Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 582/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 582
Ședința publică din 2 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate reclamanta domiciliată în com. Mari jud. D și de pârâta domiciliată în com. Mari jud. D, împotriva deciziei civile nr. 51 din 1 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții domiciliat în com. Mari sat Moara din jud. la și cu același domiciliu.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr.1022/2006 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, pârâta să fie obligată să raporteze la masa de partaj suprafețele de 1 ha și 2,0158 ha terenuri, reconstituite conform titlurilor de proprietate nr. 13616 din 12.05.1993, respectiv nr.13618 din 12.05.1993,bunuri primite cu titlu de zestre de pe urma defunctului, decedat la data de 4.02.2004.
În motivarea acțiunii reclamanta a precizat că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori ea, în calitate de nepoată de fiu predecedat, și, în calitate de nepoți de fiu predecedat și în calitate de fiică.
A învederat reclamanta că, inițial, a promovat acțiune de partaj de pe urma autorului, cauza formând obiectul dosarului nr.1613/2005, însă intrând ulterior în posesia celor două titluri de proprietate care atestă faptul că pârâta a fost înzestrată de defunct cu suprafețele menționate mai sus, s-a
impus formularea acțiunii de față prin care solicită obligarea acesteia să raporteze la masa de partaj imobilele respective.
În baza art. 115 Cod pr.civilă, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii promovată de reclamantă, întrucât suprafața de 2,0158 a fost reconstituită conform titlului de proprietate nr.13618/1993 de pe urma defunctului soț pe numele său și al copiilor și, iar titlul de proprietate nr.13616 din 12.05.1993 pentru suprafața de 1 ha teren atestă un drept de proprietate al său și nu o donație făcută de defunctul.
În continuare a menționat pârâta că acest teren l-a înstrăinat prin vânzare, iar în finalul întâmpinării care are și caracter de cerere reconvențională pârâta a solicitat ca reclamanta să aducă la masa de partaj imobilul construcții și anexe în care aceasta locuiește, motivat de faptul că este moștenire de la defunctul.
Totodată, pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pe considerentul că aceasta nu putea solicita raportarea unei donații care nu provenea de la autorul său precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât dreptul său de proprietate ce face obiectul titlului nr.13618/1993, a fost reconstituit în favoarea soțului său.
Ulterior, pârâta și-a completat cererea reconvențională, solicitând ca reclamanta să aducă la masa de partaj, 30 de oi, și căruță și 1 ha teren arabil, bunuri primite cu titlu gratuit de tatăl acesteia de la defunctul.
La rândul său, reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând raportarea de către pârâtă la masa de partaj a imobilului casă compus din 4 camere din cărămidă acoperită cu tablă și grajd, transformat ulterior în casă de locuit, construcții situate pe suprafața de 500,p. teren intravilan primite de ca zestre.
Referitor la această cerere pârâta a susținut că pretențiile reclamantei echivalează cu o întregire a acțiunii care, potrivit art.132 Cod pr.civilă se pot face până la prima zi de înfățișare, învederând totodată că nu recunoaște faptul că a primit ca zestre bunurile menționate anterior.
Reclamanta a precizat prin cererea existentă la fila 62 dosar fond că suprafața de 500, pe care se află edificate construcțiile este reconstituită conform titlului de proprietate nr.13518 din 12.05.1993 în tarlaua 21, parcela 601, având ca vecini: N-, E- DS 321, S - rest proprietate, V- HC 610.
În urma probelor adsministrate în cauză prin sentința civilă nr.808 din 22 mai 2007 Judecătoria Găeștia respins excepțiile invocate de pârâta privind lipsa calității sale procesuale pasive și lipsa calității procesuale active a reclamantei, a admis în parte acțiunea și cererea reconvențională, a obligat pe pârâta să raporteze la masa de partaj suprafața de 1 ha teren reconstituit pe raza comunei Mari în nume propriu conform titlului de proprietate nr.13616/1993 și a obligat reclamanta să aducă la masa de partaj imobilul construcție și anexe în care locuiește în prezent (din care urmau a se scade îmbunătățirile efectuate).
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că în speță atât reclamanta cât și pârâta justifică calitate procesuală întrucât au un interes legitim în cauza de față, în condițiile în care au solicitat aducerea la masa de partaj a unor
bunuri primite cu titlu de zestre și, totodată au avut pretenții cu privire la masa succesorală a defunctului.
A concluzionat instanța că în speță se impune obligarea pârâtei să raporteze la masa de împărțit suprafața de 1 ha teren reconstituit în nume propriu conform titlului de proprietate nr.13616/1993 motivat de faptul că în privința acestuia s-a recunoscut chiar de către parte în ședința publică din 18.04.2006 că a fost primită cu titlu de zestre de la autorul său.
Referitor la celălalt teren solicitat a fi raportat la masa succesorală în suprafață de 2 ha și 0,158 s-a respins cererea formulată de către reclamantă pe considerentul că acesta a fost reconstituit de pe urma defunctului (soțul pârâtei) conform titlului de proprietate nr. 13518/1993, titlu care nu a fost anulat și nicidecum nu provine de la tatăl pârâtei.
Legat de imobilul pentru care s-a solicitat raportul donațiilor de către reclamantă instanța a reținut că această construcție a aparținut soțului pârâtei în baza accesiunii imobiliare, fiind edificat pe terenul pentru care acestuia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate.
Având în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză, instanța a respins și cererea pârâtei prin care a solicitat obligarea reclamantei de a raporta la masa succesorală 30 de oi, un, o căruță și 1 ha teren arabil.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea reclamantei să aducă la masa de partaj imobilul construcții și anexe în care locuiește în prezent (din care urmau a se scade îmbunătățirile efectuate) imobil primit cu titlu de zestre de la autorul său, defunctul.
Împotriva sentinței mai sus menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe considerentul că în mod greșit Judecătoria Găeștia respins cererea sa prin care solicita raportarea la masa de împărțit a imobilului casă compus din 4 camere și grajd ( transformat ulterior în casă de locuit), situat pe o suprafață de 500 m, primit cu titlu de zestre de, apreciind că în cauză ar fi incidente dispozițiile referitoare la accesiunea imobiliară.
O altă nemulțumire a reclamantei a vizat împrejurarea că instanța de fond, dând dovadă de multă ușurință în aprecierea probelor a dispus obligarea sa de a aduce la masa de partaj imobilul compus din construcție și anexă în care locuiește în prezent.
Totodată a învederat apelanta că nu s-au stabilit prin expertize de specialitate valorile bunurilor aduse la masa de partaj, iar instanța a dispus ca din valoarea casei să se scadă îmbunătățirile efectuate, dar nu a precizat cuantumul acestora.
Pe cale de consecință s-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr.51 din 1 februarie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul reclamantei și a schimbat în parte sentința Judecătoriei Găești, dispunând obligarea pârâtei să raporteze la masa de împărțit imobilul casă cu 4 camere și grajdul format din două camere (din care urmau a se scade lucrările de transformare ale acestuia în casă) fiind menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut din depozițiile martorilor audiați în cauză, și, coroborate cu interogatoriul luat reclamantei, că imobilele respective au fost date zestre de către defunctul fiicei sale, astfel încât se justifică raportul acestora.
Totodată s-a concluzionat că nu împietează cu nimic a se dispune raportarea faptul că aceste construcții se află pe o suprafață de 500 reconstituită prin titlu de proprietate pe numele soțului pârâtei, întrucât în cauză nu ființează un drept de accesiune, ci în cel mai bun caz un drept de superficie. Sub aspectul efectuării unui raport de expertiză s-a statuat că acesta poate fi întocmit odată cu partajul, atunci când vor fi indicate și îmbunătățirile aduse.
Decizia mai sus menționată a fost atacată cu recurs de către pârâta pe considerentul că în speță, potrivit disp. art. 751 Cod civil, dreptul moștenitorilor de a pretinde raportul este un drept personal născut din lege și din voința presupusă a donatorului, care implică, ca la data deschiderii succesiunii descendentul să aibă dubla calitate de moștenitor și donator.
S-a menționat că în cauză, construcția ce s-a solicitat a fi raportată de ea este proprietatea soțului său, care, fiind proprietarul terenului aferent imobilului în baza accesiunii imobiliare a devenit și proprietarul construcției.
A precizat recurenta că împreună cu soțul său a construit casa și anexele, sprijinul părinților săi constând în muncă necalificată iar soluția instanței are la bază o apreciere eronată asupra probatoriilor administrate.
Pe cale de consecință s-a solicitat admiterea recursului, modificarea soluției instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
La rândul său, pârâta a formulat recurs întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra celui de-al doilea motiv invocat de ea în calea de atac promovată, care viza obligarea sa de a raporta la masa de partaj imobilul compus din construcții și anexe în care locuiește în prezent și care îi aparține în exclusivitate.
A învederat recurenta că această construcție a fost ridicată pe terenul aparținând mamei sale, iar prin sentința civilă nr.329/2007 a Judecătoriei Găești, rămasă irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.28660/1994 în care este inclusă și suprafața aferentă imobilului, dispunându-se eliberarea unui nou titlu pe numele autoarei sale.
În continuare, a precizat recurenta că a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 22.03.1994 de la, mama sa și - fratele său, casa și terenul în discuție, situație în care acestea nu puteau fi raportate la masa de partaj.
Prin urmare, a solicitat recurenta în principal, conform art. 304 pct.5 Cod pr.civilă, admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru a se pronunța cu privire la toate motivele invocate, iar în subsidiar, potrivit art.304 pct.9 Cod pr.civilă admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul excluderii de la masa de împărțit a imobilului casă și anexe în care locuiește în prezent și care este situat în comuna mari, jud.
În temeiul art. 308 Cod pr.civilă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat de către pârâta, motivat de faptul că prin probele administrate s-a făcut dovada că aceasta a primit cu titlu de zestre de la imobilul casă cu 4 camere și grajdul cu două camere, astfel încât aceste bunuri urmează să fie raportate la masa de împărțit.
Examinând decizia atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta instanța apreciază că acesata este fondat pentru argumentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art.751 cod civil în sistemul dreptului civil român trebuie să fie supus raportului tot ceea ce soțul supraviețuitor și descendenții au primit de la defunct prin dar atât direct, cât și indirect, afară de cazul când donatorul nu a dispus altfel.
Pentru ca o persoană să fie obligată la raport se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv: moștenitorul să fie chemat la succesiune în calitate de descendent al defunctului sau de soț supraviețuitor, acesta să fi acceptat moștenirea, moștenitorul legal să aibă și calitatea de donatar, iar donația să nu fi fost scutită de raport.
Cert este că, în toate cazurile dovada donației raportabile trebuie făcută de cel care cere raportul utilizând mijloacele de probă admise de lege.
În speță, deși pentru decizia civilă nr.51/1.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițas -a dispus obligarea pârâtei să raporteze la masa de partaj imobilul casă de locuit compus din patru camere și grajdul alcătuit din două camere, o atare măsură nu își găsește suportul în dovezile administrate în cauză.
Sub un prim aspect se impune a se face precizarea că instanța la stabilirea acestei împrejurări, printre altele a avut în vedere în mod eronat depoziția martorilor, (aflate la filele 33-34 dosar fond) și interogatoriul luat de pârâtă reclamantei (fila 32), probe care însă vizau un alt imobil, respectiv cel stăpânit de reclamantă și care s-a solicitat a fi raportat la masa succesorală, nicidecum cel aparținând pârâtei (pentru care s-a solicitat de către reclamantă raportarea abia prin cererea depusă la 31 octombrie 2006 - aflată la fila 50 dosar fond).
Pe de altă parte înscrisurile depuse la dosarul cauzei, și anume titlul de proprietate nr.13518/12.05.1993 ( fila 63 dosar fond) confirmă că asupra terenului în suprafață de 500. situat în Tarlaua 21, Parcela 601 pe care se află amplasată construcția în litigiu, a fost reconstituit dreptul de proprietate pârâtei și copiilor săi, în calitate de moștenitori ai numitului, în timp ce adresa nr.2082/12 aprilie 2007 emisă de Primăria Mari atestă faptul că sunt coproprietatea moștenitorilor mai sus menționați construcțiile edificate pe terenul în litigiu.
În plus, foaia matricolă coroborată cu certificatul de atestare fiscală privind taxele și impozitele locale fac dovada că familia a figurat la rol cu construcție corp principal și anexă încă din anul 1957, situație în care nu pot fi reținute depozițiile martorilor și.
În condițiile în care nu s-a dovedit că defunctul a edificat imobilul în litigiu pe care să-l fi dăruit fiicei sale, instanța apreciază că în speță nu își găsesc aplicabilitatea disp.art.751 Cod civil și pe cale de consecință, în baza art.304 pct.9 Cod pr.civilă coroborat cu art.312 alin.3 Cod pr.civilă va admite recursul declarat de aceasta și va dispune modificarea în tot a deciziei Tribunalului Dâmbovița.
Referitor la recursul declarat de reclamantă și acesta apare ca fondat pentru următoarele considerente:
În cuprinsul motivelor de apel, printre criticile formulate de această parte cu privire la sentința instanței de fond se numără și împrejurarea că în mod greșit s-a dispus obligarea de a raporta la masa de partaj imobilul proprietatea sa compus din construcție și anexe, imobil în care locuiește în prezent.
Din interpretarea dispozițiilor art.261 alin.5 Cod pr.civilă rezultă că motivarea unei hotărâri trebuie să se refere la criticile în concret formulate de apelant și la argumentele de fapt și de drept pentru care acestea nu au putut fi primite, acest lucru impunându-se a fi realizat pentru a se putea exercita controlul judiciar.
Lecturând conținutul deciziei atacate se observă cu ușurință că Tribunalul Dâmbovița nu a motivat în nici un fel argumentele pentru care în opinia sa era corectă soluția instanței de fond sub aspectul obligării reclamantei la raportul donației, ceea ce face să își găsească incidența în cauză disp.art.304 pct.7 Cod pr.civilă, care reglementează un caz de modificare a hotărârii și nicidecum art.304 pct.5 Cod pr.civilă (text invocat de recurentă în cererea sa).
Făcând aplicarea disp.art.312 alin.3 Cod pr.civilă și reanalizând motivele formulate de reclamantă referitor la greșita sa obligare de a raporta la masa succesorală imobilul în care locuiește, Curtea reține ca fiind întemeiate criticile acesteia.
Actele aflate la dosarul cauzei dovedesc, fără putință de tăgadă că în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1610/22 martie 1994 (fila 36 dosar fond) reclamanta a cumpărat de la unchiul și de la mama sa un imobil casă de locuit situat în comuna Mari, compus din 3 camere, bucătărie și (construcție din cărămidă, acoperită cu tablă), pătul din lemn acoperit cu tablă, precum și suprafața de 1650 teren aferent lor, toate aceste bunuri fiind dobândite de vânzători în baza certificatului de moștenitor nr.841/1986 (fila 49 dosar fond).
În privința terenului pe care se afla casa, din cuprinsul sentinței civile nr.329/6.03.2004 pronunțată de Judecătoria Găești (fila 51 dosar - al Judecătoriei Găești ), reiese că acesta, alături de alte terenuri, a fost primit de către (soția lui și respectiv nora lui ) cu titlu de zestre de la părinții săi, motiv pentru care s-a dispus eliberarea unui titlu de proprietate pe numele ei și anularea titlului emis pe numele soțului său, acesta fiind persoană neîndreptățită la reconstituire.
În condițiile în care s-a probat de către reclamantă că imobilul în litigiu este proprietatea sa, conform celor menționate anterior și nu a fost primit cu titlu de donație de la, greșit instanța de fond a făcut aplicarea art.751 Cod civil și a obligat reclamanta să raporteze acest imobil la masa de partaj, o atare măsură fiind menținută prin decizia pronunțată în apel.
Pe cale de consecință, în raport de considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art.312 alin.3 coroborat cu art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va admite recursul declarat de reclamantă, va modifica în tot decizia tribunalului și în parte sentința judecătoriei, respingând cererea reconvențională formulată de pârâtă privind obligarea reclamantei să raporteze la masa succesorală imobilul construcție și anexe în care locuiește în prezent.
Urmează a se menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea excepțiilor invocate de pârâtă și admiterea în parte a acțiunii reclamantei, obligarea pârâtei să raporteze la masa de partaj suprafața de 1 ha teren și compensarea cheltuielilor de judecată.
Văzând disp. art. 274 și 276 Cod pr.civilă instanța, ca urmare a admiterii ambelor recursuri va respinge cererea recurentei privind plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanta domiciliată în com. Mari jud. D și de pârâta domiciliată în com. Mari jud. D, împotriva deciziei civile nr. 51 din 1 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții domiciliat în com. Mari sat Moara din jud. la și cu același domiciliu și în consecință,
Modifică în tot decizia civilă nr.51 din 1 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și în parte sentința civilă nr. 808 din 22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Găești, în sensul că respinge cererea reconvențională formulată de pârâta.
Menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea excepțiilor invocate de pârâta, admiterea în parte a acțiunii reclamantei, obligarea pârâtei, să raporteze la masa de partaj suprafața de 1 ha teren reconstituit conform titlului de proprietate nr. 13616/12.05.1993 și compensarea cheltuielilor de judecată.
Respinge cererea recurentei-reclamante privind plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 2 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - - - - -
GREFIER,
VG/VM
3 ex/03.06.2008
nr.1022/2006 Judec.
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
