Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 511/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
DOSAR NR.1781,-
DECIZIA Nr.511
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în B- jud. O, împotriva deciziei civile nr. 32 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței civile nr. 1679 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B- jud. O și pârâta, domiciliată în C str.-.3..1.2.2 jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă, intimata-reclamantă și intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către recurenta-pârâtă o cerere, înregistrată sub nr. 9612 din 7 mai 2009, căreia i-a atașat o factură eliberată de Poșta Română nr.- din 5 mai 2008 în valoare de 12,10 lei cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar de 0,50 lei.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și față de faptul că recurenta pârâtă prin cererea de recursa solicitat și judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea de chemare în judecată a pârâtelor și, înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la 21.07.2006, reclamanta a solicitat partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma autorului, decedat la 18.04.1980, în raport cu care reclamanta și pârâta au calitatea de fiice, iar cealaltă pârâtă este nepoata fiicei, decedată la 26.11.1996, arătându-se că patrimoniul succesoral se compune din imobilele construcții-casă cu trei camere și trei holuri, acoperită cu tablă și carton, terenul aferent acesteia și anexele gospodărești-magazii, situate în B,-.
În drept s-au invocat art.728 cod civil și art.657 și următoarele Cod procedură civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște ca urmare a măsurii strămutării judecății, dispusă prin încheierea nr.9536/22.11.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin precizările din 24.05.2007, reclamanta a învederat că pârâta vine la moștenire prin reprezentarea fiicei decedate și că a decedat la 4.11.1997, moștenitoarea acesteia fiind, iar a decedat la 18.01.1985, succesorii săi fiind reclamanta și pârâta, în calitate de surori și pârâta, în calitate de nepoată de soră.
În probațiune s-au depus înscrisuri și s-a administrat interogatoriul propus de reclamantă pârâtei.
Prin încheierea din 29.11.2007 s-a admis în parte și în principiu cererea, s-a constatat deschisă succesiunea autorului, reținându-se în componența masei succesorale casa cu trei camere și trei holuri, construită din cărămidă și 250. teren aferent, precum și calitatea de succesoare a părților, cu cote egale de câte 1/3 din moștenire, dispunându-se numirea experților pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond avut în vedere certificatele de stare civilă care atestă vocația succesorală concretă a părților, precum și înscrisurile și recunoașterile la interogatoriu ale pârâtei, în privința bunurilor ce fac obiectul împărțelii, iar în drept, soluția s-a întemeiat pe dispozițiile art.651, 667 Cod civil și art.673ind.5-6 și art.225 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.1679/3.04.2008 s-a admis în parte și în fond cererea, dispunându-se partajarea bunurilor, potrivit variantei de lotizare finală întocmită de instanță, ca urmare a omologării rapoartelor de expertiză întocmite experții și, atribuindu-se bunurile imobile pârâtei care a fost obligată să plătească sulte reclamantei și pârâtei în cuantum de câte37308,83 lei. Au fost obligate pârâtele la câte 166,66 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
În considerentele hotărârii s-a arătat că se impune ca bunurile să fie atribuite pârâtei care exercită posesia acestora, având în vedere și concluziile scrise depuse la dosar și cererea expresă a reclamantei formulată în același sens. În drept, soluția s-a întemeiat pe dispozițiile art.673 ind.9 Cod procedură civilă și art.741 Cod civil.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta, criticând-o cu motivarea că în mod greșit s-a reținut la masa de partaj locuința în întregul său, în condițiile în care, potrivit certificatului de moștenitor nr.931/980//3.11.1980, cota de din acest imobil revenea soției supraviețuitoare a defunctului, și care culegea, la rândul său din succesiunea autorului, iar reclamanta și Pârâta provin dintr-o căsătorie anterioară a autorului și nu o moștenesc pe ce culegea și 4/16 din imobilul locuință.
S-a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reclamanta a formulat întâmpinare în sensul respingerii apelului pe considerentul că apelanta nu a formulat cerere reconvențională prin care să solicite excluderea de la masa succesorală a vreunui bun sau îndepărtarea vreunei părți de la moștenire, pe care să o timbreze corespunzător și nici anularea certificatului de moștenitor eliberat cu prilejul dezbaterii notariale a succesiunii. În acest context s-a subliniat că în mod corect s-a respins solicitarea apărătorului apelantei pentru pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu, nefiind îndeplinite cerințele art.673 ind.7 Cod procedură civilă.
Tribunalul a invocat din oficiu excepția nulității căii de atac, pe care o apreciază ca fiind întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 32 din 5 februarie 2009, tribunalul constatat nul apelul declarat de apelanta pârâtă, reținând că în conformitate cu dispozițiile art.288 alin.2 Cod procedură civilă, apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. Textul menționat este imperativ iar sancțiunea nu poate fi acoperită.
Așa cum rezultă din plicul de expediere a declarației de apel(fila 5 dosar apel), apelanta a înaintat apelul Tribunalului Dâmbovița în loc să îl înainteze Judecătoriei Târgoviște, împrejurare în care prin viza de primire datată 30.04.2008, s-a dispus înaintarea căii atac împreună cu dosarul la Curtea de Apel. Cu toate acestea, pe cale administrativă, declarația de apel a fost înaintată Judecătoriei Târgoviște, când a fost înregistrată la 5.05.2008(fila 4 dosar apel), însă la acea dată era împlinit termenul de apel(hotărârea a fost comunicată părții la 14.04.2008 iar termenul pentru declararea căii de tac se împlinise la 30.04.2008).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
Susține recurenta pârâtă că în mod greșit instanța de apel a invocat din oficiu excepția nulității căii de atac, pe care a admis-o, în conformitate cu dispozițiile art.288 alin.2 Cod pr.civilă, cu motivația că declarația de apel a fost înaintată direct Tribunalului Dâmbovița în loc să fie depusă la Judecătoria Târgoviște, în condițiile în care Curtea Constituțională a constatat că excepția de neconstituționalitate întemeiată pe prevederile constituționale ale art.21 alin.1 care consacră accesul liber la justiție, ale art.24 privind dreptul la apărare și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, este întemeiată.
Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că prevederea cuprinsă în art.302 din pr.civilă, prin care se sancționează cu nulitate absolută depunerea recursului la altă instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă,apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție, astfel că se impune ca toate cererile greșit îndreptate să fie transmise jurisdicției competente să le soluționeze.
Mai arată recurenta pârâtă că cererea de chemare în judecată,așa cum a fost formulată de reclamantă este inadmisibilă deoarece trebuia introdusă împotriva tuturor moștenitorilor, astfel că asemănător acțiunii în revendicare și acțiunea de partaj trebuia introdusă împotriva tuturor codevălmașilor,acceptanți ai succesiunii.
În consecință, instanța de fond în mod nelegal a constatat deschisă succesiunea autorului atâta timp cât această constatare fusese făcută de notar prin certificatul de moștenitor nr.931/3.11.1980 care a stabilit atât moștenitorii acceptanți cât și cotele ce revin fiecăruia.
Curtea, examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia și va menține sentința pentru următoarele considerente:
Tribunalul a invocat din oficiu excepția nulității căii de atac pe care apreciat-o ca fiind întemeiată, motiv pentru care a constatat nul apelul.
Decizia este nelegală întrucât așa cum recent Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 303/3.03.2009, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 288 alin.2 teza finală,sub sancțiunea nulității" din Codul d e procedură civilă sunt neconstituționale.
Prin urmare, având în vedere că și anterior mai exact prin decizia nr. 737/2008 Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 302 Cod pr.civilă, instanța de apel, prin analogie putea să interpreteze și art. 288 alin.2 Cod pr.civilă, întrucât sancțiunea este nejustificată în raport cu art. 21 alin.1 și 2 din Constituția României, republicată, care prevede că nicio lege nu poate îngrădi liberul acces la justiție, orice persoană putând apela la justiție pentru apărarea drepturilor, a intereselor sale legitime.
Concluzionând, Curtea conform art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va admite recursul, va casa decizia cu trimiterea cauzei la același tribunal pentru soluționarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta, domiciliată în B- jud. O, împotriva deciziei civile nr. 32 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței civile nr. 1679 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B- jud. O și pârâta, domiciliată în C str.-.3..1.2.2 jud.
Casează decizia sus menționată și trimite cauza la Tribunalul Dâmbovița pentru soluționarea pe fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 3 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
C ,
Grefier,
Red.EG
Tehnored.AB
2 expl/12.06.2009
nr.178- Judecătoria Târgoviște
nr. 1881,- Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elisabeta
