instanțele verificând, pe acest temei, vocația succesorală a acesteia de pe urma lui, ci că dreptul i s-a transmis pe cale succesorală de la autoarea sa, care a avut calitatea de coproprietar, alături de soțul său.
Se constată, în aceste condiții, că soluția de respingere este consecința interpretării greșite de către ambele instanțe a cauzei dreptului dedus judecății, implicit a cauzei cererii, ceea ce echivalează cu aplicarea greșită a legii în privința unuia dintre elementele cererii de chemare în judecată.
Drept urmare, în mod greșit prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului dreptului, ce ar fi presupus, astfel cum corect s-a arătat prin motivele de recurs, stabilirea calității de proprietar al imobilului în litigiu a autoarei reclamantei, în consecință, transmiterea către reclamantă a dreptului și eventuala sistare a indiviziunii, în funcție de aprecierea pe aceste aspecte, instanța de apel făcând o greșită aplicare a legii prin menținerea în aceste condiții a sentinței.
În ceea ce privește calitatea reclamantei de unic moștenitor al defunctei, se constată că a fost apreciată în mod greșit drept o cerere de sine stătătoare, care trebuie soluționată distinct de cererea principală, în realitate, aceasta reprezentând doar o chestiune prejudicială în cadrul cererii de sistare a indiviziunii, cerere care presupune analiza existenței în patrimoniul reclamantei a dreptului pretins a i se fi transmis pe cale succesorală de la numita.
În aceste condiții, excepția lipsei calității procesuale pasive a fost greșit admisă, câtă vreme reclamanta nu a pretins că pârâții ar avea vocație la succesiunea surorii sale, ci doar că propria vocație succesorală i-ar asigura o cotă - parte din dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Ar fi fost posibilă, astfel cum s-a arătat prin motivele de recurs, administrarea de probe pe aspectul vocației succesorale a reclamantei de pe urma lui, ceea ce nu exclude a se proceda în acest mod cu ocazia rejudecării, în măsura în care se va solicita de către reclamantă.
În consecință, Curtea va admite recursul, în temeiul art. 312 cu referire la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va modifica în tot decizia în sensul admiterii apelului, în aplicarea art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pe acest temei, va desființa sentința și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă împotriva deciziei civile nr. 764A/04.06.2008 pronunțate de Tribunalul București, Secția a III- Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și.
Modifică în tot decizia, în sensul că:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr.1165/21.02.2008 pronunțate de Judecătoria Sector 6
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -
- -
GREFIER
Red.
.red.
ex.2
Jud. apel Secția a III-a Civilă
,
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Andreia Liana Constanda