Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 549/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 549
Ședința publică de la 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 14 aprilie 2009 privind judecarea recursurilor declarate de recurenta reclamantă și recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 323 din 16 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât (), având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din14 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 21 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin acțiunea înregistrata sub nr. 5706/25.05.2006 (-) la Judecătoria Dr. Tr. S, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca prin hotărâre judecătoreasca sa se constate deschisă succesiunea defunctului decedat la 7 februarie 2006 și să se constate calitatea de succesori legali a reclamantei în calitate de soție supraviețuitoare și a pârâților în calitate de fii.
A solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul, să se dispună rezoluțiunea contractelor de întreținere nr.4755/15 decembrie 1997 și 3644/13 decembrie 2000 și ca urmare a rezoluțiunii, să se dispună includerea în masa partajabilă a celor două imobile, care fac obiectul acestor contracte.
A mai solicitat să se constate compunerea masei succesorale și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale și totodată, să i se acorde un drept de retenție asupra apartamentului în care locuiește, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, de ieșire din indiviziune, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca la data de 7 februarie 2006 decedat, lăsând ca moștenitori părțile - reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții în calitate de fii și că în perioada august 2004 până la deces, defunctul a fost spitalizat în mod repetat fiind depistat ca având o tumoră latero - cervicală.
Că, după decesul acestuia a descoperit ca acesta încheiase cu pârâtul cele doua contracte de întreținere, însă pârâtul nu si-a respectat obligațiile contractuale și nu a acordat defunctului întreținere.
Reclamanta a mai arătat ca masa partajabilă se compune din următoarele bunuri dobândite de defunct în timpul căsătoriei: un boyler, un TV Color, două măsuțe, covoare, un congelator, alarma pentru apartamentul din str. -, un laptop, imprimantă, boxe, aparat foto digital și imprimantă digitală, casetofon, cu accesorii, CD player, 3 telefoane fixe cu identificator de nume, o trusa de scule, 5 ceasuri mecanice, montat baterii inox la chiuvetele din baie și bucătărie, montat lambriuri în hol, montat lustre în cele două camere și hol.
A învederat că aceste bunuri, cu excepția celor de mobilier, au fost însușite de și că, la imobilul din a făcut împreună cu defunctul următoarele îmbunătățiri: a nivelat terenul, a asfaltat curtea, a construit gard, a construit garaj, a tencuit casa, a montat gresie si faianța.
Că, defunctul a dobândit anterior căsătoriei cu reclamanta următoarele bunuri: un apartament cu trei camere situat în Dr. Tr. S,-,.6,.1,.14; un apartament cu doua camere situat în Dr. Tr. S,-,.3,.2,.5, o casa compusă din dormitor, sufragerie, hol, tindă, bucătărie, două magazii, beci, garaj, construit din piatra, bolțari și BCA acoperita cu tablă, pe un teren în suprafață de 1696 mp. situata în comuna, teren fânețe în suprafața de 1,04 ha și pădure, situate în comuna, un autoturism marca cu nr. de înmatriculare -, o canapea si o masă într-un dormitor, un pat dublu cu noptieră și șifonier în al doilea dormitor, bibliotecă, canapea și doua fotolii în sufragerie, dulap, masă și 4 scaune în bucătărie, aparat aer condiționat, aspirator, două televizoare color, mașina de spălat automatică, un de aur de 24, însușite de pârâtul, cuptor cu microunde, cameră video.
A precizat că defunctul avea diverse sume de bani depuse la bancă pe care le-a ridicat, precum și acțiuni la SC SA.
Pârâtul a formulat întimpinare prin care a solicitat să se admită în parte acțiunea principală, să se constate deschisă succesiunea defunctului la data decesului și calitatea de moștenitor a părților, să se respingă capătul de cerere privind rezoluțiunea contractelor de întreținere și cel privitor la acordarea dreptului de retenție, iar reconvențional să se complinească masa partajabilă cu sumele de bani rămase de pe urma defunctului și însușite de reclamantă.
Pârâtul a mai solicitat să se scoată anumite bunuri din masa partajabilă, să fie obligată reclamanta să-i restituie bunurile personale și anume: cântar digital, de alergare electrică, fier de călcat, pentru filtrat apa de băut, telefon Nokia 6100, aparat radio, storcător de citrice, storcător de fructe, mixer, calorifer, calorifer, 2 perne electrice, aparat de bărbierit electric, aparat de măsurat glicemia, CD player portabil Sony, stație meteo.
, pârâtul a solicitat complinirea masei partajabile cu următoarele bunuri: mașina de spălat Indesit, aparat de măsurat tensiunea, aparat de măsurat tensiunea, termometru digital, aparat de măsurat glicemia, telefon Nokia 6230, mașina de tocat carne electrică, aspirator portabil S, dulap de baie, prăjitor de pâine, casetofon, mai multe casete video, apartament cu două camere în care locuiește reclamanta, bicicleta medicinală, mobila în cele doua camere și hol, 4 televizoare, mașina de tocat carne rusească electrică, aragaz, hotă Indesit, butelie aragaz, video, veselă și tacâmuri, mai multe bibelouri, 3 telefoane fixe, cuptor cu microunde, aparat de climatizare, aspirator, măsuța de sticla de sufragerie, măsuța de lemn de sufragerie, 8 covoare și mochete, mașina de spălat automată românească. A mai solicitat obligarea reclamantei să aducă la masa partajabila următoarele sume de bani: 4000 lei polița de asigurare, 1000 lei ajutor de înmormântare, 4.500 lei drepturile salariale ale defunctului pe o lună și J ridicate de reclamanta.
In ceea ce privește capătul de cerere privind rezilierea contractelor de întreținere, pârâtul a solicitat sa se respingă, deoarece și-a îndeplinit obligațiile contractuale, a acordat întreținere defunctului, iar la deces l-a înmormântat.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se admită în parte acțiunea principală, să se constate deschisă succesiunea defunctului la data decesului și calitatea de moștenitor a părților, sa se respingă capătul de cerere privind rezoluțiunea contractelor de întreținere, deoarece reclamanta știa de existenta acestora, iar pârâtul si-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Că, o parte din bunurile precizate în acțiune au fost cumpărate de tatăl sau anterior căsătoriei cu reclamanta și anume: boylerul, TV, două măsuțe, covoarele, congelatorul, iar altele au fost cumpărate de pârâtul și anume: alarma la apartament, laptopul, imprimanta, boxele, aparatul foto digital si imprimanta digitala, casetofonul, si accesoriile, CD playerul, trusa de scule, iar cele trei telefoane cu identificator de numere și cele 5 ceasuri mecanice nu există în realitate.
pârâtul a solicitat complinirea masei partajabile cu următoarele bunuri: mașina de spălat Indesit, aparat de măsurat tensiunea, aparat de măsurat tensiunea, termometru digital, aparat de măsurat glicemia, telefon Nokia 6230, mașina de tocat carne, aspirator portabil S, dulap de baie, prăjitor de pâine, casetofon, mai multe casete video, apartament cu doua camere in care locuiește reclamanta, bicicleta medicinala, mobila in cele doua camere si hol, 4 televizoare, mașina de tocat carne ruseasca, aragaz, hota Indesit, butelie aragaz, video, si tacâmuri, mai multe bibelouri, 3 telefoane fixe, cuptor cu microunde, aparat de climatizare, aspirator, măsuța de sticla de sufragerie, măsuța de lemn de sufragerie, 8 covoare si mochete, mașina de spălat automata româneasca, precum si obligarea reclamantei sa aducă la masa partajabila următoarele sume de bani: 4000 lei polița de asigurare, 1000 lei ajutor de înmormântare, 4.500 lei drepturile salariale ale defunctului pe o lună si J ridicate de reclamantă.
La termenul din 10 noiembrie 2006 reclamanta a depus la dosar o cerere prin care solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 751. civil și 6737pr.civ, ca pârâtul să fie obligat sa raporteze la masa partajabilă donațiile primite de la defunct, respectiv apartamentul din Dr. Tr. S,-, -.14, casa de locuit cu dependințe situată pe terenul în suprafață de 1696 mp. din comuna, sumele de bani ridicate de la bănci din conturile ce au aparținut defunctului, precum și acțiunile deținute de defunct la SC SA.
invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece din interogatoriul luat acestuia a rezultat că nu a făcut nici un act de acceptare tacită sau expresă a moștenirii.
Pârâtul a depus la dosar întimpinare la cererea de raportare a donațiilor formulată de către reclamantă, solicitând respingerea acestei cereri, deoarece nu s-a făcut dovada că aceste contracte sunt acte deghizate, iar in ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtului a solicitat respingerea ei.
Pârâtul a solicitat respingerea cererii de raport a donațiilor, deoarece este o cerere de modificare a acțiunii principale făcută peste termenul prevăzut de art. 132 Cod pr. civilă, precum și respingerea excepției.
Prin încheierea de ședința din 08.12.2006 s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind rezilierea contractelor de întreținere formulată de către reclamantă, formându-se dosarul nr. 13313/2006 care a fost soluționat prin sentința civilă nr. 978/09.03.2007, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care s-a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Întregul material probator a fost analizat de către instanță care prin încheierea de ședința din 23.11.2007 a admis în parte și în principiu acțiunea de partaj succesoral formulată de reclamantă, a admis în parte și în principiu cererile reconvenționale formulate de către pârâții și, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului invocată de reclamantă și s-a constatat calitatea de moștenitori acceptanți a părților, precum și cotele succesorale ale acestora.
In urma analizării materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că în masa partajabilă sunt cuprinse următoarele bunuri: cota de 1/1 din apartamentul cu două camere situat în Dr. Tr. S-,.3,.2,.5, canapea și masă într-un dormitor, pat dublu cu noptieră și șifonier, biblioteca, canapea si 2 fotolii, dulap, masa si 4 scaune in bucătărie, aparat de aer condiționat, aspirator, 2 televizoare color, mașina de spălat, cuptor cu microunde, camera video, boyler, aparat de măsurat tensiunea, aparat de măsurat tensiunea, termometru digital, aparat de măsurat glicemia, dulap de baie, mai multe casete video, bicicleta medicinala, mobila, 4 televizoare, mașina de tocat ruseasca, aragaz, hota Indesit, butelie aragaz, video, mai multe bibelouri, 3 telefoane fixe, cuptor cu microunde, aparat de climatizare, aspirator, măsuța de sticla in sufragerie, măsuța de lemn de sufragerie, 8 covoare si mochete, mașina de spălat automata românească; cota de din bunurile dobândite in timpul căsătoriei cu reclamanta, si anume: TV color, doua măsuțe, covoare, un congelator, alarma apartament, boxe, aparat foto digital, imprimanta digitala, casetofon, o trusa scule, montat baterii la baie si bucătărie, montat lambriuri în hol și montat lustre in cele doua camere.
Reclamanta fost obligată să aducă la masa partajabila sumele de 2463,20 lei polița de asigurare, 1000 lei ajutor de înmormântare si 4500 lei salariul defunctului, reținându-se că din adresa nr. 9770/13.10.2006 a reieșit că reclamanta a ridicat de la SA suma de 2463,20 lei la data de 16.02.2006, iar din răspunsul la interogatoriu a rezultat că a ridicat de la SC 1000 lei ajutor de înmormântare, precum și 4500 lei salariul defunctului pe o lună si
Instanța a dispus restituirea către pârâtul a următoarelor bunuri: storcător de fructe, storcător de citrice, mixer, CD player portabil Sony, aparat de bărbierit.
A fost obligat pârâtul a raporteze la masa succesorală acțiunile ce au făcut obiectul actului de cesiune din 24.06.2005, acțiuni ce urmează a fi atribuite în natură părților conform cotelor succesorale, adică reclamantei i s-au atribuit un număr de 14239 acțiuni, iar pârâților câte un număr de 21358 acțiuni.
S-a respins capătul de cerere formulat de reclamantă prin care solicita un drept de retenție, ca neîntemeiat.
Cu privire la sumele de bani ridicate de pârâtul din conturile defunctului și suma de bani obținută de acesta din răscumpărarea a 6 certificate de depozit, deși instanța a constatat că aceste bunuri nu mai existau la data deschiderii succesiunii, fiind ridicate anterior, ele reprezintă pretenții ale moștenitorilor asupra moștenirii, motiv pentru care nu le-a reținut la masa partajabilă.
Totodată, instanța a motivat că aceste sume nu pot constitui donații, deoarece au fost ridicate în baza unei împuterniciri, împuternicire care nu poate fi considerată donație, nici chiar deghizată.
In cauză s-a dispus efectuarea de expertize în specialitatea construcții de către expert, iar în specialitatea bunuri mobile de către expert.
Prin sentința civilă nr. 1266/03.03.2008, Judecătoria Tr. a admis în parte acțiunea precizată, a admis în parte cererile reconvenționale formulate de pârâți, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, a omologat rapoartele de expertiză întocmite de experții și, a atribuit bunurile conform variantei A din raportul final întocmit de expert.
De asemenea, acțiunile menționate in actul de cesiune din 24.05.2006 au fost atribuite părților în natură, conform cotelor succesorale.
Acordul părților cu privire cu atribuirea bunurilor conform variantei A din raportul final de expertiză întocmit de expert, cotele succesorale ale părților, precum și faptul ca reclamanta nu deține o locuință proprie și a adus îmbunătățiri la imobilul din-,.3,.2,.5.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Împotriva aceste sentințe și a încheierii de admitere în principiu au declarat apel, atât reclamanta, cât și pârâtul.
În motivele de apel, reclamanta a criticat IAP și sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că instanța de fond în mod nelegal a respins cererea reclamantei de raport a donațiilor deghizate făcute de defunct fiului său, cu privire la apartamentul cu trei camere din Dr. Tr. S și casa din comuna, județul M, deși simulația poate fi dovedită de succesorul prejudiciat prin orice mijloc de probă, instanța cântărind inopozabilitatea actului secret.
Referitor la acțiunile deținute de defunct la SC,instanța de fond nu s-a preocupat de modul în care au fost dobândite aceste acțiuni și nici de momentul dobândirii lor,în sensul că cea mai mare parte a acestor acțiuni au fost dobândite de defunct împreună cu reclamanta și deci, trebuiau partajate în cotă de 5/8 aceasta și respectiv, 3/8 pârâții.
A mai susținut că în mod nelegal i s-a respins cererea de introducere la masa succesorală a îmbunătățirilor făcute de reclamantă și autorul comun la imobilul din localitatea.
Apelanta reclamantă a criticat și greșita excludere la masa partajabilă a suprafeței de 1,04 ha fânețe, situată în comuna, pe motiv că părțile nu dețin titlu de proprietate conform Legii nr.18/1991, deși localitatea în discuție nu a fost zonă cooperativizată.
Că, în mod greșit a fost exclusă din masa partajabilă c/val. autoturismului 1310 cu nr. de înmatriculare -, pretins ca fiind vândut de autor concubinei pârâtului, -, deși suma obținută a fost dată de defunct pârâtului cu titlul de donație.
Un alt motiv de apel a vizat greșita respingere a capătului de cerere privind includerea în masa partajabilă a sumelor de bani ridicate de pârâtul din conturile tatălui său, netratând în vreun fel răspunderea pe care o are mandatarul cu privire la întrebuințarea bunurilor mandantului.
S-a criticat de asemenea, greșita neincludere la masa succesorală a salariului defunctului pe anul 2005, în cuantum de 550 milioane lei vechi, ridicat de pârâtul, cu toate că reclamanta a fost obligată de instanța de fond să aducă la masa partajabilă suma de 4500 lei reprezentând ultimul salariu al defunctului, încasat de aceasta.
Că, în mod greșit instanța a obligat-o pe reclamantă să aducă la masa succesorală suma de 2463,20 lei, reprezentând c/valoarea poliței de asigurare, deși aceasta are regimul juridic al unei clauze testamentare ce nu poate fi partajată.
Hotărârea este netemeinică și sub aspectul posesiei bunurilor mobile, instanța obligând-o să restituie pârâtului bunuri pe care acesta recunoaște că le-a luat din domiciliu, și, deși au existat probe certe cu privire la îmbunătățirile aduse de reclamantă împreună cu defunctul la apartamentul cumpărat de acesta din urmă în perioada concubinajului, instanța nu a reținut în lotul său un drept de creanță de 1/2 din valoarea acestor îmbunătățiri.
Pârâtul, a criticat încheierea de admitere în principiu și sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu toate bunurile reținute la masa partajabilă au fost dobândite de autor împreună cu reclamanta, respectiv, unele au fost achiziționate de acesta înaintea căsătoriei(boyler, tv. color,2 măsuțe, covoare, congelator), iar altele fiind bunurile pârâtului(laptop, imprimantă, alarmă apartament, boxe, aparat foto digital și imprimantă digitală, cu accesorii, CD player, trusă scule ).
De asemenea, unele bunuri nu există, iar altele au fost dobândite cu contribuția de 90% a tatălui său(montat baterii de inox la chiuvete, montat lambriuri hol, montat lustre în cele două camere și hol).
Totodată, instanța de fond ar fi trebuit să oblige reclamanta la restituirea către pârât a bunurilor arătate anterior ca fiind bunurile sale personale, precum și la restituirea următoarelor bunuri personale aduse de acesta în apartamentul tatălui său: cântar digital, bandă de alergare electrică, fier de călcat, pentru filtrat apa de băut, telefon mobil Nokia 6100, aparat radio portabil, storcător de citrice, storcător de fructe, mixer, calorifer, calorifer, 2 perne electrice, aparat bărbierit electric, aparat măsurat glicemia, CD player portabil Sony, stație meteo. Un alt motiv de apel, se referă la aceea că nu au fost reținute la masa partajabilă mai multe bunuri dobândite cu contribuția exclusivă a tatălui său(mașină de spălat cu încărcare verticală Indesit, aparat de măsurat tensiunea digital, aparat de măsurat tensiunea, termometru digital, aparat de măsurat glicemia, telefon mobil Nokia 6230i, mașină de tocat carne electrică, aspirator portabil S, dulap de baie, prăjitor de pâine, casetofon, mai multe casete video, bicicletă medicinală, mobilă în cele două camere și hol, 4televizoare, mașină tocat carne electrică, rusească, aragaz, hotă Indesit, butelie, video, servicii de masă bibelouri, 3telefoane fixe, cuptor cu microunde, aparat climatizare, aspirator, măsuță de sticlă sufragerie, măsuță de lemn sufragerie, 8 covoare și mochete, mașină de spălat automată românească.
A mai susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că acțiunile la SC A ce i-au fost cesionate de tatăl său, constituie donații deghizate și l-a obligat să le raporteze la masa partajabilă, atâta timp cât s-a pronunțat o soluție de neîncepere a urmăririi penale împotriva pârâtului apelant și atâta timp cât reclamanta avea la îndemână o acțiune în anularea cesiunii, dacă dorea acest lucru.
În conformitate cu dispozițiile art.295 al. 2 Cod pr. civilă, instanța a încuviințat suplimentarea probei cu martorii, G, proba cu expertiză agricolă ce a fot efectuată de expert, precum și proba cu acte.
Prin decizia civilă nr.312 A din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.-, s-a admis apelul reclamantei, în contradictoriu cu apelantul pârât și intimatul pârât ().
S-a respins apelul pârâtului.
A fost schimbată parțial încheierea de admitere în principiu, în sensul că s-a constatat ca făcând parte din masa partajabilă, suprafața de teren de 1,04 ha (în fapt 1,16 ha) situată în localitatea, în punctul "".
A fost obligat pârâtul să aducă la masa succesorală, următoarele sume: 49617,85 RON ridicată de la BRD, 57557,41 RON - ridicată de la BCR, 13417,38 RON - ridicată de la CEC, precum și suma de 31061,02 RON reprezentând c/val certificate trezorerie răscumpărate.
S-a menținut restul dispozițiilor încheierii de admitere în principiu.
A fot schimbată parțial sentința, în sensul că s-a atribuit pârâtului suprafața de teren de 1,04 ha(în fapt 1,16 ha) situată în loc. pct."" compusă din: două corpuri, respectiv suprafața de 1920 mp teren fânețe - pretabil arabil cu vecini Nord și Vest - ogaș, E-, S- și respectiv suprafața de 9658 mp teren fânețe - arabil cu vecini: Nord - C, E- moștenitor, S-, V- Gh. (conform raportului de expertiză întocmit de M și schiței anexe la acest raport,ce face parte integrantă din această hotărâre) - în valoare totală de 2895 RON, urmând ca pentru acest teren, să plătească reclamantei suma de 723,75 RON cu titlul de sultă, iar pârâtului () suma de 1085,62 RON cu acest titlu.
S-au atribuit în lotul pârâtului sumele de bani ridicate de la BRD,CEC,BCR și certificate de trezorerie răscumpărate, ce totalizează suma de -,25 RON, urmând să plătească reclamantei,cu titlul de sultă suma de 37913,31 RON, iar pârâtului () 56869,97 RON, cu acest titlu.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Au fost compensate cheltuielile de judecată în apel și obligați pârâții și () la câte 130 lei cu acest titlu, către apelanta reclamantă.
S-a constatat că în mod greșit instanța de fond a reținut că părțile nu au făcut dovada proprietății asupra terenului de 1,04 ha. situat în comuna, punctul "", conform Legii nr.18/1991 și nu a fost reținut la masa succesorală.
Or, din adeverința nr. 634/19.04.2006 emisă de Primăria (fila 10 dosar fond, ) a rezultat că autorul se regăsește înregistrat în evidențele agricole ale acestei localități, cu suprafața de 1,04 ha.
Că, potrivit expertizei efectuate în apel d e expert,acest teren are în realitate suprafața de 1,16 ha, este împărțit în două parcele, respectiv:o suprafață de 1920mp cu vecini: N și V ogaș, E- C-tin, S-, o suprafață de 9658.cu vecini:N- C, E- moșt., S-, V-. Gh.
Din aceeași expertiză a rezultat că terenul este fânețe, dar pretabil agricol având o valoare de 2895 lei, fiind închiriat de pârâtul la o terță persoană.
Instanța a constatat întemeiată critica apelantei reclamante, referitoare la sumele de bani ridicate de pârâtul din conturile autorului comun.
Sub acest aspect, din actele depuse la dosar, a rezultat că în luna iulie 2005 pârâtul, în calitate de mandatar al tatălui său, a ridicat din conturile acestuia, sume considerabile de lei, respectiv: 49617,89 RON, de la BRD, la data de 25.07.2005( 297 dos. fond),57557,41 lei RON de la BCR-la datele de 19. 07.2005, respectiv, 27.07.2005( 306 dos. fond), 13417,38 lei de la CEC, la 25.07. 2005.Totodată, a răscumpărat certificate de trezorerie la data de 27.07.2005 în sumă totală de 31061,02 lei RON( 294 dos. fond).
În aceeași perioadă s-au mai ridicat din conturile autorului deținute la BANK suma de 13665,23 lei, dar, cum din adeverința depusă la fila 332 dosar fond, nu a rezultat cu certitudine dacă această sumă a fost ridicată de pârât sau de titularul contului, instanța nu a reținut-o ca fiind ridicată de către mandatar.
Prin urmare, sumele menționate fiind ridicate de pârâtul, doar la un interval de câteva zile, fiind vorba de sume substanțiale, este evident că acesta a acționat cu depășirea limitelor mandatului( art. 1546 Cod civil), fiind obligat să dea socoteală moștenitorilor în legătură cu acest aspect.
Susținerea că aceste sume au fost cheltuite pentru îngrijirea și medicamentația autorului, depistat cu cancer în acea perioadă a fost înlăturată de instanță, apreciindu-se că, atâta timp cât sumele s-au ridicat într-un interval foarte scurt, iar nu eșalonat, nu au fost cheltuite în scopul arătat, cu atât mai mult cât reclamanta a făcut dovada că o parte din sumele ridicate au fost transferate în conturile personale ale pârâtului.
Că, această prezumție nu poate fi răsturnată prin susținerea că sumele în discuție au fost cheltuite pentru medicamentația și întreținerea autorului bolnav, devreme ce pârâtul era obligat la această întreținere prin contractele de întreținere autentificate sub nr.3644/1 dec. 2000BNP și 4755/15 dec. 1997 Notarial Dr. Tr.
Instanța nu a reținut nici motivul de apel invocat de reclamantă în sensul neincluderii la masa partajabilă a sumei de 550 milioane lei vechi reprezentând salariul defunctului pe anul 2005, deși aceasta a pretins că suma a fost ridicată de pârât de pe cardul autorului, cu motivarea că acesta era imobilizat la pat și pârâtul se afla în posesia acestui card, deoarece nu s-au făcut dovezi cu privire la aceste aspecte.
Înscrisul sub semnătură privată depus de apelantă la termenul din 16 noiembrie 2008, ca fiind un înscris aparținând autorului comun cu care se face dovada că acel card se afla în mâinile pârâtului, nu face dovada că întreaga sumă pretinsă a fost ridicată de pe card de pârât.
De asemenea, nu a fost reținut motivul de apel privind neincluderea la masa partajabilă a sumei de 65 milioane lei vechi rezultată din vânzarea autoturismului proprietatea autorului, întrucât contractul de vânzare încheiat la data de 22.06.2005 a fost perfectat de autor, în cuprinsul contractului menționându-se că acesta a primit și prețul.
Cum, în speță, nu s-a făcut dovada darului manual pentru suma de mai sus și având în vedere facturile de la dosar, instanța a apreciat că banii proveniți din vânzarea autoturismului au fost folosiți pentru cumpărarea în două reprize, a unor medicamente de o valoare foarte mare, în vederea tratării afecțiunii autorului și ca atare, în mod corect instanța de fond nu i-a inclus la masa partajabilă.
S-a mai reținut că tot în mod corect instanța de fond a apreciat că din acțiunile defunctului la SC A, reclamantei i se cuvine o cotă de, iar celor doi copii restul de .
În calitate de acționar la această societate, autorul a dobândit cu titlu de bun propriu acțiunile de mai sus, iar faptul că reclamanta susține că o parte din acestea au fost achiziționate cu bani comuni, în timpul căsătoriei, fiind deci prin subrogație, bunuri comune nu a fost demonstrat de către aceasta.
Or, nu numai că nu au fost probate susținerile reclamantei, dar din adresele depuse la fila 123 dosar fond și fila 111 dosar apel, rezultă că o parte din acțiuni au fost cumpărate anterior căsătoriei autorului cu reclamanta, respectiv la 19.06.1995, restul fiind achiziționate de acesta din dividendele produse de primele deci, din fructele bunurilor propriii ale autorului, fiind, ca atare, tot bunuri proprii, indiferent de momentul achiziționării.
Cât privește îmbunătățirile aduse de reclamantă și soțul său la imobilul proprietatea acestuia din localitatea, în mod corect instanța de fond nu le-a reținut și nu a obligat pârâtul la restituirea c/valorii lor, având în vedere că au fost efectuate anterior încheierii contractului de întreținere,încheiat de autor cu pârâtul.
S-a reținut de asemenea, că dreptul de creanță al reclamantei reprezentând c/valoarea acestor îmbunătățiri, era prescris la data introducerii prezentei acțiuni, avându-se în vedere data încheierii contractului de întreținere, reclamanta neproducând dovezi în sensul necunoașterii existenței contractului.
Cât privește îmbunătățirile aduse de reclamantă și soțul său la imobilul din DR. TR. S, s-a motivat că în măsura în care au fost dovedite, acestea au fost reținute atât prin IAP, cât și prin hotărârea de partaj, fiind atribuite împreună cu apartamentul în lotul reclamantei.
Instanța a înlăturat și motivul de apel privitor la respingerea cererii de raport a donațiilor deghizate a imobilelor autorului din Tr. S și. apreciindu-se că aceste imobile au făcut obiectul contractelor de întreținere autentificate sub nr. 3644/2000, respectiv nr. 4755/1997, iar reclamanta nu a făcut dovada că aceste contracte reprezintă donații deghizate,după cum nu a făcut dovada intenției de a gratifica din partea înstrăinătorului imobilelor.
Pentru aceleași considerente, instanța a respins și motivul de apel privind includerea în lotul apelantei a unor bunuri ce fuseseră deja luate din domiciliu de către pârâți.
Cu privire la obligarea pârâtei a aduce la masa succesorală a poliței de asigurare, s-a reținut că soluția este corectă, atâta timp cât, chiar în ipoteza unei clauze testamentare susținută de apelantă, beneficiara este obligată să o raporteze la masa de împărțit, dacă s-a solicitat acest lucru, ca în cazul în speță.
Pentru considerentele și în limitele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art.296 Cod pr. civilă, instanța a admis apelul reclamantei și a modificat încheierea de admitere în principiu și sentința pronunțate de prima instanță.
Referitor la apelul pârâtului, instanța a reținut că este nefondat.
S-a apreciat că, deși apelantul pretinde că a făcut dovada că este proprietarul unor bunuri mobile reținute la masa partajabilă, câtă vreme aceste bunuri s-au găsit la data decesului în domiciliul defunctului, operează prezumția simplă că defunctul a fost gratificat de apelant cu acestea.
Că, această prezumție simplă trebuia răsturnată de apelant prin invocarea și respectiv, dovedirea unui act cu titlu oneros intervenit între el și autorul comun, respectiv a unui termen de restituire a bunurilor, pentru ca instanța să poată verifica dacă, eventual, acțiunea titularului nu este prescrisă.
Cum în speță, astfel de dovezi nu au fost făcute, în mod corect instanța de fond a reținut la masa succesorală bunurile în discuție.
Tribunalul a înlăturat și motivul de apel cu privire la dobândirea anumitor bunuri mobile de către defunct anterior căsătoriei cu reclamanta sau cu privire la o cotă mai mare de contribuție a defunctului la achiziționarea lor, reținând că relația de concubinaj a reclamantei cu autorul a fost urmată de căsătoria acestora, situație în care în mod corect s-a apreciat că bunurile mobile au fost dobândite în cotă de de cei doi.
Instanța de apel a mai reținut că în mod corect judecătoria a asimilat cesiunea acțiunilor autorului la SC. unei donații, obligându-l la raport pe pârâtul apelant, neputându-se reține motivul de apel al acestuia în sensul că reclamanta putea solicita doar anularea contractului de cesiune.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs reclamanta și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate.
Reclamanta a susținut că decizia Tribunalului Mehedinți este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, dar și cu interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, schimbându-se natura acestuia, motive de casare prevăzute de art.304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă.
A arătat că în mod nelegal instanțele anterioare au respins cererea de raport a donațiilor deghizate făcute de defunct fiului său, cu privire la apartamentul cu 3 camere din Dr. Tr. S și casa din comuna, cu motivarea că nu a fost făcută dovada intenției de a gratifica din partea înstrăinătorului imobilelor.
A susținut că cele două contracte de întreținere sunt donații deghizate, deoarece intenția defunctului nu a fost aceea de a obține o contraprestație de la pârât, ci de a-l gratifica pe acesta, aspect ce rezultă cu prisosință din interogatoriul pârâtului,actele depuse la dosar și declarațiile martorilor, care demonstrează că mijloacele financiare ale autorului erau consistente în raport cu cele ale pârâtului, astfel că asigurarea întreținerii de către acesta din urmă nu era nici posibilă și nici necesară.
Cu privire la acest motiv de recurs a susținut că a depus dovezi din care rezultă salariul net al pârâtului, dar și veniturile defunctului pe parcursul anului 2006.
A arătat că în aceste condiții a solicitat raportarea la masa partajabilă a celor două imobile, care au făcut obiectul unor donații deghizate, în condițiile art. 751 Cod civil, fiind îndeplinite condițiile obligației de raport.
A criticat decizia tribunalului, susținând că în mod nelegal a fost respinsă cererea de introducere la masa partajabilă a îmbunătățirilor făcute de reclamantă și de autor la imobilul din comuna.
Recurenta reclamantă a arătat că din probele administrate în cauză, rezultă că aceste îmbunătățiri au fost făcute de aceasta împreună cu defunctul, astfel că motivarea instanțelor că îmbunătățirile au fost făcute anterior încheierii contractului de întreținere, nu poate fi primită.
Cât privește concluzia instanței de apel, în sensul prescrierii dreptului la acțiune cu privire la aceste îmbunătățiri, recurenta reclamantă a arătat că aceasta este nelegală, în primul rând pentru că excepția nu a fost pusă în discuția părților, iar în al doilea rând, pentru că dreptul de a solicita cota - parte din aceste îmbunătățiri nu era actual, până la deschiderea succesiunii defunctului.
Printr-un alt motiv de recurs, reclamanta a criticat hotărârile instanțelor anterioare, susținând că în mod greșit acestea nu au inclus în masa partajabilă și contravaloarea autoturismului 1310, ce se pretinde că ar fi fost vândut de defunct concubinei de la acel moment a pârâtului, martora, iar banii ar fi fost folosiți pentru procurarea medicamentului numit "".
Că, din actele depuse la dosar, rezultă că pretinsa vânzare a avut loc la 22 iunie 2005, iar medicamentul a fost prescris pentru prima oară în noiembrie 2006.
Un alt motiv de recurs îl constituie neincluderea în masa partajabilă a sumei de 550 milioane lei vechi, reprezentând salariul defunctului pe anul 2005 ridicat de asemenea, de pârâtul, deși reclamanta susține că s-au făcut dovezi certe că pârâtul se afla în posesia cardului tatălui său, în acest sens fiind deosebit de edificatoare depoziția martorului.
De asemenea, a susținut că în mod greșit a fost obligată să aducă la masa partajabilă suma de 2463,20 lei, contravaloarea poliței de asigurare, care este încheiată având-o pe recurenta reclamantă ca beneficiar în caz de deces.
Recurentul pârât a susținut că hotărârea instanței de apel este nelegală, întrucât instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, motiv prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod pr. civilă; hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, motiv prevăzut de art. 304 pct.7 Cod pr. civilă; instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, motiv prevăzut de art. 304 pct.8 Cod pr. civilă și hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
A arătat că în urma admiterii apelului formulat de reclamanta, a fost schimbată parțial încheierea de admitere în principiu și sentința, constatându-se ca făcând parte din masa de împărțit o suprafață de teren de 1,04 ha. și mai multe sume de bani pe care recurentul pârât a fost obligat să le aducă la partaj.
Cu privire la aceste sume de bani, a susținut că instanța de apel în mod greșit a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1546 Cod civil, fiind vorba de un mandat și că în aceste condiții recurentul este obligat să dea socoteală moștenitorilor.
A învederat că, în realitate, recurentul a fost împuternicit la conturile pentru care tatăl său era titular, așa cum și tatăl său era împuternicit la conturile bancare la care pârâtul era titular.
Că, deși reclamanta nu a făcut nici un fel de dovezi din care să rezulte că banii ridicați de către pârât au fost folosiți în interesul personal al acestuia, instanța de apel a reținut greșit că toate sumele retrase din conturile autorului au fost folosite de recurent în interesul său.
În acest sens, a făcut trimitere la probatoriile existente la dosarul de fond, îndeosebi adresele de la, dar și cea de la, din care rezultă că defunctul nu era imobilizat la pat și că s-a deplasat singur la bancă, pentru a-și retrage sumele de bani din conturi.
A mai arătat că sumele reținute de instanța de apel ca fiind retrase de către recurent de la BRD, BCR, CEC sau TREZORERIE nu sunt reale, astfel că tribunalul ar fi trebuit să dea dovadă de rol activ și să ceară relații de la toate aceste instituții bancare, pentru a se putea stabili cu exactitate ce sume de bani a retras recurentul pârât.
Totodată a arătat că, chiar dacă avea obligația să-l întrețină pe tatăl său conform celor două contracte de întreținere, a făcut dovada că pe lângă întreținerea la care a fost obligat, s-au cheltuit numeroase sume de bani pe care autorul era obligat el însuși să le plătească.
Recurentul a concluzionat în sensul că, referindu-se la sumele de bani pe care a fost obligat să le aducă la masa partajabilă, consideră că instanța de apel a dat mai mult decât s-a cerut, a făcut o aplicare greșită a legii și a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
A susținut de asemenea, că hotărârea instanței de apel este nelegală, nefiind reținute corect bunurile sale proprii, cât și contribuția diferențiată a autorului la achiziționarea celorlalte bunuri, după cum în mod greșit cele două instanțe, de fond și apel, au reținut că acțiunile deținute de defunct la SC SA, cesionate recurentului, au făcut obiectul unei donații deghizate, fiind obligat să le aducă la masa de împărțit.
Recursurile sunt nefondate.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată că în cauză nu subzistă nici unul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct.1 - 9 Cod pr. civilă, hotărârea recurată nefiind afectată de nelegalitate.
Astfel, criticile formulate în recurs atât de reclamanta, cât și cele formulate de recurentul pârât, vizează în exclusivitate compunerea masei partajabile și privesc îndeosebi aspectele de netemeinicie ale hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare, dar și aspecte de nelegalitate ale acelorași hotărâri.
Referitor la aspectele de netemeinicie ale hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare, Curtea constată că acestea se încadrează în motivul de recurs prevăzut de vechea reglementare a Codului d e procedură civilă în art.304 pct. 11, abrogat prin OUG nr.138/2000, în prezent neexistând temei legal pentru exercitarea controlului judiciar.
Prin urmare, toate susținerile formulate atât de recurenta reclamantă, cât și de recurentul pârât cu privire la interpretarea materialului probator administrat în cauză, în raport de care instanța de fond și de apel au stabilit componența masei partajabile, nu mai pot fi cenzurate de instanța de recurs, aceasta urmând să examineze numai dacă în raport de situația de fapt rezultată din probatorii, astfel cum aceasta a fost stabilită de instanțele anterioare, dispozițiile legale au fost corect aplicate.
Or, atât reclamanta, cât și pârâtul, în toate criticile aduse atât deciziei tribunalului, cât și sentinței pronunțată de judecătorie, fac trimitere la greșita apreciere a materialului probator, susținând că instanțele nu au ținut seama de înscrisurile depuse la dosar și depozițiile martorilor audiați în cauză.
Astfel, într-o primă critică reclamanta a susținut că în mod nelegal instanțele anterioare au respins cererea de raport a donațiilor deghizate făcute de defunct fiului său, cui privire al apartamentul cu 3 camere din Dr. Tr. S și casa din comuna, județul
Deși a invocat ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, cu trimitere la dispozițiile art. 751 Cod civil, recurenta și-a argumentat această critică, în totalitate, pe situația de fapt reținută de instanțele anterioare, susținând că au fost ignorate probatoriile existente la dosar, din care rezultă cu prisosință că cele două contracte de întreținere sunt donații deghizate.
Critica recurentei reclamante este nefondată, în raport de situația de fapt stabilită de instanțele anterioare, din care rezultă că intenția autorului a fost aceea de a încheia în favoarea fiului său contractele de întreținere, autentificate sub nr. 4755/1997 și nr. 3644/2000, neexistând nici un fel de dovezi din care să rezulte că aceste contracte reprezintă donații deghizate.
Faptul că pârâtul dispunea de mijloace financiare modeste în raport cu autorul, nu constituie un argument întemeiat în a reține că intenția autorului a fost aceea de a-l gratifica pe pârât cu cele două imobile, și nu de a încheia contractele de întreținere menționate.
De altfel, prin sentința civilă nr.978 din 9 martie 2007, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S în dosarul nr.13313/2006, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a respins acțiunea având ca obiect rezoluțiunea contractelor de întreținere autentificate sub nr.4755/15 decembrie 1997 și 3644/13 decembrie 2000.
Pe baza situației de fapt rezultată din probatorii, astfel cum acestea au fost interpretate de instanțele anterioare, în mod corect a fost respinsă cererea de raport a donațiilor deghizate a imobilelor proprietatea autorului situate în Dr. Tr. S și comuna, județul
În aceste condiții, susținerea recurentei reclamante, în sensul că sunt îndeplinite condițiile obligației de raport a donațiilor, nu se confirmă, hotărârea instanței de apel nefiind afectată de nelegalitate.
Critica ce vizează îmbunătățirile făcute la imobilul din comuna, județul M, este de asemenea nefondată.
Instanța de apel a examinat această susținere a reclamantei pe fond, în raport de probatoriile administrate la ambele instanțe, concluzionând că nu pot fi reținute la masa de împărțit, iar pârâtul nu poate fi obligat la restituirea contravalorii lor, având în vedere că au fost efectuate anterior încheierii contractului de întreținere.
Pentru a ajunge la această concluzie, tribunalul a examinat toate probatoriile existente la dosarul cauzei, stabilind o situație de fapt pe această chestiune, ce nu mai poate fi modificată în recurs, ca urmare a reaprecierii materialului probator.
Or, recurenta reclamantă în prima parte a motivului de recurs formulat sub acest aspect, solicită tocmai reaprecierea materialului probator, ceea ce este inadmisibil în recurs, în condițiile în care nu mai există temei legal care să permită verificarea aspectelor de netemeinicie ale hotărârilor criticate.
Referitor la prescripția dreptului la acțiune al reclamantei cu privire la aceste îmbunătățiri, deși susținerea reclamantei este întemeiată în sensul că acest aspect nu a fost pus în discuția părților, aceasta este irelevantă din punct de vedere juridic, câtă vreme instanța de apel a examinat și pe fond motivul de apel referitor la îmbunătățirile aduse imobilului din comuna.
Celelalte motive de recurs, privesc neincluderea în masa partajabilă a contravalorii autoturismului 1310, precum și a sumei de 550 milioane lei vechi reprezentând salariul defunctului pe anul 2005, dar și includerea în mod greșit a sumei de 2463,20 lei, reprezentând contravaloarea poliței de asigurare.
Aceste critici fac trimitere în mod expres la aprecierea greșită a materialului probator administrat în cauză, astfel încât, acestea vizează în exclusivitate netemeinicia hotărârii și nu mai pot fi cenzurate de instanța de recurs, întrucât aceasta nu mai poate reaprecia materialul probator existent la dosar, pentru a aduce modificări situației de fapt stabilită irevocabil de instanțele anterioare.
Recursul pârâtului este de asemenea nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Deși recurentul a invocat în drept dispozițiile art. 304 pct.6, 7, 8 și 9 Cod pr. civilă, susținerile formulate în argumentare motivelor de recurs vizează în exclusivitate modalitatea de interpretare a probatoriilor, implicit de stabilire situației de fapt de către instanțele anterioare, cu excepția susținerilor referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 129 alin.5 Cod pr. civilă și a art. 1546 Cod civil.
Cu toate acestea, și această ultimă susținere întemeiată pe modalitatea de aplicare a dispozițiilor art. 1546 Cod civil, este strâns legată de starea de fapt rezultată din probatorii, stare de fapt stabilită cu caracter irevocabil de instanțele anterioare pe baza materialului probator administrat în cauză.
Or, instanța de apel a reținut că sumele de bani ridicate de pârâtul din conturile autorului, sunt sume substanțiale ce au fost retrase de la BRD, BCR, CEC și TREZORERIE, la un interval foarte scurt de timp ( 19 iulie 2005 - 27 iulie 2005 ) și că astfel de sume nu puteau fi retrase decât cu depășirea limitelor mandatului dat de către autor.
Mai mult, pe baza probatoriilor administrate în cauză, instanța a reținut că s-a făcut dovada că o parte din sumele ridicate au fost transferate în conturile personale ale pârâtului, făcându-se trimitere în mod expres la răspunsurile la interogatoriul luat pârâtului, existent la fila 66 dosar fond și adresa nr.-/- privind operațiunile cu depozitele autorului la BCR, existentă la fila 306 dosar fond.
În raport de situația de fapt stabilită de instanța de apel ca urmare a reaprecierii probatoriilor administrate în cauză, dispozițiile art. 1546 cod civil au fost corect aplicate, astfel încât susținerea recurentului pârât sub acest aspect este nefondată.
Instanța de apel și-a întemeiat soluția pe materialul probator administrat la instanța de fond, completat cu probatoriul administrat la Tribunalul Mehedinți, depunând diligențele necesare pentru aflarea adevărului și aplicarea corectă a legii, astfel încât, principiul rolului activ înscris în art. 129 alin. 5 Cod pr. civilă, a fost pe deplin respectat.
Instanța de apel s-a pronunțat exact pe ceea ce s-a cerut potrivit investirii făcute de către apelanți, așa încât susținerea recurentului pârât sub acest aspect, nu se confirmă.
Restul criticilor formulate de recurentul pârât referitoare la modalitatea în care s-a stabilit componența masei partajabile, sunt aspecte ce țin strict de netemeinicia hotărârii și nu se impun a fi examinate, în condițiile abrogării dispozițiilor art. 304 pct. 11 Cod pr. civilă, neexistând temei legal pentru exercitarea controlului judiciar.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 296 Cod pr. civilă, recursurile declarate de reclamantă și pârât sunt nefondate și urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenta reclamantă și recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 323 din decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât ().
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
07.05.2009
Jud.apel
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț
