Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 610/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2660/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.610
Ședința publică de la 02.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Corina Gabriela Buruiană
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții - pârâți, împotriva deciziei civile nr.189/A/08.10.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr- (434/2008), în contradictoriu cu intimata - reclamantă )..
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 19.03.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise a amânat consecutiv pronunțarea la 26.03.2009 și apoi la 02.04.2009, hotărând următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 189 din 08 octombrie 2008, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții, și, împotriva sentinței civile nr. 1835 din 10 decembrie 2007, Judecătoriei Ri de Vede, în contradictoriu cu intimata - reclamantă (fostă ); a obligat pe apelanți la plata sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată către intimată.
Prin cerea înregistrată la nr. 2800/292 din data de 04 septembrie 2006 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune în cote de pentru fiecare, pentru bunurile realizate împreună; să se dispună partajarea bunurilor realizate în timpul căsătoriei cu în cote de pentru fiecare și să constituie un drept de superficie pentru terenul aflat sub construcțiile pe care le solicită a-i fi restituite în natură pe toată durat existenței acestora în suprafață de 10 mp. a solicitat cheltuieli de judecată.
Față de probele administrate în cauză și arătate mai sus, Judecătoria Ri de Vede prin sentința civilă nr. 1835 din 10 decembrie 2007, admis, în parte, acțiunea pentru partaj bunuri comune drept de superficie, formulată de reclamanta (fostă ), domiciliată în Ri de Vede,-, județul T, împotrivea pârâților, și, cu același domiciliu.
A anulat ca netimbrată cererea reconvențională reprezentată de solicitarea pârâților de a se reține o mai mare de 30% pentru pârâți, raportat la cota indicată de reclamantă, referitoare la bunurile realizate doar de reclamantă cu pârâtul și de a se reține o cotă mai mare cu 15% pentru pârâți raportat la cota indicată de reclamantă, referitoare la bunurile realizate de toți patru.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților conform raportului întocmit de expert tehnic judiciar (varianta a II-a), a celui întocmit de expert tehnic judiciar și a celui întocmit de expert judiciar.
Verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că apelul părților este neîntemeiat după cum urmează:
Natura juridică a imobilelor construite de cei doi soți este că ambii au un drept real, construcția fiind edificată cu acordul părinților pârâtului, proprietarii terenului, iar din probele administrate rezultă că cei doi soți au avut contribuții egale la dobândirea tuturor bunurilor dobândite în timpul căsătoriei și în scurtul timp cât au trăit în concubinaj și anume: casă construită din cărămidă, acoperită cu plăci de azbociment, cu placă de ciment turnată, compusă din trei camere, hol, bucătărie, beci, imobil tencuit interior și vopsit cu lavabilă și var, cu dușumele de, cu instalație electrică (fără patru uși și trei ferestre schimbate), imobil situat în Ri de Vede,-, județul T; turnat fundația la încă două camere (ce a rămas în același stadiu); un wc din cărămidă acoperit cu azbociment; o fântână; turnat alei beton în C; autoturism marca 1310; TV color; pat de mijloc și două noptiere; confecționat țevi pentru de vie; plantat 100 pomi; mont gard din ulucă; șifonier cu patru uși și suprapozabile; canapea extensibilă; două fotolii; galerie și perdea de trei m; galerie și perdea de patru m; mobilă de bucătărie formată din două corpuri și două corpuri suspendate și un corp înalt; masă cu șase scaune; covor persan 3/2 m maro; o hotă; perdea de doi m; mochetă persană 4/3 m; lustră cu două brațe; frigider cu congelator marca Arctic; ladă frigorifică; mochetă hol - 15 lungime și 1,2 lățime; perdea de 25 pe hol; trei bucăți aplice pe hol; trei lenjerii de pat (, roșu, albastru); o plapumă de grena; un vin de 350; un bidon plastic de50 l; două bucăți pirostrii; un căruț de tablă; o găleată emailată; o găleată tablă; tablă; un lavoar de tablă; o stropitoare; o cadă mare tablă; o cădiță mică tablă; un suport de încălțăminte din plastic; o 1.000 ml; o cratiță de 5 kg; două oale negre de 5 și 10 kg; un gril; 10 farfurii adânci; 10 farfurii aperitiv; 6 bucăți castroane inox; două ibrice inox; 6 linguri și 6 furculițe toate din inox; 15 bibelouri.
De asemenea, tot din aceleași probe a rezultat că împreună cu părinții pârâtului în cote de: fundația la două camere, un hol mic, cocină de porci cu două încăperi, de păsări, garaj, două vaci, un și porc.
Referitor la faptul că instanța a încadrat ca întâmpinare ca cerere reconvențională este corectă deoarece se pretinde schimbarea cotei de contribuție la dobândirea bunurilor și nu se face o simplă apărare.
În ce privește faptul că nu s-ar fi timbrat bunurile contestate, acestea nu puteau fi timbrate din culpa pârâților care nu a indicat ce bunuri sunt acelea și valoarea lor, instanța dispunând timbrarea bunurilor comune contestate și care de altfel au fost și achitate prin chitanța - din 27 noiembrie 2006 aflată la dosar.
S-a reiterat în acest motiv faptul că reclamanta nu are un drept real ci unul de creanță asupra bunurilor, despre care s-a făcut vorbire la primul motiv de apel, iar faptul că ei sunt proprietarii terenului și nu se poate acorda drept de superficie reclamantei pentru construcțiile atribuite, susținerea este greșită întrucât se poate constitui drept de superficie pe terenul altuia mai ales în situația dată când cu acordul acestora fiul lor și nora și-au construit o casă.
Acest motiv de apel s-a referit la faptul că nu li s-ar fi acordat și celor doi pârâți, socrii reclamantei cota lor de contribuție, susținere eronată deoarece și acestora pentru bunurile dobândite li s-a acordat cota de .
Cotele de pentru bunurile dobândite de cei doi soți au fost justificate prin veniturile lor depuse la dosar plus contribuția reclamantei la muncă în gospodărie și îngrijirea copiilor și de asemenea după 1996 când socrii reclamantei s-au mutat în casa lor ce s-a realizat s-a împărțit corect în cote de .
Animalele din gospodărie au fost atribuite acestora întrucât ei le-au vândut și au folosit exclusiv sumele obținute fără a fi implicată și reclamanta în aceste manopere.
Bunurile mobile (pat, șifonier, etc.) au fost atribuite corect pârâților întrucât aceștia le-au și folosit fiind instalate în camerele lor.
Atribuirea celor două camere și hol, grajdul și wc reclamantei este corectă deoarece ea locuiește cu copilul minor din căsătoria părților, nu are altă locuință, iar fostul său soț este obligat să asigure cele necesare copilului său inclusiv locuința, el de altfel locuind de peste doi ani în
Dreptul de superficie s-a acordat corect pentru camerele atribuite și pentru cele două anexe, reclamanta nu putea ști apriori ce i se va atribui pentru a cere dreptul de superficie cu exactitate, motivul de apel fiind astfel neîntemeiat.
Evaluarea bunurilor a fost considerată corect făcută de expertul, care de altfel a efectuat și măsurătorile și observând direct construcțiile în cauză, celălalt expert nemaiefectuând măsurători ci numai evaluări conform pieței care se schimbă de la o zi la alta, astfel încât și acest motiv de apel este neîntemeiat.
Pentru considerentele arătate mai sus, tribunalul în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă a menținut ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe și a respins ca nefondat apelul părților.
Conform art. 274 Cod de procedură civilă, au fost obligați apelanții la 300 ei cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs, și.
În esență, au motivat recursul în sensul că, potrivit art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă s-au încălcat art. 115 Cod de procedură civilă, art. 3 alin. 2 lit. c din Legea nr. 146/1997 art. 6 din Protocolul Convenției Europene a Drepturilor Omului referitor la un proces echitabil, art. 304 cpt. 9 Cod de procedură civilă în sensul că nu este vorba de un drept real ci unul de creanță, că hotărârile au fost date cu nerespectarea art. 480 cod civil și art. 1 alin. 1 al Protocolului Convenției Europene a Drepturilor Omului referitor la încălcarea dreptului de proprietate, că au fost încălcate art. 31 lit. b din Codul familiei (autoturismul 1300 nr. TR - 01 - fiind bun propriu al lui, cotele de realizare a masei partajabile pentru bunurile mobile sunt de nu de (adică numai de soți), că atribuirea de bunuri mobile în lotul lui și sun bunuri realizate de, că au fost încălcate art. 6739Cod de procedură civilă și art. 741 Cod civil făcându-se o atribuire forțată către reclamantă a casei și constatându-se un drept de superficie deși s-au cerut numai pentru 100 mp. și nu pentru 322 mp. (fiind efectuate trei expertize tehnice) cea efectuată de expert fiind corectă, că dreptul de superficie s-a acordat "plus petita" decizia nefiind motivată în drept conform art. 261 Cod de procedură civilă (fiind o telegramă) ca și atribuirea bunurilor imobile deși erau comod partajabile iar autoturismul era bun propriu (filele 2 - 7 dosar C).
S-a solicitat în principal casarea cu trimitere a deciziei sau în subsidiar modificarea acesteia conform motivelor scrise.
Motivele de recurs au fost structurate pe opt puncte, iar motivarea în drept s-a făcut la unele din punctele arătate în scris în motive.
Recursul este nefondat.
Se remarcă, că nelegalitatea deciziei se cere în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă și a art. 1 și 6 al Protocolului Convenției Europene a Drepturilor Omului (proces echitabil și încălcarea dreptului de proprietate).
Analizând considerentele deciziei recurate coroborat cu motivele deciziei recurate și au textele de lege invocate ca temei al recursului se reține:
Potrivit art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă se vizează ipoteza încălcării principiului înscris în art. 969 Cod civil potrivit căruia convențiile legal făcute cu putere de lege între părțile contractante.
Deci, la fond nu se poate da alt înțeles față de art. 969 clin. 1 Cod civil, sau când clauzele sunt îndoielnice, susceptibile de mai multe înțelesuri, judecătorul poate să-l interpreteze potrivit regulilor înscrise în Codul civil.
Art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă vizează două ipoteze, lipsa de temei legal (nu nemotivarea hotărârii, acesta constituie motiv separat de recurs analizat de art. 304 pct. 7 Cod de procedură civilă) referindu-se la faptul că al modul cum a fost redactată decizia recurată nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată.
Cea de-a doua ipoteză (interpretarea sau aplicarea greșită a legii) se referă când s-a aplicat norma generală în locul celei speciale, când s-a aplicat o normă ce nu este incidentă în speță, când s-a dat o interpretare greșită a textului de lege corespunzător situației de fapt.
Referitor la art. 1 și 6 din Protocolul Convenției Europene a Drepturilor Omului, nu se poate reține de C că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate, la nivel de principii cum statuează practica, Curții Europene a Drepturilor Omului.
Cele opt motive de recurs (așa cum au fost structurate) deși amplu motivate, se referă în multe situații la administrarea, aprecierea și oportunitatea probelor (motiv de netemeinicie, caracteristic apelului, cale devolutivă de atac și nu recursului care verifică legalitatea hotărârilor).
Invocarea greșitei aplicări a normelor de procedură, art. 115 Cod de procedură civilă, art. 261 pct. 5 Cod de procedură civilă, art. 6739Cod de procedură civilă, art. 129 pct. 6 Cod de procedură civilă a dispozițiilor art. 480, 42, 741 cât și art. 1169 Cod civil, a art. 31 lit. b Codul familiei dar și a art. 3 alin. 2 lit. c din Legea nr. 146/1997 cât și a altor dispoziții legale (ce s-ar încadra în aplicarea greșită a legii conform art. 304 cpt. 9 Cod de procedură civilă) trebuie coroborate cu ipotezele arătate în aplicarea art. 304 cpt. 9 Cod de procedură civilă (a două ipoteze - aplicarea normei generale în dauna celei speciale, o normă ce nu este incidentă în speță, ceea ce nu este cazul).
Toate referirile la aceste articole (dispozițiile legale sunt legate implicit de interpretarea probatoriilor, a netemeiniciei dar nu și legalității).
Decizia dată în apel are un stil telegrafic, așa cum se menționează în motivele de recurs însă răspunde motivelor de apel formulate și nu se poate reține, sub acest aspect că este nelegală.
Deși laborios formulate și structurate motivele de recurs, așa cum au fost scrise și au făcut trimitere la art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă (care prevăd numai modificarea deciziei, nu și casarea acesteia cu trimitere) nu pot fi primite, întrucât în principal se referă la temeinicia deciziei recurate (ceea ce nu este atributul supus cenzurii instanței de recurs) iar nu se arată în concret și clar, potrivit art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă care sunt motivele de nelegalitate ale deciziei recurate.
Categoric, critica se face, ca și în apel (dar care era devolutiv) asupra temeiniciei (aprecierii probatoriilor și raportarea lor la textele de lege invocate în decizia recurată dar și în motivele de recurs) dar nu constituie motive de nelegalitate.
Ca atare, motivele de recurs nu pot fi primite, fiind neîntemeiate.
Așa fiind, conform art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă recursul va fio respins ca nefondat.
Coroborând cu art. 316 cu art. 274 Cod de procedură civilă vor fi obligați recurenții la plata a 600 lei cheltuieli de judecată în recurs, către intimată reprezentând onorariu de avocat conform chitanței de la dosar.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții - pârâți, și, împotriva deciziei civile nr. 189 din 08 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în dosarul nr- (434/2008), n contradictoriu cu intimata - reclamantă (fostă ), ca nefondat.
Obligă pe recurenți la 600 lei cheltuieli de judecată către intimata (fostă ), onorariu avocat și legitimație călătorie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
.
2ex./11.05.2009
T-;Gh.
Jud.R de Vede-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Corina Gabriela Buruiană
