Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 503
Ședința publică din data de 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtele, ( fostă ), toate domiciliate în comuna, sat, județul P, împotriva deciziei civile nr. 728/22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul P și pârâții, ambii prin mandatar cu domiciliul în comuna, sat, județul P și, domiciliată în comune, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, au răspuns recurentele -pârâte, ( fostă ) toate reprezentate de avocat din cadrul Baroului P potrivit împuternicirii avocațiale cu nr. 154/2009, intimatul-reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P conform împuternicirii avocațiale cu nr. 316/2009,intimații pârâți, reprezentate prin mandatar conform procurii aflată la fila 27 dosar fond, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura îndeplinită.
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei conform chitanței fiscale cu nr. -/2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, atașate și anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, prin apărători, în susținerea și combaterea recursului.
Avocat pentru recurentele pârâte, ( fostă ) arată că recursul se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă, întrucât prin hotărârile pronunțate, instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 și totodată, soluțiile date sunt rezultatul încălcării și aplicării greșite a legii respectiv a dispozițiilor art.95 alin.1, 202 alin.1, art.205 alin.2, 208, 6735,6,9Cod pr.civilă, dispoziții referitoare la citarea prin publicitate a părților, desemnarea,înlocuirea experților și modul de efectuare al lucrărilor de către experți,
stabilire masei succesorale, formarea și atribuirea loturilor, împărțirea masei succesorale.
Astfel, arată recurentele pârâte că în mod greșit, urmare aplicării și interpretării eronate a dispozițiilor art.95 alin.1 Cod pr.civilă tribunalul a respins primul motiv de apel formulat numai de, prin care s-a criticat faptul că pronunțarea încheierii interlocutorii și a sentinței s-au făcut în condițiile lipsei de procedură cu această parte din proces.
Astfel, începând cu termenul din 10.04.2007 nu se mai poate susține că reclamantul a făcut tot ceea ce i-a stat în putință să afle domiciliul pârâtei, sora acesteia fiind prezentă în instanță la acel termen, iar instanța în baza rolul activ trebuia să solicite părții să indice care era domiciliul pârâtei.
Ori, faptul că nu a adus la cunoștința instanței că sora sa locuiește în Italia încă din anul 2003 s-a datorat neștiinței și lipsei de pregătire a părții, de altfel neexistând o obligație legală a acesteia de a indica adresa pârâtei,această obligație incumba reclamantului, care potrivit legii, stabilește cadrul procesual, indică părțile cu care se judecă și adresele acestora.
Ca urmare, încă din anul 2003 pârâta locuia în Italia și nu a fost citată, nu i-au fost comunicate actele de procedură la acest domiciliu așa încât toate actele de procedură făcute începând cu aprilie 2007 sunt nule absolute, implicit încheierea interlocutorie și sentința.
Mai arată recurentele pârâte că soluțiile pronunțate de cele două instanțe sunt rezultatul încălcării dispozițiilor art. 6735, 6, 9Cod pr.civilă, deoarece instanța de fond a stabilit o eronată componență a maselor succesorale rămase de pe urma defuncților, și, deoarece aceste succesiuni nu au fost dezbătute în ordinea cronologică a deceselor autorilor părților, pentru a se stabili corect masa succesorală a fiecărui defunct și cotele ce se cuveneau moștenitorilor acestora.
Astfel, din masa succesorală a lui face parte terenul în suprafață de 250 mp.,așa cum rezultă din certificatul de moștenitor aflat la fila 9 dosar, din masa succesorală a defunctei face parte din terenul de 250 mp. moștenit de la soțul său, din masa succesorală a defunctului face parte terenul în suprafață de 250 mp. toate aceste terenuri sunt situate în comuna, sat și au fost menționate în certificatele de moștenitor depuse la dosar.
Aceste suprafețe de teren nu puteau fi reținute decât ca făcând parte din masa succesorală a defunctei,întrucât sunt trecute în titlurile de proprietate care nu au fost contestate, iar certificatele de moștenitor pe baza cărora instanța a stabilit o altă componență a maselor succesorale nu reprezintă titluri de proprietate.
Ca urmare, întrucât numai succesiunea defunctei a fost acceptată de toți cei trei fii ai săi, iar la celelalte succesiuni unii dintre aceștia erau renunțători, instanța de fond a stabilit în mod eronat componența maselor succesorale, deoarece dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai în baza titlurilor eliberate potrivit Legii nr.18/1991 și nu prin certificate de moștenitor, astfel că stabilirea eronată a masei succesorale este de natură să le prejudicieze pe recurente al căror autor a acceptat succesiunea defunctei, iar terenurile de 250
mp. fiecare sunt incluse în masa succesorală a defuncților și.
Învederează recurentele că instanțele validând varianta unică de lotizare din expertiza, încalcă disp.art. 6739Cod pr.civilă, potrivit cărora la formarea și atribuirea loturilor trebuia să se țină seama de posesia exercitată de părți asupra bunurilor succesorale și de faptul că unele din ele făcuseră lucrări și îmbunătățiri cu privire la acestea, că încă de la apariția Legii nr.18/1991 au avut posesia terenului situat în tarlaua 50 parcela 1907, au efectuat lucrări pe acest teren și au solicitat expertului topo, care a făcut deplasarea în teren, ca să le fie atribuit în natură în urma partajului.
Totuși, în urma partajului, recurentele au fost deposedate de acest teren,iar critica formulată în apel în acest sens a fost înlăturată cu motivarea că nu s-au făcut dovezi ale susținerilor făcute, deși apelul este o cale devolutivă de atac și deși s-a solicitat suplimentarea probatoriului pe aceste aspecte, tribunalul a respins și această cerere cu motivarea că apelantele nu pot cere direct în apel administrarea altor probe.
De asemenea,mai susțin recurentele pârâte, soluțiile pronunțate în cauză sunt rezultatul interpretării și aplicării eronate a dispozițiilor art.202 alin.1, art.205 alin.2 și art.208 Cod pr.civilă referitoare la desemnarea, înlocuirea experților și la modul de efectuare al lucrărilor de către experți, deoarece ambele instanțe au validat lucrări efectuate de experți numiți la cererea unilaterală a reclamantului, cu toate că potrivit textele de lege menționate, instanțele aveau obligația să procedeze la tragere la sorți, dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților.
Ori, așa cum rezultă din încheierile aflate la filele 73 și 192 dosar numirea și înlocuirea experților s-a făcut la cererea unilaterală a reclamantului, fiind încălcat principiul disponibilității.
Totodată, au fost încălcate dispozițiile art.205 alin.2 și art.208 alin.1 Cod pr.civilă întrucât prin încheierea de la fila 174 instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de reclamant la expertiza topo, expertul nerăspunzând la acestea, instanța dispunând tot la cererea unilaterală a reclamantului înlocuirea expertului cu expertul, căruia i s-a făcut adresă să efectueze lucrarea,urmând a face propuneri de lotizare în raport de cotele părților și voința acestora.
Expertul a preluat datele din expertiza, fără convocarea părților, fără să măsoare terenurile, fără să le evalueze și fără să afle voința părților, întocmind o variantă unică de lotizare.
Susțin recurentele pârâte că expertul trebuia să se deplaseze și să măsoare efectiv terenurile care nu corespund cu suprafețele din titlurile de proprietate, respectiv terenul cu suprafața de 3614 mp. conform titlului de proprietate aflat la fila 15 dosar, potrivit procesului verbal de punere în posesie aflat la fila 16 dosar rezultă că ar avea 3100 mp.această mențiune este barată și se precizează că suprafața de teren este de 2500 mp. însă în realitate are circa 2000 mp.
Solicită recurentele pârâte, pentru aceste considerente, admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză cu trimiterea spre rejudecare la instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, în cauză s-au pronunțate hotărâri legale și temeinice.
Arată intimatul reclamant, prin apărător că susținerea recurentelor cu privire la faptul că instanța de apel a interpretat tendențios disp.art.95 alin.1 Cod pr.civilă în ceea ce o privește pe este, deoarece aceasta a fost citată la adresa indicată în acțiune, dar citația s-a restituit cu mențiunea că pârâta era mutată în Italia, ori potrivit adresei Consiliului local s-a comunicat faptul că din evidențe pârâta are domiciliul în comuna, la adresa indicată în acțiune.
Cu toate acestea, arată intimatul reclamant,pentru îndeplinirea procedurii de citare cu pârâta plecată din țară,s-a făcut aplicarea disp.art.87 alin.1 pct.8 și alin.2 Cod pr.civilă, rap.la art. 95 alin.1 Cod pr.civilă, sens în care s-a dispus citarea acesteia prin publicitate.
De altfel, și pârâta putea să-și mandateze sora copârâta, care prezentând-se la termenul din 10.04.2007 nu a învederat instanței că ar cunoaște reședința sorei sale din Italia, iar în cuprinsul cererii de apel aflată la fila 4,toate apelantele inclusiv au indicat adresa în țară, ca fiind în comuna, sat.
Mai arată intimatul reclamant că dezbaterea succesiunilor s-a făcut cronologic, iar masele succesorale și cotele au fost reținute conform certificatelor de moștenitor ale tuturor defuncților a căror succesiuni s-au dezbătut, iar instanța nu a fost investită decât cu dezbaterea succesiunilor lui, și, întrucât pentru jr. și nu aveau vocație succesorală, cei doi aveau moștenitori legali, copii și soțiile acestora.
Cu privire la suprafețele de 250 mp. acestea au fost incluse în titlurile de proprietate, așa cum rezultă din IAP și din expertiza,și așa cum a reținut și instanța de apel nici una din părți nu a contestat valabilitatea titlurilor de proprietate și modul de întocmire al acestora motiv pentru care constituie dovada cu privire la întinderea terenurilor și a dreptului de proprietate cu privire la acestea.
Abia în fața Tribunalului Prahova, recurentele pârâte au criticat rapoartele de expertiză, or aceste obiecțiuni trebuiau făcute la primul termen după depunerea lucrării, deci în fața instanței de fond astfel cum prevăd disp.art.212 alin.2 Cod pr.civilă, ori, acestea nu au formulat nici cerere reconvențională și nici obiecțiuni la expertiză achiesând la raportul de expertiză depus în cauză.
Susține intimatul reclamant că potrivit art.202alin.1 Cod pr.civilă experții se vor numi prin tragere la sorți, dacă părțile nu se învoiesc altfel, dar pentru a se învoi, trebuia ca aceștia să fie prezenți, or în situația absenței pârâților nu a mai fost nevoie de tragere la sorți, instanța acceptând propunerea reclamantului de numire a doi experți a căror probitate profesională nu este contestată.
Învederează intimatul reclamant că expertul a fost numit doar pentru efectuarea propunerilor de lotizare, așadar preluând datele expertizei, astfel că au fost respectate dispozițiile art.202 Cod pr.civilă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Mandatar pentru intimații pârâți și având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul formulat.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr.14890/281/01.11.2006 la Judecătoria Ploiești, reclamantul a chemat în judecata pe pârâții, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma defuncților - decedat la 08.12.1982, -decedată la 23.01.1989, -decedat la 06.05.1978 si -decedată la 01.10.2005, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii reclamantul a arătat ca de pe urma defuncților au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o serie de bunuri imobile menționate expres în acțiune.
După administrarea probelor cu acte, prin încheierea interlocutorie din 10.04.2007 a Judecătoriei Ploiești, a fost admisă în principiu acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților și s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, zis și -decedat la 08.12.1982 de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare cu o cota de 1/4 din moștenire, în calitate de nepot de fiu predecedat cu o cota de 3/4 din moștenire și o masă succesorală compusă din terenul de 250. și dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă acoperită cu tablă, având 2 camere, sală, porumbar, situate în com.Dumbravești, sat, restul cotei de 1/2 aparținând soției supraviețuitoare.
S-au constatat deschise succesiunile defuncților -decedată la 23.01.1989, de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali, jr. în calitate de nepoți de fiu predecedat fiecare cu câte o cota de 1/3 din moștenire și o masă succesorală compusă din dreptul indiviz de 1/4 din terenul de 250. și dreptul indiviz din casa acoperită cu tablă, având 3 camere și sală situate în com.Dumbravesti, sat, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare cu o cota de 1/4 din moștenire, jr. în calitate de fiu cu o cota de 3/4 din moștenire și o masa succesorală compusă din terenul de 250. și dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă din grădele acoperită cu tablă, având 3 camere și prispa, situate in com.Dumbravesti, sat, restul dreptului indiviz de 1/2 reprezentând cota bun comun a soției supraviețuitoare și de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali jr., în calitate de copii, fiecare cu câte o cota de 1/3 din moștenire și o masă succesorală compusă din dreptul indiviz de 1/4 din terenul de 250. un teren de 2,10 ha și un alt teren de 2,6676 ha situate în com. sat.
S-a constatat că dreptul succesoral ce a revenit defunctului jr. decedat la 27.10.2000, a revenit succesorilor acestuia, respectiv în
calitate de soție supraviețuitoare, în calitate de copii, în timp ce cota succesorala a defunctului decedat la 12.02.2006 a revenit succesorilor acestuia în calitate de soție supraviețuitoare, și în calitate de copii.
Au fost numiți un expert constructor pentru identificarea și evaluarea construcțiilor cu un onorariu de 800 lei în sarcina de plata a reclamantului și un expert topo pentru identificarea, delimitarea, evaluarea terenurilor și pentru propuneri de lotizare cu un onorariu de 1000 lei în sarcina de plata a reclamantului.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că potrivit actelor de stare civilă existente la dosar, certificatelor de moștenitor nr.77/1983, 601/1993, 2133/1978, titlurilor de proprietate nr.25991/1994, 12441/1994, proceselor verbale de punere în posesie, declarației de notorietate nr.4694/2005 de pe urma celor 4 defuncți au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din imobilele sus-menționate.
După administrarea probelor cu expertize topo și construcții, prin sent.civ.nr.245/11.01.2008 a Judecătoriei Ploiești, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților și s-a dispus ieșirea din indiviziune conform încheierii interlocutorii din 10.04.2007 a Judecătoriei Ploiești și variantei unice de la raportul de expertiza ing., fiind obligați pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1692 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza încheierii din 10.04.2007 s-au constatat deschise succesiunile defuncților sus-menționați, stabilindu-se moștenitorii, cotele ce li se cuvin acestora, bunurile ce compun masa succesorală în timp ce în urma efectuării expertizelor topo și construcții, au fost identificate și evaluate bunurile succesorale, caz în care s-a dispus ieșirea din indiviziune potrivit variantei unice de la raportul de expertiză ing., ținându-se seama și de acordul pârâților.
In baza art.274 au fost obligați pârâții la plata sumei de 1622 lei reprezentând cheltuieli de judecata, cheltuieli ce au revenit fiecărui lot de moștenitori.
Impotriva încheierii interlocutorii din 10.04.2007 și a sentinței sus-menționate, au declarat apel pârâtele, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând nulitatea absolută a sentinței și a încheierii, admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii și a sentinței în raport de criticile formulate, efectuarea unor noi expertize topo și construcții, motivându-se că soluționarea cauzei s-a făcut cu lipsă de procedură a pârâtei, fiind citată până la termenul din 10.04.2007 la adresa indicată în acțiune și conform art.95 pr.civ. datorită imposibilității de a-i afla adresa și că la termenul din 10.04.2007 s-a prezentat sora pârâtei, ocazie cu care instanța lipsită de rol activ nu i-a solicitat acesteia indicarea domiciliului surorii sale, respectiv Italia -, nr.53, nefiindu-i comunicat niciun act de procedură.
In continuare, apelantele au arătat că dezbaterea succesiunilor trebuia făcută în ordinea cronologica a decesurilor, pentru a se stabili corect masa succesorală a fiecărui defunct, cotele moștenitorilor și că nu s-a precizat dacă terenurile de 250. intravilan curți-construcții, bunuri succesorale ale defuncților și au fost incluse în terenurile din titlurile de proprietate nr.12441/1994, 25991/1994
pentru a se stabili corect întinderea, valoarea masei succesorale, drepturile moștenitorilor defunctei.
De asemenea, apelantele au menționat că nelegal au fost validate expertizele construcții și topo efectuate atât timp cât experții au fost numiți la cererea unilaterala a reclamantului, deși se numesc prin tragere la sorți, în lipsa învoielii părților și că la termenul din 25.05.2007 pârâții lipsind, nu a existat o tragere la sorți a experților în ședință publică, fiind încălcate disp.art.202 pr.civ. inclusiv cu privire la desemnarea expertului numit unilateral la cererea reclamantului.
Totodată, apelantele au precizat că eronat a fost validată varianta unică de lotizare de la expertiza, fără să se țină seamă că acesta a preluat valorile și datele de la expertul topo, care nu a efectuat măsurători efective decât cu privire la terenul intravilan din 11 curți-construcții și că expertul nu a măsurat efectiv terenurile din extravilan, care nu corespund cu cele din acte, stabilirea eronată a suprafețelor determinând stabilirea eronata a valorii terenurilor și a masei succesorale în detrimentul apelantelor.
Apelantele au arătat că terenul din 50 1907 nu corespunde cu realitatea, atât timp cât în baza titlului de proprietate nr.25991/1994 acesta are suprafața de 3614. în timp ce potrivit procesului-verbal de punere în posesie, ar avea 3100. existând o mențiune barată în cuprinsul acestuia, indicându-se suprafața de 2500. deși terenul are în realitate suprafața de 2000. fiind în posesia moștenitorilor defunctului, de la apariția 18/1991 fiind atribuit altor persoane.
Pe de altă parte, apelantele au menționat că la efectuarea expertizei topo, părțile prezente inclusiv, au formulat verbal o opțiune unică de lotizare cu privire la terenuri conform posesiei, urmând ca terenul pădure 49, 1798/5 să fie împărțit în 3 părți, având dreptul la despăgubiri pentru construcții și că prin lotizarea întocmită, nu s-a respectat posesia anterioară, fiind prejudiciate prin modul de împărțire a terenurilor și atribuite terenuri nefolosite anterior, fără să se țină seama că au executat plantații, lucrări de îmbunătățire la anumite terenuri.
O altă critică formulată de apelante a constat în faptul că deși prin încheierea din 14.09.2007 au fost încuviințate obiecțiunile reclamantului la expertiza topo, obiecțiuni la care expertul nu a răspuns, instanța a dispus unilateral la 23.11.2007, la cererea reclamantului, numirea expertului care l-a înlocuit pe celălalt expert și că expertul numit a preluat datele de la expertul, fără să măsoare terenurile, să le evalueze, să convoace părțile, să afle opțiunea acestora, fiind întocmită o variantă unică de lotizare, care le prejudiciază, neputându-și exprima punctul de vedere, mai ales că neprezentarea lor s-a datorat unor cauze obiective: situației materiale precare - fiind studentă, neavând venituri, având ca sursă doar pensia, fiind și plecată din țară la un moment dat, necunoașterea actelor de procedura și imposibilitatea de prezentare a pârâtei, plecată din țară încă din 2004.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr.14890/281/28.05.2008.
La data de 03.09.2008 reclamantul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului în condițiile în care instanța de fond a reținut situația de fapt corect și a admis acțiunea dispunând ieșirea din indiviziune în baza variantei unice de lotizare.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 728 din 22 decembrie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâte, reținând că potrivit actelor de stare civila existente la dosar, declarației nr.577/2006, certificatelor de moștenitor nr.2133/1978, 77/1983, la data de 06.05.1978 a decedat de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare, în calitate de fiu, fiind renunțători, și o masă succesorală compusă dintr-un teren de 250. și dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casa cu 3 camere, prispă, situate în com.Dumbravesti, sat, în timp ce la data de 08.12.1982 a decedat, zis și de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare, în calitate de nepot de fiu, fiind renunțători, în calitate de nepoți de fiu și o masă succesorală compusă din terenul de 250. și dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă cu 2 camere, sala, porumbar, situate în com. sat.
In baza certificatului de moștenitor nr.601/1993, la data de 23.01.1989 a decedat de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali, în calitate de nepoți de fiu predecedat, reprezentându-l pe și o masă succesorală compusă din dreptul indiviz de 1/4 din terenul de 250. dreptul indiviz de 5/8 dintr-o casa cu 3 camere situate în com. sat.
Prin titlurile de proprietate nr.29991/1994, 12441/1994, procesele-verbale existente la dosar, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor legali ai defuncților și, respectiv numitei asupra terenurilor de 2,10 ha din care 1,9314 ha extravilan, 686. curți-construcții, 1000. intravilan arabil și 2,6760 ha, din care 2,60 ha extravilan, 760. intravilan curți-construcții, arabil situate în com. sat.
Potrivit raportului de expertiză tehnică topometrică inclusiv lotizare ing., terenurile în litigiu situate în com.Dumbravesti, sat au fost identificate, evidențiate pe schița de plan, valoarea masei partajabile (construcții și terenuri) fiind de - lei, ocazie cu care s-a propus o singură varianta de lotizare în timp ce, în baza raportului de expertiză tehnică construcții ing. au fost identificate și evaluate construcțiile în litigiu situate în com. sat constând într-o casa cu 2 camere, o sala, porumbar, o altă casă cu 3 camere, veranda, o altă casă cu 3 camere, prispa în valoare totala de 21450 lei.
La data de 14.09.2007, reclamantul a formulat obiecțiuni la expertiza topo inclusiv lotizare ing., în sensul că expertul nu a respectat încheierea interlocutorie privind calcularea drepturilor succesorale ale părților în raport de componența maselor succesorale, obiecțiuni care au fost admise de către instanță și la care expertul, deși amendat, nu a răspuns fiind înlocuit cu un alt expert.
Din raportul de expertiză tehnică ing. a reieșit că valoarea totală a bunurilor supuse partajării (construcții și terenuri), este de - lei, propunându-se o singură variantă de lotizare, în raport de drepturile valorice ale părților și de componența masei succesorale.
Disp.art.728 civ. stipulează că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, caz în care oricare dintre coindivizari poate solicita oricând sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor respective, un asemenea drept fiind imprescriptibil.
De asemenea, disp.art.741 civ. art.6739pr.civ. prevăd că la formarea, compunerea și atribuirea loturilor, fiecare parte primește pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se fărâmițarea peste măsură a bunurilor, ținându-se seama după caz și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul, ocupația părților, efectuarea unor lucrări de îmbunătățire de către unii coproprietari.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză,a rezultat că de pe urma defunctului, zis și -decedat la 08.12.1982, au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare și reclamantul în calitate de nepot de fiu predecedat și o masă succesorală compusă din terenul de 250., dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă cu 2 camere, sala, porumbar, iar de pe urma defunctei -decedată la 23.01.1989 au rămas ca moștenitori legali reclamantul, în calitate de nepoți de fiu predecedat reprezentându-l pe -decedat la 06.05.1978 și o masă succesorală compusă din drepturile indivize de 1/4 din terenul de 250. de 5/8 din casa cu 3 camere și sală situate în com.Dumbravesti, sat, astfel încât de pe urma defunctului, fiul celor doi defuncți sus-menționați -decedat la 06.05.1978, au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare, în calitate de fiu și o masă succesorală compusă dintr-un teren de 250. și dreptul indiviz de 1/2 dintr-o casă cu 3 camere și prispă.
Pe de altă parte, conform probelor administrate în cauză, de pe urma defunctei -decedată la 01.10.2005 au rămas ca moștenitori legali, reclamantul în calitate de copii și o masă succesorală compusă din dreptul indiviz de 1/4 din terenul de 250. din terenurile de 2,10 ha, 2,66760 ha situate în com. sat, caz în care, în urma decesului lui intervenit la 27.10.2000, drepturile succesorale dobândite de către acesta de pe urma defuncților sus-menționați au revenit succesorilor săi legali, respectiv pârâților în calitate de soție supraviețuitoare, în calitate de copii, în timp ce în urma decesului lui intervenit la 12.02.2006, drepturile succesorale dobândite de către acesta de pe urma defuncților sus-menționați, au revenit apelantelor în calitate de soție supraviețuitoare și fiice, astfel încât valoarea totală a masei partajabile (construcții și terenuri), este de - lei, propunându-se o singură variantă de lotizare.
Ca atare, atât timp cât de pe urma defuncților sus-menționați au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză prin reprezentare și retransmitere, în funcție de data deschiderii celor 4 succesiuni și momentul acceptării bunurilor succesorale menționate mai sus, evaluate la - lei și împărțite în natură, în mai multe loturi distincte,a însemnat că în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, constatând în baza încheierii interlocutorii din 10.04.2007 deschise succesiunile celor 4 defuncți, a reținut numărul și calitatea moștenitorilor, bunurile ce compun masa succesorală și a dispus ieșirea din indiviziune asupra averii acestora, potrivit variantei unice de la expertiza ing., întrucât
aceasta a respectat criteriile prev.de art.741 civ. 6739pr.civ.a asigurat o repartizare în natură pe cât posibil a tuturor bunurilor, a ținut seama de drepturile părților și de posesia bunurilor.
Motivele invocate de către apelante conform cărora soluționarea cauzei s-a făcut cu lipsă de procedură a pârâtei, care a fost citată până la termenul din 10.04.2007 la adresa indicată în acțiune și că la termenul din 10.04.2007 s-a prezentat sora acesteia, ocazie cu care instanța lipsită de rol activ nu i-a solicitat acesteia indicarea domiciliului surorii sale, din Italia, nefiindu-i comunicat niciun act de procedură sunt nefondate deoarece procedura de citare cu această apelantă a fost îndeplinită legal, fiind citată prin publicitate într-un ziar de largă răspândire, în condițiile în care reclamantul nu i-a cunoscut domiciliul, iar celelalte apelante nu au comunicat instanței, deși aveau obligația, adresa pârâtei, caz în care nu-și pot invoca propria culpă pentru desființarea actelor procedurale și rejudecarea cauzei.
Apărările apelantelor în sensul că dezbaterea succesiunilor trebuia făcută în ordinea cronologică a decesurilor, pentru a se stabili corect masa succesorală a fiecărui defunct, cotele moștenitorilor și că nu s-a precizat dacă terenurile de 250. bunuri succesorale ale defuncților și au fost incluse în terenurile din titlurile de proprietate nr.12441/1994, 25991/1994 pentru stabilirea corectă a întinderii, valorii masei succesorale, a drepturilor moștenitorilor defunctei nu au fost avute în vedere deoarece pe de o parte, cele 4 succesiuni au fost dezbătute în ordine cronologică, ținându-se seama însă și de modul în care unii dintre moștenitori au venit la succesiune și anume, reprezentare succesorală și de proveniența inițială a bunurilor ale părților, adică, de la bunici, iar pe de altă parte, nu era necesar să se precizeze expres dacă terenurile de 250. fac parte sau nu din terenurile descrise în titlurile de proprietate atât timp cât certificatele de moștenitor nu constituie titluri de proprietate și expertizele topo au atestat că terenurile de 250. au fost incluse în aceste titluri, zona fiind cooperativizată.
De altfel, niciuna dintre părți nu a contestat valabilitatea titlurilor de proprietate și modul de întocmire al acestora, motiv pentru care acestea constituie o dovadă cu privire la întinderea terenurilor și a dreptului de proprietate cu privire la aceste terenuri, spre deosebire de certificatele de moștenitor care nu reprezintă titluri de proprietate, fiind emise pe baza unor declarații ale moștenitorilor, mai ales că localitatea a fost o zonă supusă cooperativizării, iar defuncții, zis și s-au înscris în CAP cu toate terenurile pe care le dețineau, deci, inclusiv cu privire la terenurile de 250. intravilan curți-construcții, o dovadă în acest sens fiind cele două titluri de proprietate emise.
Susținerile apelantelor în sensul că nelegal au fost validate expertizele construcții și topo efectuate atât timp cât experții au fost numiți la cererea unilaterala a reclamantului, deși se numesc prin tragere la sorți,în lipsa învoielii părților și că la termenul din 25.05.2007, nu a existat o tragere la sorți a experților în ședința publică, fiind încălcate disp.art.202 pr.civ. inclusiv cu privire la desemnarea expertului, nu au avut relevanță în cauză întrucât nu a existat nicio încălcare a dispozițiilor legale sus-menționate atât timp cât niciunul dintre pârâți nu s-a prezentat în instanță pentru a se stabili dacă a existat sau nu o învoială a părților, caz în care în baza principiului disponibilității, se pot numi experți și la cererea uneia
dintre părți, inclusiv a reclamantului, mai ales în condițiile în care celelalte părți nu manifestă interes în acest sens.
Afirmațiile apelantelor în sensul că eronat a fost validată varianta unică de lotizare de la expertiza, fără să se țină seamă că acesta a preluat valorile și datele de la expertul topo, care nu a efectuat măsurători efective decât cu privire la terenul intravilan din 11 curți-construcții și că expertul nu a măsurat efectiv terenurile din extravilan, care nu corespund cu cele din acte, stabilirea eronată a suprafețelor determinând stabilirea eronată a valorii terenurilor și a masei succesorale în detrimentul apelantelor nu au avut niciun fundament juridic deoarece nu se mai impunea remăsurarea terenurilor de către expertul atât timp cât acesta a fost desemnat doar pentru întocmirea variantelor de lotizare în urma refuzului expertului numit inițial de a întocmi propunerile de lotizare, cu respectarea încheierii interlocutorii.
Mai mult chiar, nu a existat nicio dovadă la dosar că în realitate expertul desemnat inițial nu ar fi măsurat terenurile și deci, că ar fi fost încălcate drepturile apelantelor, mai ales că la instanța de fond acestea nu au contestat în niciun fel expertizele efectuate, achiesând tacit la acestea.
Imprejurările invocate de către apelante conform cărora terenul din 50 1907 nu corespunde cu realitatea, atât timp cât în baza titlului de proprietate nr.25991/1994 acesta are suprafața de 3614. în timp ce potrivit procesului-verbal de punere in posesie, ar avea 3100. existând o mențiune barată în cuprinsul acestuia, indicându-se suprafața de 2500. deși terenul are în realitate suprafața de 2000. fiind în posesia moștenitorilor defunctului, de la apariția 18/1991 fiind atribuit altor persoane nu au fost avute în vedere întrucât expertiza topo efectuată în cauză,a atestat suprafața reală a terenului din 50 1907 de 3614. descrisă în titlul de proprietate sus-menționat, procesul-verbal de punere în posesie nefiind o dovada cu privire la întinderea reală a terenului și nu a existat nicio dovadă la dosar că acesta ar fi fost folosit din 1991 de către apelante, care nu au invocat la instanța de fond o asemenea posesie.
Criticile apelantelor în sensul că la momentul efectuării expertizei topo, au formulat verbal o opțiune unică de lotizare cu privire la terenuri conform posesiei, urmând ca terenul pădure 49, 1798/5 să fie împărțit în 3 părți, având dreptul la despăgubiri pentru construcții și că prin lotizarea întocmită, nu s-a respectat posesia, fiind prejudiciate prin modul de împărțire a terenurilor și atribuite terenuri nefolosite anterior, fără să se țină seama că au executat plantații, lucrări de îmbunătățire la anumite terenuri, sunt nefondate deoarece nu a existat nicio dovadă la dosar că apelantele ar fi formulat opțiuni de lotizare care de altfel, se formulează în scris și se depun la dosar, pentru verificarea voinței reale a moștenitorilor sub acest aspect, iar la dosar, nu a existat nicio dovadă că apelantele ar fi executat diferite lucrări la construcții, terenuri, împrejurări pe care nu le pot invoca pentru prima dată direct în apel.
Pretențiile apelantelor potrivit cărora, deși prin încheierea din 14.09.2007 au fost încuviințate obiecțiunile reclamantului la expertiza topo, obiecțiuni la care expertul nu a răspuns, instanța a dispus unilateral la 23.11.2007, la cererea reclamantului, numirea expertului și că expertul numit a preluat datele de la expertul, fără să măsoare terenurile, să le evalueze, să
convoace părțile, să afle opțiunea acestora, fiind întocmită o variantă unică de lotizare, care le prejudiciază, nu au avut niciun suport legal în condițiile în care instanța are dreptul să înlocuiască un expert care refuză întocmirea unei anumite lucrări, mai ales după ce, în prealabil, a fost sancționat, iar expertul desemnat ulterior, nu avea obligația să refacă lucrarea, să măsoare, să convoace din nou părțile, având ca obiectiv doar efectuarea propunerilor de lotizare.
De altfel, apelantele nu au contestat expertiza ing. efectuată la instanța de fond, deși au fost legal citate pe întreg parcursul soluționării cauzei, motiv pentru care nu pot invoca direct în apel neîndeplinirea de către expert a unor obligații care, în realitate, nu au făcut obiectul măsurilor dispuse de către instanța de fond.
Faptul că apelantele nu s-au prezentat la instanța de fond datorită unor cauze constând în situația materială precară - fiind studentă, neavând venituri, având ca sursă doar pensia, fiind și plecată din țară la un moment dat, necunoașterea actelor de procedura și imposibilitatea de prezentare a pârâtei, plecată din țară încă din 2004 nu a însemnat în mod automat că acestea pot invoca diferite pretenții, împrejurări noi direct în apel, deoarece situațiile sus-menționate nu reprezentau motive prevăzute de lege care să atragă nelegalitatea, netemeinicia sentinței atacate și a încheierii interlocutorii atât timp cât apelantele au fost legal citate la adresele cunoscute, neinvocând în niciun moment care este adresa pârâtei.
De fapt, apelantele nu-și pot invoca propria culpă, lipsa de diligență în exercitarea drepturilor procedurale recunoscute de lege la instanța de fond, direct în apel, pentru a obține admiterea apelului, administrarea altor probe.
In raport de aceste considerente, tribunalul,a constatat că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza art.296 pr.civ. a respins apelul ca nefondat.
Împotriva sus menționatei decizii au declarat recurs în termen legal pârâtele, și (fostă ) considerând-o nelegală și netemeinică față de prevederile art.304 pct.5,8 și 9 Cod pr.civilă, întrucât instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2, că soluțiile sunt rezultatul încălcării și aplicării greșite a legii respectiv a dispozițiilor art.95 alin.1, 202 alin.1, 205 alin.2, 208, 6735,6,9Cod pr.civilă.
Au susținut recurenții că atât încheierea de admitere în principiu cât și sentința au fost pronunțate cu lipsă de procedură în ceea ce o privește pe recurenta, că începând cu data de 10 aprilie 2007 nu se mai poate reține că reclamantul a făcut tot ce -a stat în putință să afle domiciliul acesteia, nici instanța nu a făcut acest lucru, astfel că nu putea să mențină măsura citării prin publicitate a pârâtei, care în fapt locuiește din anul 2003 în Italia și nu i s-a comunicat nici un act de procedură.
Au mai susținut recurentele că, componența maselor succesorale rămase de pe urma defuncților, și au fost greșit stabilite, urmare faptului că succesiunile nu au fost dezbătute în ordinea cronologică a deceselor autorilor părților, reținându-se eronat că din masa succesorală a lui face parte un teren de 250 mp. situat în comuna sat,
că din masa succesorală a defunctei face parte cota de din terenul moștenit de la și că din masa succesorală a lui face parte terenul de 250 mp. în realitate aceste suprafețe de teren nu puteau fi reținute decât în masa succesorală a defunctei nefiind înscrise în titlurile de proprietate necontestate.
O altă critică vizează varianta de atribuire a bunurilor, care potrivit susținerilor recurentelor încalcă disp.art.673/9Cod pr.civilă deoarece nu s-au avut în vedere criteriul posesiei exercitate de părți asupra bunurilor succesorale și de faptul că unele din părți au efectuat îmbunătățiri la terenuri, că soluțiile pronunțate sunt rezultatul interpretării aplicării greșite a dispozițiilor art. 202 alin.1, 205 alin.2 și 208 Cod pr.civilă, în condițiile în care experții nu au fost numiți conform textelor menționate ci la cererea unilaterală a reclamantului, că deși s-au admis obiecțiuni la expertiza și acesta nu a răspuns la aceste obiecțiuni încuviințate de instanță, s-a dispus la cererea reclamantului înlocuirea acestuia cu expertul care fără să evalueze bunurile, a întocmit o singură variantă de lotizare fără convocarea părților.
În dovedirea susținerilor lor recurentele au depus la dosar două declarații extrajudiciare pentru dovedirea posesiei și îmbunătățirile aduse terenurilor.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, și actele depuse la dosar, Curtea constată că recursul de față este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Primul motiv de recurs invocat de pârâte referitor la soluționarea cauzei cu lipsă de procedură în ce o privește pârâta se constată că este neîntemeiat, deoarece din actele dosarului rezultă că la primele termene de judecată a fost într-adevăr lipsă de procedură cu aceasta, dovada de îndeplinire a procedurii de citare menționând că este mutată în Italia, împrejurări în care s-au acordat termene pentru a se face demersurile aflării domiciliul pârâtei, la dosar existând o adresă din partea Consiliului Local din care rezultă că aceasta are adresa indicată în acțiune, condiții în care s-a dispus citarea acesteia conform disp.art.87 și 95 Cod pr.civilă, dispunându-se citarea prin publicitate, modalitate în care s-a procedat pe tot parcursul procesului, începând cu data de 2 martie 2007.
În condițiile în care reclamantul și nici o altă parte, nu au fost în măsură să indice domiciliul la care să i se comunice actele de procedură, în mod corect s-a dispus citarea prin publicitate neputându-se susține că aceasta s-a făcut în mod tendențios de instanță ori că i s-a produs vreo vătămare urmare acestei modalități de citare.
Cea de-a doua critică privind stabilirea inexactă a maselor succesorale ca o consecință a nedezbaterii cronologice a succesiunilor defuncților este de asemenea neîntemeiată, deoarece cele patru succesiuni au fost dezbătute în ordinea cronologică avându-se în vedere modul în care moștenitorii au venit la succesiune, reprezentarea succesorală, de unde au provenit bunurile și pe de altă parte, așa cum corect a reținut tribunalul, nu era necesar să precizeze dacă terenurile de 250 mp. fac sau nu parte din terenurile din titlurile de proprietate atât timp cât certificatele de moștenitor nu constituie titluri de proprietate iar expertizele au evidențiat că aceste terenuri sunt incluse în titlurile care nu au fost contestate.
Un alt aspect ce trebuie reținut este și faptul că inițial instanța nu a fost investită decât cu dezbaterile succesiunilor a lui, și
și deoarece pentru jr. și reclamantul nu avea vocație succesorală, la succesiunea acestora venind doar descendenții și soțiile supraviețuitoare.
În ceea ce privește nerespectarea disp.art.202, 205,208 Cod pr.civilă, Curtea constată că și aceste critici sunt neîntemeiate, deoarece potrivit art.202 alin.1 Cod pr.civilă desemnarea experților se face prin tragere la sorți dacă părțile nu se înțeleg asupra experților ce urmează a fi desemnați în cauză,
Ori, în instanță,la momentul desemnării experților a fost prezent reclamantul astfel că nu putea exista o învoială a părților.
În situația absenței părților, nu a fost necesară tragerea la sorți a experților instanța acceptând propunerea reclamantului numirea de experți.
Faptul că expertul desemnat în înlocuirea expertului care nu a înțeles să răspundă obiecțiunilor la lucrarea întocmită, a fost desemnat tot fără tragere la sorți la propunerea reclamantului, nu constituie o încălcare a dispozițiilor legale, expertul fiind desemnat să efectueze propuneri de lotizare, el preluând datele din expertize, împrejurări în care nici nu se impunea citarea părților.
Instanța de apel a respectat și disp.art.212 alin.2 Cod pr.civilă în sensul că apelantele critică rapoartele de expertiză și cerând efectuarea unor alte lucrări, instanța a respins cererea față de aceste dispoziții legale, deoarece la primul termen după depunerea lucrării apelantele nu au formulat obiecțiuni iar ceilalți pârâți de asemenea nu s-au prezentat să formuleze obiecțiuni.
Pretinsa încălcare a disp.art.6739Cod pr.civilă nu este dovedită, instanța omologând varianta de lotizare unică propusă de expertiza, care respectă criteriile de atribuire printre care chiar și posesia invocată de recurente, declarațiile extrajudiciare depuse la dosar nefiind de natură să conducă la altă concluzie,cu atât mai mult cu cât la aceasta nu s-au formulat obiecțiuni la instanța de fond sub acest aspect.
Pentru toate considerentele arătate recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în cauză nefiind incidente motivele de modificare sau casare prev.de art.304 Cod pr.civilă.
În baza art.274 Cod pr.civilă urmează ca recurentele să fie obligat să plătească intimatului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele, ( fostă ), toate domiciliate în comuna, sat, județul P, împotriva deciziei civile nr. 728/22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul P și pârâții, ambii prin mandatar
cu domiciliul în comuna, sat, județul P și, domiciliată în comune, sat, județul
Obligă recurentele pârâte la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.EM/BA
2 ex./3.06.2009.
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
