Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 52/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(2056/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.52.

Ședința publică de la 18 ianuarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Nica

JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe

JUDECĂTOR 3: Fănica Pena

GREFIER - - -

* * * * * * * * * * *

Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurentul - pârât și de către recurenții - reclamanți, - - împotriva deciziei civile nr.776 A din data de 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, -,.

are ca obiect - partaj judiciar.

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 11.01.2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării - a amânat pronunțarea la 18.01.2010, hotărând următoarele:

CURTEA,

Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

La data de 12 octombrie 2007, reclamanții, și au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, în contradictoriu cu pârâții, și, ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile menționate în Titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005 rămase de pe urma defunctului Gh., în suprafață de 15.400 mp. din care 12.234 mp. extravilan și 3.166 mp. intravilan.

S-a solicitat ca atribuirea să se facă în natură, cu mențiunea ca suprafața de teren de 10.000 mp. extravilan situat în comuna, sat, 261, parcela 1021 fost înstrăinată de reclamanți și pârâți, în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1068 din 10 august 2006.

În drept s-au invocat prevederile art. 728 și 741 Cod civil:

Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională depuse la dosar, prin care arată că nu este de acord cu partajarea suprafeței de 1.000 mp. teren intravilan pe care se află casa cu anexele sale, dobândite prin actul de vânzare - cumpărare din anul 1990, solicitând ca pentru suprafața de 1.081,05 mp. să se constate că pârâtul are deja un drept de proprietate exclusiv.

La data de 04 noiembrie 2008 instanța a conexat la cauza pendinte, cauza ce făcea obiectul dosarului nr-.

Prin acțiunea conexă, reclamantul a solicitat instanței, ca în contradictoriu cu pârâții, și să dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului teren în suprafață de 5.234 mp. situat în comuna, județul I, tarlaua 204, parcela 715 și atribuirea reclamantului, în natură, a întregului imobil, cu obligarea sa la sultă legală către pârâți.

În motivarea acestei acțiuni, reclamantul a arătat că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 561 din 21 martie 2008, dobândit cota - parte de din dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 5.234 mp. situat în comuna, județul I, Tarlaua 204, parcela 715 de la numiții, și, solicitând ieșirea din indiviziune asupra întregului teren, cu atribuirea reclamantului și plata sultelor corespunzătoare.

Prin sentința civilă nr. 6417 din 17 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Buftea, s-a admis acțiunea principală formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții, a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant, a admis în parte acțiunea conexă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și, a constatat că masa partajabilă este compusă din terenul în suprafață de 2.167 mp. tarlaua 13, parcelele 725, 728, și terenul în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, situate în, sat, județul I, înscrise în titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005, titular, a constatat că au dobândit drepturi indivize egale de, asupra terenului și, conform certificatului de moștenitor nr. 159/2005, a constatat că drepturile succesorale de ale defunctei, decedată la 13 mai 1998, au fost preluate prin retransmiterea succesiunii de reclamanții, și, a constatat că drepturile succesorale de, ale defunctului, decedat la 13 ianuarie 2000, au fost preluate prin retransmiterea succesiunii de pârâții, a constatat că pârâții au înstrăinat cota indiviza de, din terenul în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, către reclamantul, în timpul căsătoriei reclamantului cu, a dispus ieșirea reclamanților, și a pârâților, din indiviziunea existentă asupra terenului în suprafață de 2.167 mp. tarlaua 13, parcelele 725 și 728 situate în, sat, județul I, a omologat completarea raportului de expertiză nr. 4058/2008 din data de 29 septembrie 2008 și schița anexă (fila 125 dosar fond), a atribuit pârâtului lotul nr. 1, suprafața de 1.083 mp. identificată în punctele de amplasament G, E, F și H, fără sultă, conform convenției încheiată între părți, autentificata sub nr. 1068 din 10 august 2006 de Biroul Notarului Public "C ", a atribuit reclamanților, și în indiviziune lotul nr. 2 (lotul nr. 2/1 și lotul nr. 2/2 din schiță), suprafața de 1.083 mp. identificată în punctele de amplasament H, B, C și G, în valoare de 108.300 euro,a obligat reclamanții, și să plătească pârâților, și suma de 45.150 euro, în echivalent lei la data plății, corespunzătoare cotei de din terenul de 1.083 mp. a dispus ieșirea reclamantului, căsătorit, și a pârâților, și din indiviziunea existentă asupra terenului în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, situate în, sat, județul I, a omologat raportul de expertiză nr. 4058/2008, astfel cum a fost completat la 21 noiembrie 2008, și schița anexă, fila 155 dosar fond, a atribuit deplina proprietate și posesie reclamantului lotul nr. 2, suprafața de 2.617 mp. identificată în punctele de amplasament 4, 5 și A, a atribuit în proprietate în indiviziune pârâților, și lotul nr. 1, suprafața de 2.617 mp. identificată în punctele de amplasament B, A, 8 și 9, constatat că nu se impune stabilirea de sulte, a respins acțiunea principală având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 7.000 mp. tarlaua 220, 789, sat, județul I, teren înstrăinat de autorul comun, cu privire la terenul în suprafață de 1.099 mp. tarlaua 13, parcelele 726 și 727, situat în, sat, județul I, teren înstrăinat de autor, cu privire la terenul în suprafață de 10.000 mp. tarlaua 261, parcela 1021 situată în, sat, județul I, teren înstrăinat de moștenitori, ca neîntemeiată, a constatat că pârâtul - reclamant este proprietarul exclusiv al terenului în suprafață de 1.099 mp. (din măsurători 1.000 mp.), tarlaua 13, parcelele 726 și 727, situate în, sat, județul I, identificat în raportul de expertiză, completare din 29 septembrie 2008 în punctele de amplasament A, F, E și D, in temeiul contractului de vânzare - cumpărare nr. 2052/1990 și a compensat cheltuielile de judecată suportate de părți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut cu privire la acțiunea principală, cererea reconvențională și acțiunea conexă, că prin titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005 fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 2,5400 ha defunctului, înscris ca titular al dreptului de proprietate.

Succesiunea soților, decedată la 06 februarie 1996, și, decedat la 25 iunie 1997, cu ultim domiciliu în sat, I, a fost dezbătută prin procedură notarială, finalizată cu emiterea certificatului de moștenitor nr. 159 din 25 noiembrie 2005, potrivit căruia masa succesorală era compusă din suprafața de 17.400 mp. teren înscris în titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005, în calitate de moștenitori acceptanți ai celor două succesiuni dobândind cote egale de și, descendenți privilegiați.

Din actele depuse la dosar, coroborate cu recunoașterile reciproce ale părților rezultă că din terenul înscris în titlul de proprietate suprafața de 7.000 mp. tarlaua 220, 789 situate în, sat, județul I, a fost înstrăinată de autorul comun, suprafața de 1.099 mp. tarlaua 13, parcelele 726 și 727 situate în, sat, județul Iaf ost înstrăinată de autorul pârâtului - reclamant, suprafața de 10.000 mp. tarlaua 261, parcela 1021, situată în, sat, județul I, a fost înstrăinată de moștenitori, aceste suprafețe de teren neputând fi partajate de moștenitori, sub acest aspect a fost respinsă acțiunea principală având ca obiect ieșirea din indiviziune ca neîntemeiată.

În raport de mențiunile contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2059/1990 potrivit căruia autorul comun al părților a înstrăinat pârâtului - reclamant suprafața de 1.000 mp. ce ulterior a fost înscrisă în titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005, tarlaua 13, parcelele 726 și 727 situate în, sat, județul I, identificat în raportul de expertiză, completare din 29 septembrie 2008, în punctele de amplasament A, F, E și D, neputând face obiectul partajării în prezenta cauză, a admis sub acest aspect cererea reconvențională, a constatat că pârâtul - reclamant este proprietarul exclusiv al terenului în suprafață de 1.099 mp. (din măsurători 1.000 mp.).

Prin urmare a fost admisă în parte acțiunea principală, s-a constatat că masa partajabiIă este compusă din terenul în suprafață de 2.167 mp. tarlaua 13, parcelele 725 și 728, (teren intravilan neînstrăinat) și terenul în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, situate în, sat, județul I, înscrise în titlul de proprietate nr. 73049 din 17 octombrie 2005, titular.

În raport de mențiunile certificatului de moștenitor nr. 279 din 08 decembrie 2005 s-a reținut ca drepturile succesorale de ale defunctei, decedată la 13 mai 1998, au fost preluate prin retransmiterea succesiunii de reclamanții, și. Conform certificatului de moștenitor nr. 160 din 25 noiembrie 2005, s-a reținut că drepturile succesorale de ale defunctului, decedat la 13 ianuarie 2000, au fost preluate prin retransmiterea succesiunii de pârâții, și.

Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 561 din 21 martie 2008 pârâții au înstrăinat cota indiviză de din terenul în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, către reclamantul, în timpul căsătoriei reclamantului cu lonica, fiind admisă sub acest aspect acțiunea conexă formulată de, având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la teren.

Având în vedere dispozițiile art. 728 Cod civil, constatând că reclamanții, și și pârâții, și au calitatea de coindivizari cu privire la terenul în suprafață de 2.167 mp. tarlaua 13, parcelele 725 și 728 situate în, sat, județul I, s-a dispus ieșirea părților din indiviziunea existentă.

În ceea ce privește stabilirea loturilor, instanța a avut în vedere în parte constatările și concluziile raportului de expertiză, potrivit cărora terenul este comod partajabil în natură, cotele cuvenite părților și convenția încheiată între părți la data de 10 august 2006, cuprinsă în contractul autentificat sub nr. 1068/2006, prin care coindivizarii au fost de acord că pârâtul să primească o suprafață de 1.081,05 mp. din suprafața de teren intravilan.

În consecință, a fost omologată completarea raportului de expertiză nr. 4058/2008 din data de 29 septembrie 2008 și schița anexă (fila 125 dosar fond). Nu a fost primită propunerea cuprinsă în expertiză, de a se partaja terenul și între reclamanți, ca moștenitori ai defunctei, o astfel de partajare a părților ce au interese comune putând fi efectuată pe cale necontencioasă, convențională, iar nu în contradictoriu cu pârâții, terțe persoane ce nu au calitate de moștenitori ai defunctei.

În ceea ce privește comoștenitorii defunctului, instanța a avut în vedere de asemenea convenția încheiată la 10 august 2008, necontestată de pârâți.

Cu privire la eventuale sulte datorate, instanța a reținut că prin convenția încheiată între părți, autentificata sub nr. 1068 din 10 august 2006 de Biroul Notarului Public "C ", s-a stabilit de comun acord ca prețul pentru terenul înstrăinat de reclamanți și pârâți împreună, respectiv suma de 95.500 euro, cu privire la care reclamanții și pârâții aveau drepturi egale de 112, să fie primită de coindivizari, mai puțin de, care urma să primească în compensare terenul în suprafață de 1.081,05 mp. tarlaua 725, parcela 728.

Aceasta, întrucât clauza înscrisă în contract trebuie interpretată în sensul că produce efect, fiind înscrisă de părți spre a produce efecte (art. 978 Cod civil), trebuie interpretată nu după sensul literar al cuvintelor întrebuințate, ci după intenția comună a părților (art. 977 Cod civil).

În cauză, voința reală și declarată a părților a fost aceea că suprafața de 1.081,05 mp. să fie dobândita de fără vreo obligație față de ceilalți moștenitori, în virtutea faptului că a înstrăinat o altă suprafață de teren fără a primi vreo sumă de bani.

Potrivit art. 969 cod civil convenția încheiată între moștenitori are caracter obligatoriu. Prin urmare, lotul nr. 1 în suprafață de 1.083 mp. a fost atribuit pârâtului - reclamant, fără obligația acestuia de a achita sulte corespunzătoare celorlalți moștenitori.

Dobândind suprafața de 1.083 mp. lotul nr. 2, în condițiile în care au drepturi indivize numai cu privire la cota de din acest teren, au fost obligați reclamanții, și să plătească pârâților, și suma de 45.150 euro, în echivalent lei la data plății, corespunzătoare cotei de cuvenită acestora din terenul de 1.083 mp.

În consecință, a fost apreciată ca neîntemeiată cererea formulată în subsidiar de pârâtul - reclamant, vizând obligarea reclamanților la despăgubiri în cuantum de 70.000 euro, valoarea actuală a terenului, respectiv dobânda legală.

S-a dispus ieșirea reclamantului, căsătorit, și a pârâților, și din indiviziunea existentă asupra terenului în suprafață de 5.234 mp. tarlaua 204, parcela 715, situate în, sat, județul

În ceea ce privește atribuirea loturilor către coindivizari, instanța a omologat raportul de expertiza nr. 4058/2008, astfel cum a fost completat la 21 noiembrie 2008, și schița anexă, fila 155 dosar fond, având în vedere cotele cuvenite părților, posibilitatea formării a doua loturi de teren egale ca și suprafață.

S-a atribuit în deplină proprietate și posesie reclamantului lotul nr. 2, suprafața de 2.617 mp. identificata în punctele de amplasament 4, 5, și B, a fost atribuit în proprietate în indiviziune pârâților, și lotul nr. 1, suprafața de 2.617 mp. identificată în punctele de amplasament B, A, 8 și 9.

Sub acest aspect instanța a constatat că nu poate fi primită solicitarea reclamantului de a fi atribuit pârâților lotul nr. 2, fără ieșire la calea publică, în condițiile în care reclamantul, unicul proprietar al terenului situat atât în vecinătatea estică, cât și vestică a terenului în litigiu, ar primi lotul nr. 1 cu ieșire la calea publică, situație care ar face imposibilă utilizarea lotului nr. 2 conform naturii și destinației acestuia și nu ar stinge litigiul dintre părți.

Propunerea formulată de reclamant ar fi în detrimentul intereselor sale, chiar în situația în care s-ar stabili un drept de servitute asupra terenului ce constituie lotul nr. 1, în condițiile în care lățimea terenului este de numai 15,41 ml, lungimea acestuia de 175,35 ml ar impune constituirea unui drum de acces de 6 ml, ceea ce ar diminua semnificativ valoarea lotului nr. 1.

Împotriva acestei decizii au declarat apel pârâtul - reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că a solicitat o completare a raportului de expertiză tehnică ce a oferit doar o variantă de lotizare, în sensul de a se propune mai multe variante de lotizare, iar completul care a intrat ulterior, altul decât C inițial, a revenit asupra probei suplimentare încuviințată, practic antepronunțându-se, dezbaterile fiind inutile și judecata "transferată" în competența expertului tehnic. S-a mai arătat că lotul nr. 1 ce i-a fost atribuit este un loc înfundat, față de lotul nr. 2, care are deschidere la calea publică, astfel că apelantul nu-l poate vinde, nefiindu-i stabilit un drept de servitute, astfel că el nu se poate bucura în mod deplin de dreptul de proprietate asupra acestui teren, cele două loturi fiind inegale astfel, din punct de vedere valoric.

S-a solicitat încuviințarea în apel a unei noi expertize tehnice și înscrisuri.

Împotriva aceleiași sentințe au declarat apel și reclamanții, și, criticând sentința pentru încălcarea prevederilor art. 6732alin. 2 Cod de procedură civilă, întrucât suprafața de 1.083 mp. trebuia să fie partajată în natură, în două loturi egale, or instanța i-a atribuit-o în totalitate pârâtului.

Cererea de probatorii solicitate de apelantul a fost respinsă, considerându-se că în cauză au fost administrate suficiente probe pentru conturarea situației de fapt.

Prin decizia civilă nr. 776 din 05 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV Civilă în dosarul nr- s-au respins apelurile - ca nefondate.

Pentru a respinge apelurile reclamanților, și, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe a ținut seama de prevederile art. 67310Cod de procedură civilă și art. 741 Cod civil, în operațiunea de atribuire, pentru a se evita mărunțirea excesivă a bunurilor în natură care ar scădea valoarea lor economică, dar și de convenția părților încheiată la data de 10 august 2008 privitoare la acest teren, dar de care apelanții nu fac vorbire în criticile lor.

Pentru a respinge apelul reclamantului - pârât, instanța de apel a reținut că în raport de prevederile art.129 alin. 5 și 167 Cod de procedură civilă, instanța este chemată să încuviințeze sau nu o probă, ori să revină asupra unei probe, dacă socotește că aceasta va conduce la dezlegarea pricinii ori dimpotrivă, astfel încât critica privind respingerea noii expertize solicitată, respectiv revenirea asupra probei încuviințate, ar putea fi interpretată în mod nepermis, ca o antepronunțare.

Susținerea că prin atribuirea lotului nr. 1 apelantului, iar reclamanților lotul nr. 2, s-ar aduce o încălcare a dreptului său de proprietate, prin faptul că terenul lui este un loc înfundat și diminuează valoarea proprietăților sale, nu a fost primită, întrucât acest teren este vecin cu celelalte proprietăți ale apelantului, iar dacă ar fi fost atribuit celorlalte părți, acestea ar fi fost îndreptățite la obținerea unei servituți de trecere pe una din proprietățile apelantului - abia în acest caz, s-ar fi adus o atingere dreptului de proprietate al apelantului.

Critica vizând valorile inegale ale celor două loturi 1 și 2, fost respinsă, aspect contrazis de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, cât și critica în sensul că apelantul este limitat în dreptul său de a vinde acest teren, fără a afecta celelalte proprietăți ale sale.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții - pârâți, și, și pârâtul - reclamant.

1. În recursul formulat de reclamanții - pârâți s-a arătat că motivarea instanței de apel este străină pricinii conform art. 304 pct. 7 Cod de procedură civilă, întrucât ei au solicitat partajarea în natură a suprafeței de 1.083 mp. în două loturi egale și în mod corespunzător atribuirea lor, întrucât nu este vorba în această situație de o fărâmițare a bunului, acesta fiind intravilan, fiecare din cele două loturi de câte 541,2 mp. având suficientă deschidere la drumul public, care ar permite construirea.

2. În recursul formulat de pârâtul - reclamant s-a arătat că decizia recurată a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă, principiul imparțialității judecătorului și dreptul la apărare, prin respingerea cererii de administrare a probei cu expertiză tehnică topografică - o probă pertinentă, concludentă și utilă, având ca obiect mai multe variante de lotizare, care să ofere o alegere a loturilor de către părți, dar și evaluarea lor, spre a se stabili în mod echitabil sultele compensatoare.

Prin respingerea acestei probe, instanța s-a și antepronunțat cu privire la soluția ce urma a se da apelului pârâtului - reclamant, fiindu-i încălcat dreptul său la apărare.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București, spre a se administra proba cu expertiză.

Intimatul - pârât a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamanții - pârâți.

În recurs nu s-au administrat noi probe.

1. Cu privire la recursul reclamanților - pârâți, și, Curtea constată că acesta a fost tardiv formulat, urmând a fi respins pe acest motiv, întrucât, deși decizia din apel le-a fost comunicată la data de 25 august 2009 (filele 134 - 136 dosar apel), recursul a fost declarat cu mult peste termenul de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 301 Cod de procedură civilă, respectiv la data de 07 octombrie 2009 (la peste o lună de la comunicare) - fila 26 dosar recurs.

2. În ce privește recursul pârâtului - reclamant, Curtea constată că acesta nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:

Critica principală de nelegalitate o constituie respingerea probei cu o nouă expertiză tehnică topografică - solicitată a fi administrată - la fond, respectiv în apel - deși constituia o probă esențială pentru soluționarea cauzei, pertinentă, concludentă și utilă.

Curtea constată însă, că pertinența, concludența și utilitatea unei probe este cenzurată de către instanța de judecată, potrivit art. 129 alin. 5 și art. 167 Cod de procedură civilă, astfel cum s-a reținut și de instanța din apel, care a constatat că s-au administrat suficiente probe în cauză, care să contureze situația de fapt.

Solicitarea unei noi expertize s-a apreciat ca nefiind utilă și pertinentă în cauză, în condițiile în care expertul a răspuns la obiecțiunile formulate de părți, dar și la completarea raportului de expertiză efectuat, cu o nouă partajare solicitată a terenului intravilan, în două loturi egale, după conexarea celor două dosare între reclamanții și pârâții în cauză - comoștenitori, urmate de explicațiile expertului depuse în scris la dosar, în sensul că a răspuns clar la toate obiectivele și obiecțiunile formulate, apreciind că nu se impune o refacere a expertizei, în raport de prezența altei părți în cauză - care deține un act de înstrăinare a unei cote indivize de, fără precizarea exactă a lotului vândut, spre a se face noi variante de lotizare, cele două loturi constituind singura variantă legală și corectă, în raport de poziționarea terenului și față de proprietățile pârâtului, evitarea fărâmițării excesive și în respectarea Codului civil.

Respingerea probei cu o nouă expertiză care să ofere mai multe variante de lotizare, s-a impus în raport de aprecierea celor două instanțe - și concluziile și constatările expertizei tehnice deja efectuată.

Susținerea că cele două loturi nu ar fi egale valoric nu poate fi primită în condițiile în care instanța de apel a reținut că terenul a fost partajat în două loturi egale, conform concluziilor expertizei de la dosar.

Încălcarea astfel a principiului imparțialității judecătorului, prin respingerea apelului și respingerea noii expertize solicitată în apel, a dreptului recurentului la apărare și a principiului egalității părților în proces, apare ca nefiind fondată.

Curtea mai constată că recurentul nu a solicitat mai întâila fond,o nouă expertiză cu obiectivele sale.

Astfel, apărătorul său a învederat instanței că expertul care a efectuat completarea expertizei, nu a răspuns și la obiectivul - fixat de instanță, de a stabili un drum de acces de 4 la imobil, iar instanța a respins obiecțiunea față de răspunsul expertului de la dosar - ședința publică de la 26 noiembrie 2008 - astfel că apărătorul a învederat că-și retrage mandatul, nefiind în măsură să pună concluzii în cauză.

Instanța a acordat un nou termen - 10 decembrie 2008 când a dispus citarea personală a recurentului, fără însă ca acesta să se prezinte în instanță, astfel că instanța a luat concluziile părților prezente și a reținut cauza în pronunțare, pe care a amânat-o la 17 decembrie 2008, spre a se depune și concluzii scrise de către părțile lipsă.

Curtea identifică în toate aceste critici din recurs, în fapt nemulțumirea recurentului privitoare la modul de atribuire în natură a celor două loturi, în sensul că i-a fost atribuit lotul nr. 1, în natură și nu lotul nr. 2 cu deschidere la calea publică, respectiv a întregului imobil, astfel cum a solicitat în apel și plata de sulte către celelalte părți.

Or, instanța de fond a atribuit lotul nr. 1 din terenul în litigiu către recurent care, la rândul său are acces la calea publică, prin alte proprietăți ale sale, o altă modalitate de atribuire determinând o eventuală aservire parțială a proprietăților recurentului, astfel că soluția a fost apreciată ca fiind una echilibrată, menținută astfel și prin decizia recurată în mod legal, respectându-se principiul partajării în natură.

Respingerea în mod justificat a probei în apel nu poate fi apreciată ca antepronunțare cu privire la soluția privind apelul pârâtului - reclamant, întrucât ori de câte ori s-ar respinge motivat o probă de către instanță, ar putea fi apreciată ca o antepronunțare cu privire la soluția în cauza respectivă, ceea ce nu poate fi primit.

Pentru considerentele reținute, potrivit art. 312 Cod de procedură civilă, recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamanții, - împotriva deciziei civile nr. 776 din data de 05 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți,.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva aceleiași decizii civile.

Respinge cererea de acordare de cheltuieli de judecată formulată de recurenții - reclamanți, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnodact.

2ex./05.02.2010

-4.-;

Jud.B-

Președinte:Cristina Nica
Judecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 52/2010. Curtea de Apel Bucuresti