Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 53/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 53/2008
Ședința publică de la 22 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina Gheorghina Nicoară
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâta împotriva deciziei civile nr.282/A din 4 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic - având ca obiect partaj judiciar, în contradictoriu cu pârâții intimați și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamantul recurent, și - mandatarul pârâtei recurente, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunt motivate, scutite de taxă, iar la dosar s-au depus prin registratură note de ședință având atașat un set de înscrisuri - din partea recurentei.
Avocat pentru reclamantul recurent depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru reclamantul recurent solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul identificării corecte a imobilului dispus a se vinde la licitație și înlăturarea obligației pârâtei de la plata cheltuielilor de judecată.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris, arătând, în esență, că reclamantul a cerut să se scoată la licitație doar imobilul care îi aparține, a făcut tranzacție cu dar instanța de apel a anulat această tranzacție. Mai arată că deși apelul formulat de reclamant nu a vizat-o pe iar aceasta nu s-a opus acțiunii, aceasta în mod greșit a fost obligată de tribunal la plata cheltuielilor de judecată. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Mandatarul pârâtei recurente solicită admiterea ambelor recursuri așa cum au fost formulate în scris și modificarea deciziei pronunțate de instanța de apel. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând că imobilele sunt individualizate separat, din pozele pe care le-a depus la dosar se vede grănițuirea, iar expertiza administrată în cauză a redat situația concretă iar instanța de apel în mod greșit a anulat tranzacția încheiată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față,
Prin sentința civilă nr.2963/21 noiembrie 2003 Judecătoriei Hunedoara pronunțată în dosar nr.4359/2003, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și precizată, introdusă de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele, și precum și cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională împotriva pârâților și și în consecință:
A dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul situat în M, nr.187 înscris în Cf nr.1904, M, nr.top.511/5, compus din casă, curte și grădină prin formare de loturi și atribuirea în natură, după cum urmează:
Lotul nr.1, cu nr.top.nou 511/5/1 cu o suprafață tabulara de 3380 mp și reală, hașurat cu albastru în planul de situație, anexă la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert ing. ce urmează a face parte integrantă din sentință, conturat prin punctele 50-8-7-18-20-24-35-34-33-32-5-54-53-52-51, cu profil anexe gospodărești și grădină, în valoare de circulație de 49.565.000 lei, clădiri, respectiv fundație casă și parter nr.187 și grajd și teren cu o valoare de circulație de 118.797.450 lei, se va atribui reclamantului - pârât reconvențional și pârâtei.
Valoare totală a Lotului nr.1 este de 168.453.450 lei.
Lotul nr.2, cu nr.topo nou511/5/2, cu o suprafață tabulară de 1690,33 mp și reală de 1613 mp, hașurat cu roșu în planul de situație, anexă la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert ce face parte integrantă din prezenta sentință conturat prin punctele 1-50-51-52-53-54-55-30-29-28-27-26-25-23-22-36-15-1 cu profil casă și grădină intravilan în valoare de circulație de 56.817.000 lei, construcția și 59.398.725 lei terenul se atribuie pârâtei reclamantă reconvențională.
Valoarea totală a lotului nr.2 este de 116.215.725 lei.
Pentru egalizarea loturilor a obligat pe pârâtă-reclamantă reconvențională să achite reclamantului și pârâtei, suma de 10.663.000 lei,pentru fiecare, cu titlu de sultă.
În baza dispozițiilor art.271 cod pr.civilă instanța a luat act de tranzacția intervenită între părți cu privire la partajarea imobilului situat în M nr.351-352 județul H după cum urmează:
Tranzacție
Subsemnații:
1.
2.
3. și
4.
Părți în dosar civil rn.4359/2002 al Judecătoriei Hunedoara, având ca obiect ieșire din indiviziune.
În vederea soluționării primului capăt de cerere din acest dosar, privind ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul asupra căruia suntem toți coproprietari, situat în M, nr.351-352, înscris în CF 1301 M sub nr.cu nr.top.297, 298, 299, 300 compus din două corpuri de clădire și 4.318 mp teren,în valoare aproximativă de 300.000 lei, imobil asupra căruia toate părțile din acest dosar sunt coproprietari în cote de: 1/6, 1/6, 1/6 și 3/6.
Declarăm că ne-am înțeles cu privire la acest capăt de cerere și vă rugăm respectuos să luați act de acordul nostru în legătură cu ieșirea din indiviziune cu privire la acest imobil, prin împărțirea în natură conform expertizei topografice extrajudiciare executate de, adică împărțirea în două a parcelelor cu nr.top.297, 298, 299, 300 și atribuirea lor în proprietate după cum urmează:
1.imobilul înscris în Cf.1301 M,parcela cu nr.297,298,299, 300
1
în suprafață tabulară de 2.159 mp compus din casă, curte și grădină, lui, și, în cote de 1/3 fiecare.
2.imobilul înscris în CF 1301 M, parcela cu nr.297,298,299,300
2
în suprafață tabulară de 2.159 mp compus din casă, curte și grădină, lui în cotă de 1/1.
Această înțelegere scrisă reprezintă voința noastră, liberă neviciată act pe care îl depunem la instanță pentru a fi cuprins în hotărârea ce se va pronunța în dosarul civil nr.4359/2002 al Judecătoriei Hunedoara, drept pentru care semnăm fiecare exemplar.
Întocmit în 6(șase) exemplare, câte unul pentru fiecare, unul spre a fi depus la dosarul cauzei și unul pentru a fi depus la OJCGC, astăzi 15.02.2003.
A respins în rest atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională.
A obligat pe reclamantul pârât reconvențional să achite pârâtei reclamantă reconvențională suma de 74.666 lei cu titlu de cheltuieli de judecată precum și pe pârâta suma de 6.149.666 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului reconvențional.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilul înscris în CF nr.1301 l M nr.top.297, 298, 299 și 300 cu o suprafață tabulară de 4318 mp este amplasat în intravilanul localității M la nr.351-352. proprietari tabulari sunt 1/6 părți, 1/6 părți, 1/6 părți și 3/6 părți.
Văzând că tranzacția îndeplinește condițiile expres stipulate de disp. art. 1704 cod civil, în baza art. 271 cod procedură civilă, instanța o va include în dispozitivul sentinței, pronunțând o hotărâre de expedient.
C de-al doilea imobil în litigiu este situat tot în intravilanul localității M, la nr. 187. Este înscris în CF 1904 M, pe numărul top 511/5 cu o suprafață tabulară de 5071 mp și profilul casă, curte și grădină.
Proprietarii tabulari sunt 1/3 parte, loan 1/3 parte
și 1/3 parte.
Terenul în litigiu, corespunde punctelor cadastrale după cum urmează: 9 parcela 351 cu suprafața din titlu de 211 mp, 9 parcela 352 cu suprafața de 4016 mp, 9 parcela 350 în suprafață de 43 mp și 9, parcela 349 cu suprafața din titlu de 705 mp.
Punctele menționate mai sus cu suprafața totală de 4975 mp sunt înscrise în titlul de proprietate nr. 24589/12 emis de Comisia Judiciară pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 24.08.1995 pe numele.
Terenul în litigiu cu suprafața măsurată de 4839 mp este identificat, de expertul topograf prin punctele top 1-9-8-7-18-20-24-35-34-33- 31-30-29-28-27-26-25-23-22-36-15-13-1, în anexa grafică ca fiind înscris în CF 1904 M pe numărul topografic 511/5 cu o suprafață tabulară de 5071 mp și în titlul de proprietate nr. 24589/12 pe punctele cadastrale 349, 350, 351 și 352 cu o suprafață totală de 4975 mp.
Din descrierea imobilului astfel cum este realizată în anexele grafice la raportul de expertiză topografică, întocmit în cauză rezultă că pe imobilul în litigiu se află individualizate următoarele construcții: casă, fundații, șură și atelier.
Față de amplasarea acestora, fără a se produce o diminuare frontului la stradă față de drumul comunal, precum și o reducere inechitabilă a valorii terenului și în considerarea poziției exprimată de expert, instanța apreciază că varianta de partajare cuprinsă în anexa grafică nr. 2, chiar dacă nu satisface pe deplin cererile tuturor părților implicate în cauză, nu este inechitabilă a are pentru reclamantul loan și pârâta care vor rămâne pe mai departe în indiviziune asupra lotului nou format.
Așa fiind, în considerarea celor mai sus menționate și față de dispozițiile art. 728 cod civil, instanța a realizat o ieșire din indiviziune, prin formare de loturi și atribuire în natură, după cum urmează:
Lotul nr. 1. cu nr. top nou 511/5/1 cu o suprafață tabulară de 3380 mp și măsurată de 3226 mp, hașurat cu albastru și conturată, prin punctele topografice 50-8-7-18-20-24-35-34-33-32-5-54-53-52-51, cu profilul anexe gospodărești și grădină, intravilan se va atribui reclamantului loan și pârâtei (f-161 dosar și anexe grafică 2).
și lotul nr.2,cu nr. topo nou 511/5/2, cu o suprafață tabulară de 1690,33 mp și măsurată de 1613 mp, hașurat cu roșu și conturat prin punctele 1-50-51-52-53- 54-55-30-29-28-27-26-25-23-22-36-15-13-1, cu profilul casă și grădină intravilan s-a atribuit pârâtei - reclamantă reconvențională, (f-161 anexe grafică nr.2 la raportul de expertiză tehnică topografică).
În ce privește valoarea imobilelor incluse în loturile realizate se va conchide că este determinată după evaluările realizate din raportul de expertizare și evaluare tehnică imobile întocmite în cauză de expert ( 166-177).
Critica reclamantei reconvenționale referitoare la acest aspect a fost înlăturată pentru considerentul că valoarea de piață nu ține cont de valoarea de impozitare reactualizată a Primăriei Municipiului H (cum se calculează conform metodologiei practicate prin hotărâre de guvern, impozitele fiind fixe indiferent de poziția în care se află imobilul pe teritoriul țării) ci de cerere și ofertă.
Așa fiind, pentru teren s-a luat în calcul valoarea de 1 euro mp astfel cum se regăsește și în probele științifice extrajudiciare depuse la dosarul cauzei, iar pentru construcții valoarea este cea determinată conform standardelor de evaluare în vigoare la data întocmirii raportului de expertizare și evaluare tehnică imobile.
Prin urmare lotul atribuit reclamantului și pârâtei va avea o valoare de 168.453.450 lei iar C atribuit pârâtei-reclamantă reconvențională de 116.215.725 lei.
Pentru egalizarea loturilor pârâta-reclamantă reconvențională a fost obligată să achite reclamantului loan și pârâtei suma de 10.663.000 lei.
În considerarea celor mai sus menționate s-a respins în rest acțiunea principală precum și cererea reconvențională formulată.
Văzând că reclamantul a suportat cheltuieli de judecată în sumă de 6.075.000 lei, pârâta reclamantă reconvențională de 12.374.000 lei, instanța a obligat pe reclamant să achite pârâtei reclamantă reconvențională suma de 74.666 lei, cheltuieli de judecată iar pe pârâta să remită reclamantei reconvenționale suma de 6.149.666 lei, cu același titlu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul loan, apel soluționat inițial prin decizia civilă nr. 840/27.05.2004 a Curții de Apel Alba lulia.
Împotriva hotărârii din apel, declară recurs aceeași parte și tot Curtea de APEL ALBA IULIA îl soluționează, de data aceasta în complet de recurs cu consecința casării propriei hotărâri prin decizia civilă nr. 331/08.04.2005 și a trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului Tribunalului Hunedoara.
În acest stadiu se constată următoarele:
Curtea de APEL ALBA IULIA prin decizia civilă nr. 840/A/2004 a respins ca nefondat apelul reținând în esență că din punctul de vedere al modalității de atribuire a loturilor formate se constată că pentru imobilul înscris în CF 1301 M în suprafață tabulară de 4318 mp părțile au convenit prin tranzacția pregătită de reprezentantul reclamantului avocat în 15.02.2003 și prezentată de părți instanței la termenul din 21.02.2003 ca 1/2 parte din imobil să fie atribuit celor trei frați, și în cote ideale de câte 1/3 parte fiecăruia, iar cealaltă J cu suprafața tabulară de 2159 mp să fie atribuit pârâtei, prin această înțelegere este evident că reclamantul a acceptat sistarea stării de indiviziune numai în raport cu pentru imobilul aflat în coproprietate și cu aceasta, iar în privința părții fraților nu s-a semnat vreo clauză de vânzare la licitație convenindu-se ca tranzacția să facă parte din hotărârea ce se va pronunța în forma prezentată de părți. Așadar pentru imobilul înscris în CF 1301 M cererea reclamantului de sistare a stării de indiviziune prin vânzarea imobilului la licitație publică a fost modificată implicit de voința comună.
Pentru imobilul înscris în CF 1904 M se constată că datorită naturii imobilului este partajabil doar în raport cu una dintre cotele de coproprietate de 1/3 parte.
Reclamantul nu a cerut să-i fie atribuită în natură cota sa exclusivă de proprietate ci a optat pentru vânzarea la licitație.
Pârâta nu a formulat cereri în cauză, iar reclamanta reconvențională prin cererea depusă în ședința din 24.01.2003 a cerut să i se atribuie în natură partea ce i se cuvine din imobilului înscris în CF 1904
În aplicabilitatea dispozițiilor art. 373/9 și ale art. 373/10 alin. 1 cod procedură civilă, instanța de fond în mod corect a dat prioritate cererii reconvenționale de a-i atribui cota parte în natură reclamantei reconvenționale atâta timp cât acest lucru este posibil, iar din punct de vedere al celorlalți doi coproprietari de asemenea a avut o orientare corectă din moment ce s-a acceptat prin tranzacție o astfel de opțiune pentru imobilul înscris în CF 1301
Atribuirea în natură a cotei părți partajabile corespunde atât principiilor procedurii împărțelii judiciare cât și principiile dreptului substanțial în materia moștenirii conținute de art 646 și 669 cod civil, potrivit cărora proprietatea se dobândește de către descendenți în mod egal din moștenire și copiii sunt chemați pentru propriul lor drept. Așadar voința unuia dintre coproprietari de a vinde imobilul la licitație nu-l poate împiedica pe moștenitorul descendent dispus să-și preia dreptul la proprietate în natură să intre în dreptul său real.
Totodată pentru dreptul de proprietate indiviz, instanța nu putea să aducă atingere voinței părților instituite prin tranzacție și să instituie pentru porțiunea de proprietate atribuită în coproprietate reclamantului și surorii sale din CF 1904 M nr. top 511/5/1 o obligație în privința unei modalități viitoare de sistare a acestei stări de indiviziune atâta timp pentru lotul rămas în coproprietate din CF 1301 M cu nr. top. 297, 298, 299, 300 nu s-a convenit asupra modului în care se va sista acea indiviziune.
Cât privesc valorile stabilite pentru imobilele construcții de către d-nul expert despre care apelantul afirmă prin motivele de apel că este nemulțumit, instanța constată pe de o parte că prin raportul de expertiză în construcții valoarea construcțiilor de la nr. 187 CF 1904 M este de 105.473.000 lei, iar a terenului de 180.000.000 lei, în total 286.473.000 lei, valoare ce este apropiată de cea aproximată de reclamant la punctul din acțiune pentru acest imobil. Pe de altă parte reclamantul nu a făcut obiecțiuni asupra valorii construcțiilor în fața instanței de fond și în sfârșit chiar dacă valoarea construcțiilor nu ar fi cea reală prin împrejurarea că acestea sunt incluse în lotul său comun cu pârâta reclamantului nu i s-a adus nici un prejudiciu prin expertiza în construcții administrată în cauză.
Împotriva deciziei a declarat recurs loan care în esență arată că față de imobilul înscris în CF 1904 M nu s-a dispus ieșirea din indiviziune.
Curtea a analizat prezentul recurs atât din oficiu cât și prin prisma motivelor invocate și a găsit recursul întemeiat.
Astfel, în mod greșit instanța de fond dar și cea de apel au apreciat că prin încheierea tranzacției părțile au hotărât atribuirea unui imobil în cotă de 1/1 lui și rămânerea în indiviziune pentru imobilul în suprafață de 2159 mp înscris în CF 1301 M pentru părțile loan, și, cu cote ideale de 1/3 pentru fiecare, dar și pentru celălalt capăt de cerere în sensul că părțile au înțeles să rămână în indiviziune.
Ori, în fapt instanța este investită cu sistarea acestei stări pentru cele două imobile, tranzacția încheiată vizând numai imobilul înscris în CF 1301 M, excluzând imobilul înscris în CF 1904
Așa fiind s-a constatat că instanțele nu s-au pronunțat asupra situației juridice a celui de al doilea imobil
Prin decizia civilă nr.282/A/4 octombrie 2007 Tribunalului Hunedoara, pronunțată în dosar nr.- a fost admis apelul formulat de reclamantul și a modificat sentința civilă atacată, pe care a modificat-o parțial în sensul că s-a dispus vânzarea la licitație publică prin executorul judecătoresc a ambelor imobile supuse partajului și atribuirea prețului conform cotelor de proprietate a părților, menținând în rest dispozițiile sentinței atacate.
Intimatele și au fost obligate fiecare să plătească apelantului suma de câte 125 lei, câtre intimata suma de câte 395 lei, iar pe reclamant, să plătească intimatei suma de 45 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că -a dispus completarea probatoriului conform deciziei civile nr. 331/2005 a Curții de Apel Alba lulia, obligatorie, conform art. 315 cod procedură civilă, efectuându-se raportul de contraexpertiză în construcții, realizat de experții tehnici, loan și, concluziile acestora regăsindu-se la filele 88-89 dosar apel și completările la acesta - filele 116-117, rezultând cu certitudine împrejurarea că imobilele în litigiu nu pot fi partajate, în natură.
Se reține și împrejurarea că nici una dintre părți nu a solicitat atribuirea în proprietate exclusivă a vreunuia dintre corpurile financiareîn întregulsău. Or, experții s-au exprimat în mod clar, explicit, partajarea în natură nu e posibilă.
De asemenea, cu toate insistențele instanței de apel, părțile nu au putut ajunge la o înțelegere în sensul vânzării pe cale amiabilă a imobilelor în litigiu.
Unul dintre principalele atribute ale dreptului de proprietate este dreptul de dispoziție. în virtutea acestui drept fiecare coproprietar poate hotărî liber dacă dorește sau nu să rămână în indiviziune, iar ceilalți coproprietari nu se pot opune hotărârii celui care solicită încetarea stării de indiviziune.
Încetarea stării de indiviziune se poate realiza prin mai multe modalități, în principal: (a) conform acordului de voință al coindivizarilor sau pe baza unei hotărâri judecătorești prin împărțirea în natură a bunului, când natura acestuia permite divizarea; (b) prin atribuirea bunului în natură unuia sau unora dintre coproprietari ori (c) prin vânzarea bunului și împărțirea prețului obținut.
În speță, imobilele nu pot fi partajate în natură și totodată nici unul dintre copărtași nu dorește să primească vreunul din imobile, în întregul său.
În consecință, pentru finalizarea partajului Tribunalul este dator să ia în considerare disp.art. 673/10 și 673/11 cod procedură civilă în sensul vânzării imobilelor la licitație publică și împărțirea prețului rezultat.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamantul și pârâta, criticând nelegalitatea hotărârii. Solicitând modificarea deciziei în baza art.304 pct.6 și 8 cod pr.civilă, în sensul că ceea ce a rămas de împărțit a rămas numai imobilul fraților după ce s-a ieșit din indiviziune prin tranzacție cu pârâta, imobilul înscris în CF 1301 M nr.top.297,298,299,300. Că tranzacția întră sub incidența dispozițiilor art.271-
2
271 cod pr.civilă.
În fine se susține că apelul declarat nu o viza pe recurenta astfel că aceasta a fost obligată în mod greșit la plata cheltuielilor de judecată. Că instanțele au făcut o confuzie între aceasta și frații față de care nu se află în raporturi de rudenie.
Examinând hotărârea prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în baza art.306 al.2 cod pr.civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o hotărâre parțială nelegală pentru considerentele ce vor urma.
Inițial, părțile au fost coproprietare asupra imobilului înscris în CF nr.1301 M nr.top.297, 298, 299, 300 în cotele indicate în extrasul de CF de la fila 13 fond imobilul compus din două corpuri de clădire și 4318 mp teren, imobil moștenit de reclamant și pârâtele și de la tatăl lor și fratele acestora, în timp ce pârâta recurentă moștenit cota parte a tatălui său G lui
Pe parcursul procesului, în fața instanței de fond, între părți a intervenit o tranzacție întocmită în condițiile art.271 cod pr.civilă și prin care s-a sistat indiviziunea asupra imobilelor din litigiu prin dezmembrarea acestora în două parcele acordând nr.top.noi și anume top.297,298,299 și 300care a revenit
1
fraților și nr.top.nou297, 298, 299 și 300care a revenit în cota întreagă
2
recurentei.
Fiind vorba de o tranzacție făcută în condițiile art.271-272 cod pr.civilă, în ce privește imobilul atribuit pârâtei recurente, hotărârea este fără drept de apel, așa cum prevede art.273 cod pr.civilă, rămânând în discuție numai sistarea indiviziunii cu privire la nr.top.297, 298, 299 și 300unde au rămas în
1
indiviziune reclamantul și pârâtele și.
Sub acest aspect, soluția instanței de fond este corectă și nu putea fi schimbată în apel prin scoaterea la licitație publică a ambelor imobile.
Față de aceste considerente, recursurile se privesc a fi întemeiate urmând a fi admise și a fi modificată decizia atacată, în sensul de a dispune sistarea stării de indiviziune numai prin scoaterea la licitație publică, numai a imobilului cu nr.top.297, 298, 299 și 300în suprafață de 2159 mp. făcând
1
aplicarea art.312 al.1 și 3 cod pr.civilă.
De asemenea, urmează a fi înlăturată obligația recurentei la plata cheltuielilor de judecată în apel, deoarece apelul nu o viza pe aceasta, deoarece cauza fusese soluționată față de aceasta prin tranzacția încheiată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de către reclamantul și pârâta împotriva deciziei civile nr.282/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.- pe care o modifică în parte numai în ceea ce privește imobilul înscris în CF 1301 M dispus a se vinde la licitație pe care îl stabilește ca fiind nr.top.297, 298, 299,300în suprafață totală de 2159 mp
1
compus din casă, curte, grădină aparținând lui, în cotă de 1/3 fiecare.
Înlătură obligația recurentei de la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Menține neschimbate celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. ex.2/29.02.08.
Jud.fond:,
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară
