Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 500/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 500
Ședința publică de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Dan Spânu
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 81 din data de 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 3334 din 04 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți personal și asistat de avocat și, reprezentată de același avocat, lipsind intimatul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței întâmpinarea formulată de intimatul pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, precum și cererea prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenții reclamanți și, susține oral motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 303, 304 pct. 9 și 312 pct. 1,3, 5 Cod procedură civilă, în raport de care solicită în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Olt pentru a se pronunța pe fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor iar în subsidiar admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Slatina pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 27 martie 2007, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina acțiunea în partaj judiciar promovată de reclamanții și, în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt moștenitorii autoarei, decedată la data de 9 martie 2007, în localitatea S, județul
Au arătat că sunt unicii moștenitori ai autoarei, aceasta întocmind un testament prin care le-a testat întreaga sa avere, moștenirea fiind acceptată prin declarații autentificate la Notarul Public BNP -.
Mai arată reclamanții că birourile notariale din S sunt foarte puține ca număr și au fost amânați în mod repetat pentru dezbaterea succesiunii autoarei, așa încât au apreciat că este mai operativ să soluționeze dezbaterea succesiunii în instanță, motiv pentru care au promovat prezenta acțiune.
Prin urmare, solicită să se constate că sunt unicii moștenitori ai autoarei, iar masa bunurilor succesorale rămase la decesul acesteia se compune din bunurile individualizate la fila doi.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.3334/4.06.2007, Judecătoria Slatinaa admis excepția lipsei de interes invocată din oficiu și a respins acțiunea ca fiind lipsită de interes.
S-a reținut de prima instanță că acțiunea promovată este o acțiune în constatare interogatorie prin care în mod preventiv reclamantul cheamă în judecată o persoană care ar putea să-i conteste dreptul pentru ca aceasta să răspundă dacă îi recunoaște sau nu acel drept.
În toate cazurile însă reclamantul trebuie să facă dovada că pârâtul îi împiedică exercițiul normal al dreptului altfel acțiunea nu se justifică și ea poate constitui chiar un abuz de drept.
Reclamanții nu au făcut dovada că pârâtul le-ar fi contestat drepturile succesorale, iar în speță nu se poate pune în discuție existența unui litigiu, părțile având posibilitatea să se adreseze unui notar public pentru dezbaterea succesiunii autoarei.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, în motivarea recursului învederând că pe de o parte calea de atac ar fi trebuit să fie apelul întrucât bunurile succesorale depășesc suma de 100.000 lei, iar pe de altă parte sentința primei instanțe este nelegală întrucât acțiunea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.650-651, 685-689 cod civil și nu pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, așa cum a reținut prima instanță.
Prin urmare, prima instanță a schimbat actul juridic dedus judecății fără a exista un temei pentru această modificare.
Prin decizia civilă nr.1528/11.10.2007 Tribunalul Olta respins ca nefondat recursul reținând că în mod corect prima instanță a constatat că acțiunea promovată este lipsită de interes atâta vreme cât pârâtul nu a contestat drepturile succesorale ale reclaman ților și nici nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții arătând că instanța de control judiciar nu a calificat calea de atac, aceasta fiind apelul și nu recursul în raport de valoarea obiectului mai mare de 100.000 lei.
Prin decizia civilă nr.76/29 ianuarie 2008, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul și a constatat că în mod greșit Tribunalul Olta soluționat cauza în recurs întrucât obiectul litigiului are o valoare de peste 100.000 lei.
Prin urmare, față de dispozițiile art.282 /1 Cod procedură civilă prima cale de atac împotriva sentiței pronunțată de Judecătoria Slatina este apelul și nu recursul.
Decizia civilă nr.1528/2007 a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare în apel, Tribunalului O l
La data de 22.02.2008, cauza a fost reînregistrată ca apel pe rolul Tribunalului O l
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care arată că nu are calitate procesuală pasivă întrucât Statul Român poate sta în judecată ca pârât numai în cadrul acelor acțiuni care au ca obiect succesiuni vacante.
Întrucât în speță nu se poate pune în discuție existența unei succesiuni vacante, Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, iar această calitate revine autorităților locale care sunt singurele în măsură să furnizeze relații în legătură cu identificarea defunctului, a moștenitorilor, a sarcinilor succesorale și bunurilor ce compun masa succesorală.
Pe fond, apreciază că acțiunea promovată de reclamanți este neîntemeiată întrucât procedura succesorală notarială reglementată de Legea nr.36/1995 trebuie parcursă de reclamanți, această procedură fiind cea în cadrul căreia se stabilește calitatea de moștenitor, întinderea drepturilor succesorale și compunerea masei succesorale.
Pârâtul solicită, de asemenea, să se aibă în vedere că reclamanții nu au solicitat să se procedeze la o ieșire din indiviziune în contradictoriu cu Statul Român.
Prin urmare, solicită respingerea ca nefondat a apelului promovat de reclamanți cu menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței pronunțate de prima instanță.
Prin decizia civilă nr. 81 din 26.03.2008, a Tribunalului O l t, s-a dispus respingerea apelului ca nefondat, reținându-se că pârâtul nu are nicio calitate procesuală în cauză și că lipsa calității procesuale a statului duce la lipsa interesului reclamanților în promovarea acțiunii.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs reclamanții și, solicitând casarea lor ca nelegale. Recurenții au motivat arătând că susține dreptul reclamanților la un proces echitabil și că din acest motiv Statul Român are calitate procesuală pasivă.
Recursul este nefondat.
Instanțele au reținut atât legal cât și în mod perfect întemeiat că reclamanții au promovat o acțiune în justiție, fără a avea un interes cât și împotriva unui pârât care nu are nicio calitate și nicio legătură cu solicitările acestora.
Reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, să se constate o masă succesorală și calitatea de succesori a reclamanților după defuncta, reclamanții invocând pentru aceasta dreptul lor de succesori în temeiul unui testament întocmit de către aceasta.
Statul Român nu are nicio legătură cu succesiunea, fiind evident că nu poate avea calitatea de succesor a acesteia.
Statul, eventual, poate culege o succesiune vacantă, dar prin însăși invocarea de către reclamanți a unui drept de succesiune testamentară, dispare calitatea și interesul statului care nu a invocat niciodată și de altfel nici nu ar putea invoca un drept asupra succesiunii ce nu a fost declarată vacantă.
Ca urmare, reclamanții au formulat o acțiune fără finalitate împotriva unei părți care nu există din punct de vedere procesual.
Nimeni nu contestă pretențiile reclamanților la succesiune, iar aceștia nu au decât să și le valorifice pe calea legală.
Instanțele au competența soluționării conflictelor. Ori, în cauză nu există nici un conflict, Statul neavând calitatea de succesor, nu are cum să conteste pretențiile sau susținerile reclamanților, iar în acest context ocolirea de către reclamanți a căii necontencioase de soluționare prin notariat, prin acces direct la instanță în contradictoriu cu o parte care nu are nici calitate și nici interes pentru pronunțarea unei soluții fără nici o valoare, este nelegală și de neacceptat.
Reclamanții care susțin că sunt succesori testamentari au obligația să găsească rudele defunctei care au vocația succesorală de moștenitori legali.
Numai în raport de aceștia și numai în contradictoriu cu aceștia își pot defini reclamanții calitatea și își pot valorifica pretinsele drepturi.
Numai în raport și numai în contradictoriu cu succesibili legali au interes și își pot revendica drepturile lor pretinse de succesorii testamentari.
Dacă reclamanții nu reușesc să găsească aceste rude, atunci nu au decât să solicite unui notar emiterea certificatului de moștenitor, dar pentru acesta trebuie să facă dovada demersurilor lor, iar nu să ocolească procedura necontencioasă sub absurdul pretext că toți notarii din localitate sunt aglomerați.
De aici și concluzia că reclamanții nu sunt în măsură să îndeplinească cerințele și exigențele unei dezbateri notariale încercând direct în instanță să ocolească depunerea actelor necesare unui corect proces de dezbatere succesorală, formulând o acțiune împotriva unui pârât care nu are nimic de apărat, neavând calitate și interes.
În atare situație, în mod corect instanțele au dispus respingerea acțiunii reclamanților, iar recursul formulat de aceștia este nefondat, urmând a fi respins conform celor arătate.
Reclamanții păstrează în continuare dreptul de a-și valorifica pretinsele drepturi succesorale.
Vocația lor rămâne perfect valabilă, iar reclamanții pot oricând să formuleze o acțiune în justiție pentru valorificarea pretinselor drepturi, acțiunea lor trebuind însă să îndeplinească toate cerințele unei acțiuni judecătorești, conform art. 82 și 112 Cod pr. civ. să vizeze rezolvarea pe cale contencioasă a unei situații conflictuale, bazată pe un interes real și legal și să urmărească de asemenea o finalitate și un scop real și legitim.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 81 din data de 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 3334 din 04 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./05.06.2008
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Paraschiva Belulescu, Dan Spânu
