Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 553

Ședința publică de la 20 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu

JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 3: Mona

Grefier:

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 234 din 27.05.2009 a Curții de APEL IAȘI.

La apelul nominal făcut în ședința publică contestatoarea asistată de avocat și intimații asistați de avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată, prin încheierea din camera de consiliu din data de 19.10.2009 s-a respins cererea de suspendare a executării deciziei civile nr. 234/27.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI și s-a dispus restituirea cauțiunii achitate de contestatoare.

Avocat depune la dosar procesul verbal de încetare a executării silite din data de 29.10.2009.

Contestatoarea declară că înțelege să renunțe la judecarea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 234/27.05.2009 a Curții de APEL IAȘI, declarația sa fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosar.

Avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Avocat solicită a se lua act de renunțarea la judecată, fără obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra contestației civile de față:

Prin sentința civilă nr.2639 din 27 februarie 2008 Judecătoriei Iași, s-a admis în parte acțiunea reclamantului-pârât în contradictor cu pârâta-reclamantă -; s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă în contradictor cu reclamantul-pârât.

S-a constatat că soții au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, un apartament situat în I,-, -. A,.3,.12; din apartamentul situat în-, -. A,.4,.17 și următoarele bunuri mobile stabilite prin încheierea de admitere în principiu: un cuier, un aragaz, frigider Arctic, bibliotecă, TV color, o canapea, masă fantezie hexagonală, oglindă, pianină, mașină automată de spălat Indesit, pat de lemn, casete video, casete audio, compact discuri, video player Orion, combină Record, masă pliantă 4 persoane, 8. scaune pliante, șifonier hol 4 uși, mască chiuvetă, o cameră de luat vederi Panasonic, un video Panasonic, combină muzicală cu boxe Panasonic, în valoare totală de -,25 lei.

S-a respins cererea de intervenție în interes alăturat reclamantului formulată de -.

S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta - domiciliată în I,-, -. A,.4,.17 în contradictoriu cu reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă.

S-a constatat că intervenienta are un drept de creanță asupra apartamentului situat în I,-, -. A,.4,.17, în valoare de 49848,6 lei.

S-a atribuit reclamantului-pârât cota de din apartamentul situat în I,-, -. A,.4,.17, în valoare de 49848,6 lei și o cameră de luat vederi Panasonic, un video Panasonic, combină muzicală cu boxe Panasonic în valoare de 1200 lei, lotul acestuia având o valoare totală de 51058,6 lei.

S-a atribuit pârâtei-reclamante apartamentul din I,-, -. A,.3,.12 în valoare de -,6 și restul bunurilor mobile în valoare de 3292 lei, lotul acesteia având valoare totală de -,6 lei.

A fost obligată pârâta-reclamantă să achite reclamantului-pârât suma de 48060,53 cu titlu de sultă.

Au fost obligați reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă să achite intervenientei suma de 49848,6 lei reprezentând drept de creanță asupra cotei de din apartamentul situat în I,-, -. A,.4,.17.

Au fost compensate cheltuielile de judecată.

Au fost obligați reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă să achite intervenientei suma de 2141,5 lei reprezentând taxă de timbru și 1000 lei onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantul, intervenienta - și pârâta. Prin decizia civilă nr.57 din 28 ianuarie 2009 Tribunalului Iași, s-a luat act de renunțarea la judecarea cererilor de apel formulate de reclamantul și de intervenienta.

S-a admis în parte cererea de apel formulată de pârâta-reclamantă - împotriva sentinței civile nr.2639/27.02.2008 a Judecătoriei Iași, în sensul că s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta.

S-a atribuit reclamantului-pârât cota de din apartamentul situat în I, -, în valoare de 49.848,6 lei, o cameră de luat vederi Panasonic în valoare de 700 lei, video Panasonic 200 lei, combină muzicală Panasonic 300 lei, casete video 250 lei, 35. casete audio în valoare de 100 lei, toate bunurile în valoare de 52.398,6 lei.

S-a atribuit pârâtei-reclamante apartamentul situat în I, Str. - - în valoare de -,65 lei și restul bunurilor mobile în valoare de 2.360 lei, valoarea totală fiind de 145.237,65 lei.

S-a constatat că valoarea totală a bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei este de 196.636,250 lei, cotei de 50% revenindu-i valoric suma de 98.318,12 lei.

A fost obligată pârâta-reclamantă - să-i plătească reclamantului cu titlu de sultă suma de 46.919,52 lei.

S-a respins cererea intervenientei de obligare a pârâtei-reclamante la cheltuieli de judecată.

Au fost păstrate restul dispozițiilor sentinței apelate.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat împărțirea bunurilor comune dobândite cu pârâta reclamantă în timpul căsătoriei în cotă de 75 % în favoarea acestuia, bunurile fiind: un apartament situat în I- -. A,. 3. 12și din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 și următoarele bunuri mobile: un cuier, un aragaz, frigider Arctic, bibliotecă, TV color, o canapea, masă fantezie hexagonală, oglindă, pianină, mașină automată de spălat Indesit, pat de lemn, casete video, casete audio, compact discuri, video player Orion, combină Record, masă pliantă 4 persoane, 8 scaune pliante, șifonier hol 4 uși mască chiuvetă, precum și 2 covoare persane, 2 mochete, 2 noptiere, 2 saltele, dulap șifonier cu 8 uși, corpuri de bucătărie 3 bucăți, masă de bucătărie 3 taburete, recamier, birou cu 2 uși, 4 perdele, 3 lustre, veselă, tacâmuri, 2 lenjerii 1 fotoliu

Pârâta a formulat cerere de complinire a masei de bunuri în care a solicitat includerea în masa partajabilă și a următoarelor bunuri: un video Panasonic, un radio, un casetofon Panasonic, un amplificator Panasonic, autoturism Ford, un pick-up, cărți de literatură, egalizator Tehnics, o cameră e luat vederi Panasonic, casete video, casete audio, compact discuri.

Prin încheierea de admitere din principiu din 28 octombrie 2002 Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr. 10261/2002 s-a reținut că reclamantul a obținut în cotă de 75% iar pârâta reclamantă în cotă de 25% următoarele bun uri comune: un apartament- -. A,. 3. 12, un cuier, un aragaz, frigider Arctic, bibliotecă, TV color, o canapea, masă fantezie hexagonală, oglindă, pianină, mașină automată de spălat Indesit, pat de lemn, casete video, casete audio, compact discuri, video player Orion, combină Record, masă pliantă 4 persoane, 8. scaune pliante, șifonier hol 4 uși mască chiuvetă, o cameră de luat vederi Panasonic, un video Panasonic, combină muzicală cu boxe Panasonic, încheiere împotriva s-a declarat apel prin decizia civilă nr. 911/28.05.2003 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr. 228/ 2003 respingându-se apelurile celor 2 părți și reținându-se în motivare că autoturismul Ford nu face parte din masa bunurilor comune deoarece a fost înstrăinat cu act de vânzare - cumpărare în 21.01.2002.

Împotriva acestei decizii s-a declarat recurs iar prin decizia civilă nr. 9/2004 a Curții de Apel Bacău pronunțată în dosarul 156/ 2004 s-a admis recursul formulat de și s-a modificat decizia civilă nr. 911/ 2003 Tribunalului Iași și schimbată în parte încheierea de admitere în principiu din 28 octombrie 2002 Judecătoriei Iași, în sensul că s-a stabilit că fiecare dintre părți are o contribuție de 50% la dobândirea bunurilor comune reținându-se că autoturismul Ford a fost înstrăinat în perioada căsătoriei, valoarea acestuia regăsindu-se în restul de bunuri, astfel că motivul de apel invocat de apelantă că nu s-a inclus în masa bunurilor de împărțit valoarea autoturismului Ford este nefondat atâta timp cât s-a stabilit prin hotărâre irevocabilă că nu intră în masa bunurilor de împărțit.

În ce privește motivul de apel că ar fi fost incompatibil să judece în continuare cererea de partaj judecătorul care a pronunțat încheierea din 30.05.2005 de includere în masa de împărțit din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 și contravaloarea autoturismului Ford, încheiere care a fost recurată iar prin decizia civilă nr. 158/ 2.02.2006, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 6110/2005 s-a admis recursul formulat de pârâta reclamantă, s-a casat în parte încheierea în sensul că s-a inclus în masa de împărțit și cota de din apartamentul situat în I, -, -. A,. 4. 17, tribunalul constată că acesta este nefondat, atâta timp cât s-a respins cererea de recuzare formulată de împotriva judecătorului ce a pronunțat încheierea din 30.05 (fila 134 dosar fond - dosar nr. 10261 /2002) iar potrivit art. 32 alin. 3 din Codul d e procedură civilă numai în situația în care s-ar fi admis recuzarea se va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează a fi păstrate.

În ce privește cererea de abținere formulată de judecătorul recuzat și care a fost respinsă prin încheierea din 4.09.2006 a Judecătoriei Iași potrivit art. 34 alin. 1 aceasta nu este supusă niciunei căi de atac.

S-a constatat că în mod corect prima instanță a respins cererea de recuzare atâta timp cât judecătorul a soluționat o cerere de admitere în principiu în baza art. 6737Cod procedură civilă, cerere care se soluționează în cadrul acțiunii de împărțire a bunurilor comune, legea neimpunând vreo incompatibilitate de judecare a acestor cereri de către un alt judecător.

Chiar dacă prin încheierea din 14.05.2007 s-a admis cererea de abținere formulată de d-na. judecător ce a pronunțat încheierea de admitere în principiu din 30.05.2005 prin care s-a solicitat de către pârâta reclamantă includerea în masa de împărțit din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 și contravaloarea autoturismului Ford, încheiere pronunțată după ce acest judecător a admis proba cu martori în cauză și cu interogatoriu pe care le-a administrat și proba cu expertiză tehnică în construcții ce nu a fost administrată până la data de 14 mai, tribunalul a constatat că nu are înrâurire asupra cauzei atâta timp cât nu s-a pronunțat o hotărâre iar părțile au avut apărători ce au formulat puncte de interogatoriu și întrebări martorilor audiați.

În ce privește motivul de apel că s-a respins la termenul de judecată din data de 20.02.2008 cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea cererii de strămutare formulată de pârâta-reclamantă pe rolul J, acesta este nefondat atâta timp cât dispozițiile art. 40 alin. 5 Cod procedură civilă dispun că în cazul admiterii cererii de strămutare, actele de procedură îndeplinite ulterior strămutării și hotărârea pronunțată sunt desființate de drept, neproducându-se părții prin respingerea cererii de suspendare a cauzei, pe acest motiv, nici un prejudiciu.

Față de motivul de apel că instanța a respins cererea de participare a unui expert consultant la efectuarea expertizei, tribunalul constată că la ședința din 16 octombrie 2007, avocatul pârâtei reclamante a solicitat participarea unui expert consultant la realizarea expertizelor ce urma a fi nominalizat până la sfârșitul ședinței de judecată iar la data de 25 octombrie 2007 (fila 278 - dosar fond) - avocatul acestei părți a indicat ca experți consultanți pe d-na. și pe d-na. exp. deși numele celor 2 experți trebuiau să fie indicate până la sfârșitul ședinței de judecată din 16 octombrie 2007, expertiza în cauză depunându-se la data de 19.11.2007 și derulându-se în perioada 5-16 2007.

Astfel că instanța de judecată nu a mai avut posibilitatea de a se mai pronunța și a pune în discuția contradictorie părților numele celor 2 experți consultanți solicitați de pârâta-reclamantă, expertiza efectuându-se și depunându-se la dosar la următorul termen de judecată și anume 20 2007.

De altfel, în mod corect prin încheierea din 20 2007 s-a stabilit că adresele către cei 2 experți principali s-au emis la 19 octombrie 2007, iar cererea formulată de pârâta-reclamantă de nominalizare a experților consultanți a fost depusă la dosarul cauzei mult mai târziu, astfel că a fost culpa pârâtei-reclamante.

În ce privește motivul de apel că prima instanță a inclus casetele video și audio în lotul pârâtei-reclamante, tribunalul constată că acesta este fondat, urmând ca aceste bunuri să fie împărțite în mod egal între foștii soți.

Față de critica intrării în masa de împărțit a mașinii de spălat din 1997 și a bibliotecii, tribunalul constată că valoarea este cea reală având în vedere anul achiziționării acestor bunuri și sunt necesare în gospodăria pârâtei- reclamante, neimpunându-se nici un motiv de includere în masa bunurilor reclamantului.

În ce privește valoarea bunurilor expertizate, tribunalul constată că cele 2 apartamente au fost expertizate în mod corect având în vedere că, zona în care sunt situate cele 2 apartamente este echivalentă ca și valoare, diferențierea făcând-o numărul de camere ținându-se cont de prețurile de piață practicate în zonă și faptul că apartamentul situat în I și din apartamentul situat în I, -, -. A,. 4. 17 este la ultimul nivel.

În ce privește motivul de apel că cererea de recuzare formulată împotriva d-nei. judecător a fost soluționată de către aceasta, este nefondată, întrucât cererea de recuzare a fost soluționată la 13.02.2008 de un alt domn judecător, respingându-se, iar la termenul de judecată din 20.02.2008 apărătorul pârâtei-reclamante a formulat din nou cerere de recuzare împotriva aceleiași d-ne. judecător și pe același temei și în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă în baza art.28 alin. 3 Cod procedură civilă.

Motivul de apel că a fost obligată pârâta-reclamantă să-i achite intervenientei dreptul de creanță asupra cotei din și din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 este fondat, admițându-se în mod greșit cererea de intervenție de către prima instanță pe declarații de martori atâta timp cât în actul de vânzare cumpărare încheiat între reclamantul și, în prezent intervenienta în ianuarie 2002 (fila 96 dosar fond) este menționat că au cumpărat în cote egale acest imobil cu prețul de 130.000.000 lei vechi, nefăcându-se dovada anulării acestui act de vânzare-cumpărare sau a simulației.

Potrivit art. 1191 alin. 2 cod civil nu se poate dovedi cu martori în contra sau peste cuprinsul unui înscris, regulă ce se aplică părților contractante, și în cauză nu sunt incidente excepțiile de la această regulă prevăzute de art. 1191 alin. 3 Cod civil.

Cum în mod greșit instanța de judecată a stabilit dreptul de creanță al intervenientei reprezentând din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 deși în actul autentic există mențiunea că bunul a fost cumpărat de ambele părți, tribunalul va admite apelul pârâtei-reclamante, va schimba în parte sentința în sensul că va respinge cererea intervenientei în nume propriu formulată de.

S- atribuit reclamantului pârât cota de din apartamentul situat în I,-, -. A,. 4. 17 în valoare de 49.848,6 lei, imobil care face parte din masa bunurilor comune, precum și următoarele bunuri mobile: o cameră de luat vederi Panasonic în valoare de 700 RON, video Panasonic în valoare de 200 Ron, combină muzicală cu boxe Panasonic în valoare de 300 RON, 22. casete video în valoare de 250 RON, 35. casete audio în valoare de 100 RON, lotul acestuia având valoarea totală de 52.398,6 RON.

S-a atribuit pârâtei-reclamante apartamentul situat în I,-. 79 -. A,. 3. 12, în valoare de 142,877,65 RON și restul bunurilor mobile în valoare de 2.360 RON, lotul acesteia având valoarea totală de 145.237,65 RON.

S-a constatat că valoarea totală a bunurilor comune dobândite de soți este de 196.636,25 RON și va obliga pârâta-reclamantă să-i plătească reclamantului-pârât o sultă în sumă de 46.919,52 RON.

A fost respinsă cererea intervenientei de obligare la plata cheltuielilor de judecată de către pârâta - reclamantă și se vor păstra restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza dispozițiilor art. 274 alin.1 Cod procedură civilă au fost obligați intimații să-i plătească intimatei cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă de timbru și onorar de avocat.

Toate părțile, respectiv reclamantul-pârât, pârâta-reclamantă - și intervenienta - au formulat recurs împotriva deciziei tribunalului, considerând-o nelegală și netemeinică.

Prin decizia civilă nr. 234/27.05.2009 a Curții de APEL IAȘIs -au respins recursurile formulate de pârâta, de reclamantul și de intervenienta împotriva deciziei civile nr. 57 din 28.01.2009 a Tribunalului Iași, ce a fost menținută.

S-a constatat că recursurile nu sunt întemeiate. Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar s-a constatat că instanța nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, nu s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 al.2 Cod procedură civilă, instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut, hotărârea este motivată conform cerințelor art.261 Cod procedură civilă, cuprinde motivele pe care se sprijină care nu sunt contradictorii sau străine de natura pricinii și este dată cu aplicarea corectă a legii.

Motivele invocate de părți au fost analizate prin considerente unice.

Prin hotărâre irevocabilă, respectiv încheierea de admitere în principiu din 28 octombrie 2002 Judecătoriei Iași, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.9/2004 a Curții de Apel Bacăus -a stabilit că fiecare din părți - și - - au o contribuție de 50% la dobândirea bunurilor comune, a stabilit și ce bunuri intră în masă și că autoturismul Ford a fost înstrăinat în perioada căsătoriei, valoarea acestuia se regăsește în restul bunurilor de împărțit.

Față de conținutul acestei hotărâri irevocabile și de cel al încheierii din 30 mai 2005, definitivă, prin care s-a inclus în masă și din apartamentul situat în I, -, urmează a constata că motivele de recurs ce vizează compunerea masei nu sunt fondate.

Împrejurarea că pârâta nu a depus lista cu numele experților consultanți în termenul stabilit de instanță a pus în imposibilitate instanța de aod iscuta în contradictoriu și a se pronunța în timp util (până la numirea experților și dispunerea efectuării lucrării). Mai mult, pârâta-recurentă nu-și poate invoca propria culpă în neacceptarea experților consultanți, instanța neîncălcând în acest mod niciuna din dispozițiile legale - 201 al.5 Cod procedură civilă și art.18 din OG 2/2000.

Referitor la bunurile mobile acestea au fost stabilite prin încheierea de admitere în principiu iar valoarea lor prin expertiza, înscrisuri respectate de instanța de apel, care a interpretat și aplicat corect și dispozițiile legale referitoare la formarea loturilor.

Referitor la dreptul de creanță solicitat de recurenta-intervenientă -, instanța de apel a interpretat și aplicat corect legea, atunci când a reținut că față de conținutul actului autentic de vânzare-cumpărare aflat la 96 dosar, rezultă că aceasta a cumpărat în indiviziune cu, în cote egale apartamentul din I, - cu suma de 130.000.000 lei vechi; împotriva celor reținute prin act autentic - respectiv că au cumpărat, deci au plătit și prețul, în cote egale nu se poate dovedi cu martori (art.1191 al.2 Cod civil).

S-a procedat corect la introducerea în masă doar a cotei reclamantului de din apartament, cotă care în urma formării loturilor cu respectarea criteriilor prevăzute de art.6735Cod procedură civilă, a rezultat sulta stabilită de instanța de apel.

Motivele de recurs care vizează aprecierea eronată a probelor, vizând stabilirea valorilor bunurilor, nu vor fi verificate, ele neputând fi analizate în cadrul niciunui motiv prevăzut de art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.

Hotărârea instanței de apel a fost motivată cu respectarea dispozițiilor art.261 pct.5 Cod procedură civilă, ea cuprinde motivele de fapt și drept pe care se sprijină respingerea cererii de intervenție în interes propriu, nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei.

Motivele de recurs ale reclamantului și ale intervenientei, care nu se referă la cererile lor de investire a instanței și la soluția dată, nu se impun a fi analizate, excedând cadrului procesual de investire de către ei înșiși a instanței.

Cheltuielile de judecată acordate în apel au respectat dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare.

În motivarea contestației în anulare, se susține că decizia civilă nr. 234/27.05.2009 a Curții de APEL IAȘI și decizia civilă nr. 57/28.01.2009 a Tribunalului Iași au fost date cu încălcarea regulilor privind chemarea părților în instanță potrivit cu cerințele legii și a dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

S-a arătat că hotărârea este nelegală întrucât a fost dată și cu încălcarea regulilor privind incompatibilitatea, abținerea și recuzarea judecătorilor, precum și a regulilor privind strămutarea pricinilor.

S-a precizat că hotărârea este nelegală deoarece doamna judecător în ședința din 20.02.2008 a soluționat cererea de recuzare pe care a formulat-o împotriva sa, contrar art. 30 alin.1 Cod procedură civilă.

De asemenea, a arătat că hotărârea este nelegală întrucât prima instanță i-a respins cererea de amânare sau suspendare a cauzei aflată pe rolul instanței până la soluționarea cererii de strămutare pentru motive de bănuială legitimă, aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție

A mai susținut că hotărârea este nelegală întrucât dezlegarea dată pricinii este rezultatul unei greșeli materiale motiv de contestație în anulare prevăzut de art. 318 teza I Cod procedură civilă.

În plus, a precizat că instanța de recurs, analizând motivele de recurs prin considerente unice a examinat în principal motivele de recurs formulate de intimați și a omis din greșeală să examineze unele motive de modificare sau casare și nu s-a pronunțat deloc asupra motivelor de recurs împotriva încheierii din 17.09.2008 prin care s-a luat act de renunțarea la apel a apelanților și.

De asemenea, a mai arătat că instanța de recurs a omis din greșeală să se pronunțe asupra următoarelor motive de recurs:

1. Hotărârea este nelegală și netemeinică deoarece evaluarea apartamentelor s-a făcut de către cei 2 experți în lipsa experților consultanți desemnați de contestatoare și în lipsa sa cu încălcarea normativelor în construcții, motiv de casare prev.de art. 304 pct,7 Cod procedură civilă.

2. Instanța de apel i-a admis motivul privind obligarea sa de a-i achita intervenientei dreptul de creanță asupra cotei de din apartamentul situat în I,-,.A,.4,. 17 și a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientă.

3. Hotărârea este nelegală și sub aspectul cheltuielilor de judecată acordate intervenientei în primă instanță de 3141,5 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat, din care în sarcina sa.

Intimatul a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare.

La termenul de judecată din 20.11.2009 contestatoarea a declarat că înțelege să renunțe la judecarea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 234/27.05.2009 a Curții de APEL IAȘI, declarația sa fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosar.

Raportat la manifestarea de voință a contestatoarei și la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, Curtea, în baza art. 246 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea contestatoarei la judecata contestației în anulare și va menține decizia atacată.

Se va lua act de nesolicitarea cheltuielilor de judecată de către intimatul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

Decide:

Se ia act de renunțarea la judecată a contestației în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 234 din 27.05.2009 a Curții de APEL IAȘI.

Se ia act de nesolicitarea cheltuielilor de judecată de către intimatul.

Pronunțată în ședința publică de la 20 2009.

Președinte,

- ---

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.tehnored.

2 exemplare/17.12.2009

Curtea de APEL IAȘIH.

-

Președinte:Valeria Cormanencu Stanciu
Judecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Georgeta Protea, Mona

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Iasi