Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 62/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 62/2010
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicePREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
Grefier:
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta, pârâta, precum și de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.272/A din 28 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr. unic - având ca obiect partaj judiciar.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din 29.01.2010 și 5.02.2010, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față reține:
Prin sentința civilă nr.1017/29.02.2008, dată de Judecătoria Deva, în dosarul nr.1898/2006 (nr.nou -) a fost admisă,în parte, atât acțiunea civilă principală, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și -, cât și cererea reconvențională, formulată de pârâta-reclamantă reconvențional în contradictoriu cu pârâtul - și, în consecință:
S-a constatat că reclamanta, împreună cu defunctul, sunt coproprietari în cote de părți, fiecare, asupra următoarelor imobile:
- terenuri, înscrise în titlul de proprietate nr.1454/58/11.XII.1995, respectiv,
- 143, parcela 988/1 - în suprafață de 17.673.;
- 143, parcela 988/2 - în suprafață de 8.327.p;
- 146, parcela 1026/2- în suprafață de 9.200.;
- 146, parcela 1026/3- în suprafață de 14.500.;
- 143, parcela 976/1- în suprafață de 4.100.;
- construcții și anexe gospodărești, situate pe tarlaua 143, parcelele 988/1, 988/2.
S-a constatat că în urma defunctului, decedat la data de 13.08.1995, au rămas ca moștenitori pârâții: și -, în calitate de descendenți (copii), cu cota de părți din masa succesorală;
S-a dispus partajarea terenurilor și construcțiilor, în natură, prin formarea de loturi și atribuirea acestora părților, în proprietate exclusivă, astfel:
Lotul nr. I, s-a atribuit reclamantei și se compune din următoarele imobile:
1.Terenuri, în suprafață totală de 24.882,1.p, după cum urmează:
- 988/1 (grădină fânaț, cu pomi fructiferi, fânaț împădurit) S-16.173,7.;
- 988/2/1 (fânaț cu pomi fructiferi, fânaț împădurit) S-6.042.;
- 1026/2/1 (fânaț cu pomi fructiferi) S-2.666,4.;
2.Construcții și anexe gospodărești, în valoare totală de 16.029, astfel:
- casa de locuit- formată din camera 3 și veranda închisă, însumând suprafața utilă de 31,67. cu podul aferent, în valoare de 17.000 Ron;
S-a constatat că reclamanta a efectuat lucrări de închidere a verandei din lotul său, în valoare de 6.116 Ron;
- anexa grajd și șopron - în întregime, în valoare de 2.026 Ron;
- fântâna situată pe parcela 988/1 și, din fântâna aflată la limita parcelelor 988/1, 988/2/1 și 988/2/2 - în valoare totală de 3.1191 Ron.
S-a constatat că reclamanta a dobândit, prin edificare, dreptul de proprietate asupra construcției "bucătaria de vară", formată din încăperea bucătăriei, șopronul, terasa neacoperită și beciul de sub camera bucătăriei, în valoare de 26.558 Ron.
Lotul nr. II s-a atribuit pârâtei și se compune, din următoarele bunuri imobile:
1.Terenuri, în suprafață totală de 10.343,8. după cum urmează:
-988/2/2 (fânaț, curte) S-783.;
-1026/3/1(fânaț cu pomi fructiferi) S-9.560,8.;
2. Construcții, în valoare totală de 12.449 Ron;
- casa de locuit - camera 1, având suprafața utilă de 17,22. în valoare de 9.330 Ron;
- fântâna situată pe parcela 1026/3 și din fântâna aflată la limita parcelelor 988/1, 988/2/1 și 988/2/2, în valoare totală de 3119 Ron.
Lotul nr. III, s-a atribuit pârâtului - și se compune din următoarele imobile:
1.Terenuri, în suprafață totală de 10.343,6. după cum urmează:
- 988/2/3 (fânaț, curte) S-783.;
- 1026/2/2 (fânaț cu pomi fructiferi) S-7048,9.
- 1026/3/2 (fânaț cu pomi fructiferi) S-2.511,7.
2. Construcții în valoare totală de 14.191 Ron, respectiv:
- casa de locuit- camera 2, având suprafața utilă de 17,42 mp. cu podul aferent (ocupat de lot), terasa de acces - în suprafață de 7,20. și beciul de sub camera 2, însumând valoarea de 12.212 Ron;
- anexa -cocini, în valoare de 1.979 Ron;
S-a constatat că terasa din beton, în suprafață de 7,20. și, în valoare de 1.178 Ron, a fost edificată de defunctul, astfel că face parte numai din masa succesorală a acestuia.
Lotul nr. IV, s-a atribuit în indiviziune pârâților și -, și se compune din:
- parcela nr.976/1 - în suprafață de 4.194,8. din tarlaua nr.143.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 2.640, 25 Ron, cu titlu de sultă.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2076,25 Ron, cu titlu de sultă.
A fost obligat pârâtul, la plata către pârâta a sumei de 871 Ron, cu titlu de sultă.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al fiecărei părți, astfel cum a fost stabilit acesta la punctul III din sentință, potrivit variantei nr.1 de partajare, din ultima completare la expertiză topografică, efectuată în cauză de expert și variantei nr.III, din expertiza în construcții, efectuată de expert, care fac parte integrantă din sentință.
Pentru a hotărî, astfel, instanța de fond a reținut că, în calitate de moștenitori legali ai părinților lor, și, reclamantei și defunctului, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, proprietatea antecesorilor lor, înscrise în 674 D, cuprinse în perimetrul fostului P, sens în care s-a emis și titlul de proprietate nr.1454/58/11.XII.1995.
După cum rezultă din recunoașterile părților, precum și din declarațiile martorilor, parcelele cu numerele 988/3, 988/4, 988/5, 988/6 și 988/7, din tarlaua nr.143, au fost înstrăinate prin acte sub semnătură privată, de către defunctul, încă din timpul vieții acestuia, iar parcela nr.976/1 din tarlaua nr.143 a fost înstrăinată de către defunctul.
Dacă toate părțile achiesează la excluderea din masa succesorală a parcelelor înstrăinate de antecesorul comun, întrucât actele de vânzare le sunt opozabile, a mai reținut instanța de fond, nu același lucru se întâmplă cu parcela nr.976/1 din tarlaua nr.143, înstrăinată numai de către defunctul, fără încuviințarea reclamantei.
Prin urmare, reclamantei nefiindu-i opozabilă această înstrăinare, masa partajabilă o va include și pe aceasta, fiind compusă din parcela 988/1(17.673.), 988/2(8.327.), 1026/2(9.200.), 1026/3 (14.500.) și 976/1(4.100 p).
Totodată, instanța de fond a constatat că, din masa partajabilă, face parte și imobilul - construcții și anexe gospodărești, situat pe parcelele 988/1, 988/2 - din tarlaua 143, moștenită de către reclamantă și fratele acesteia, de la părinții lor, la care fiecare au mai efectuat diverse lucrări de îmbunătățiri, potrivit modului de folosință.
La data de 13.08.1995, a decedat, în urma acestuia rămânând ca moștenitori, pârâții și -, în calitate de descendenți (copii), cu o cotă de părți, din masa succesorală a defunctului, fiecare.
Întrucât, potrivit disp. art.728 civ. oricare dintre coindivizari poate solicita sistarea indiviziunii, instanța de fond, în conformitate și cu prevederile art.673 ind.1 și urm. pr.civ. a dispus partajarea, în natură, a construcției și anexelor gospodărești, potrivit variantei III, propusă de către expertul constructor.
În ceea ce privește partajarea terenurilor, s-a dispus formarea de loturi, potrivit variantei I din ultima completare la expertiză topografică, efectuată în cauză de expert.
Prin decizia civilă nr. 272/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-au admis ca fondate apelurile introduse de reclamanta și pârâta împotriva sentinței civile nr. 1017/2008 pronunțată de Judecătoria Deva, județul H, care a fost modificată integral, după cum urmează:
S-a admis în parte acțiunea înaintată de reclamanta împotriva pârâților și precum și cererea reconvențională formulată de pârâta și în consecință:
S-a constatat că reclamanta și antecesorul pârâților, adică defunctul I sunt coproprietari asupra următoarelor terenuri din titlu de proprietate nr 1454/58/15.12.1995.: - parcela 988/1 din tarlaua 143, în suprafață de 17.673 mp și reală de 16.586 mp. - parcela 988/2 din tarlaua 143, în supraf. de 8327 mp și reală de 8362 mp. -parcela 976/1 din tarlaua 143 în supraf de 4100 mp și reală de 4196 mp -parcela 1026/2 din tarlaua 146, în supraf de 9200 mp și reală de 9947 mp - parcela 1026/3 din tarlaua 146 în supraf de 14.500 mp și reală de 11.965 mp.
S-a dispus partajarea acestor suprafețe prin formare de două loturi și atribuirea lor în natură către părți conf. variantei nr.1 a raportului de contraexpertiză efectuat în apel.
Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantei și cuprinde parcela cu nr. top 1026/2 în suprafață reală de 9947 mp și parcela cu nr top nou 988/1/1 în suprafață reală de 15581 mp, lotul având o suprafață totală de 25.528 mp.
Lotul nr. 2 s-a atribuit în indiviziune pârâtei reclamante reconvențională și pârâtului, ca fii ai defunctului I și cuprinde:
- parcela cu nr top 976/1 în supraf reală de 4196 mp
- parcela cu nr top 1026/3 în supraf reală de 11965 mp
- parcela cu nr top 988/2 însupraf. reală de 8362 mp
- parcela cu nr top nou 988/1/2 în supraf reală de 1005 mp, lotul pârâților având o suprafață totală de 25.528 mp.
S-a constatat că valoarea lotului nr. 1 atribuit reclamantei este în sumă de 546.738 lei iar a lotului nr.2 atribuit pârâților este de 562.883 lei.
Pentru egalizarea valorii loturilor a fost obligat fiecare pârât să plătească reclamantei o sultă de câte 8072,5 lei.
S-a dispus intabularea în CF conform partajării.
S-au respins în rest acțiunea principală și cererea reconvențională.
S-au compensat parțial cheltuielile de judecată ale părților după care a fost obligat pârâtul să-i plătească pârâtei 375 lei, iar pe reclamanta să-i plătească pârâtei 300 lei cu același titlu.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că toate terenurile solicitate prin acțiunea introductivă de instanță și prin cererea reconvențională sunt cuprinse în titlul de proprietate nr. 1454/1995 emis de Comisia Județeană H pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, pe numele reclamantului, și a defunctului său frate, (tatăl pârâților), coproprietari în cotă de parte fiecare.
Dintre parcelele din titlu, parcela cu nr. top 976/1, arabil de 4100 mp ( reală 4196) a fost înstrăinată, în timpul vieții, de antecesorul pârâților, unor persoane în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, înscrisuri sub semnătură privată. S-a reținut că alte cinci parcele, înstrăinate în timpul vieții de (tatăl reclamantei și ale defunctului ) nu formează obiect al partajului judiciar.
Având în vedere dispozițiile art. 741 alin 1 cod civil și art. 6739Cod procedură civilă, criteriile legale aplicabile la formarea și atribuirea loturilor dar și necesitatea respectării folosinței bunurilor (conform înțelegerii intervenite între reclamantă și antecesorul pârâților) și ocrotirea bunei credințe a terților cumpărători, tribunalul a apreciat că prin includerea în lotul pârâților a parcelelor înstrăinate de antecesorul lor, varianta I din completarea la raportul de expertiză, efectuată în apel, corespunde acestor cerințe. Pentru aceste considerente s-a reținut că sub acest aspect hotărârea primei instanțe trebuie schimbată.
Întrucât valoarea lotului atribuit apelantei reclamante conform variantei menționate este de 546.738 lei, iar cea a lotului nr. II atribuit pârâților este de 562.883 lei, pentru egalitatea valorii loturilor fiecare pârât a fost obligat să plătească reclamantei 8.072,5 lei.
Instanța de apel a constatat că nu pot fi reținute criticile pârâtului privind această variantă, motivarea racordului la utilități neputând constitui, raportat și la dispozițiile legale redate în considerente, un criteriu pentru alegerea unei alte variante de ieșire din indiviziune.
Cu privire la construcțiile edificate de pârâți, s-a reținut că nu s-a formulat cerere pentru constatarea existenței acestora și înscrierea dreptului de proprietate a părților în cartea funciară, nu s-a identificat, prin repere topografice, motiv pentru care nici nu se poate dispune în acest sens.
Având în vedere că partajul judiciar profită tuturor coproprietarilor, luând în considerare cheltuielile de judecată efectuate de către fiecare din părți (contravaloarea lucrării de expertiză, respectiv 1500 lei la fond achitați de reclamantă; 1500 lei în apel achitați de pârâtă; 600 lei, și respectiv 900 lei, achitați de reclamantă împreună cu aceeași pârâtă) s-a dat eficiență dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată fiind compensate parțial.
În consecință, intimatul pârât a fost obligat să plătească apelantei pârâte suma de 375 lei, iar apelanta reclamante să-i plătească pârâtei suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanta și pârâții și.
Prin recursul promovat, reclamanta a solicitat modificarea deciziei atacate în ceea ce privește modalitatea de partajare a terenului, partajarea construcțiilor, întabularea dreptului de proprietate al părților și acordarea cheltuielilor de judecată și schimbarea în parte a sentinței primei instanței în sensul partajării imobilului teren conform variantei II din raportul de contraexpertiză topografică efectuat în apel și a imobilului construcții conform variantei III din raportul de expertiză în construcții efectuat la fond, a stabilirii sultei pentru teren în cuantum de 16.145 lei iar pentru construcții în cuantum de 2640,25 lei, pârâtul și 2076,25 lei pârâta. Solicită deasemenea, întabularea dreptului de proprietate asupra parcelelor atribuite și obligarea pârâților să suporte în mod proporțional cheltuielile de judecată în toate instanțele.
În drept invocă dispozițiile art. 312, 304 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că instanța de apel a modificat integral sentința atacată, și cu privire la modul de împărțire a imobilului construcții, deși acest lucru nu s-a cerut de nicio parte, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Instanța de apel s-a pronunțat asupra modalității de partajare a construcțiilor, deși aceasta nu făcea obiectul apelului, în acest mod fiind încalcate limitele impuse de art. 295 Cod procedură civilă caracterului devolutiv al apelului, dar și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă care prevăd că apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât cea din hotărârea atacată.
Instanța de apel a reținut că nu se poate dispune asupra partajului construcțiilor deoarece nu s-a formulat cerere pentru constatarea existenței construcțiilor însă, reclamanta arată că în cererea de chemare în judecată a solicitat să se constate că ea, împreună cu antecesorul pârâților, sunt coproprietari inclusiv asupra imobilului casă, curte și grădină. Acesta este identificat cu date de carte funciară în expertiza topografică efectuată de expert rezultând astfel că și construcția este notată în CF, reclamanta figurând ca și coproprietar tabular.
Precizează că într-adevăr, în apel, a solicitat partajarea terenului conform variantei I din raportul de contraexpertiză însă în prezent solicită partajarea conform variantei II. Pentru reclamantă lotul atribuit conform variantei I este identic cu el din varianta II iar diferența valorică față de loturile pârâților intimați se păstrează, pentru egalizarea loturilor aceștia trebuind să-i plătească o sultă de 16.145 lei (fila 78 dosar apel).
Legat de cheltuielile de judecată arată că a avansat sume totalizând 5733 lei în fond, apel și recurs și se impune compensarea echitabilă a tuturor cheltuielilor de judecată conform cotelor deținute de părți.
Pârâta, prin recursul promovat, a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de ieșire din indiviziune conform variante nr. 2 a raportului de contraexpertiză topografică și a variantei nr. 3 din raportul de expertiză în construcții iar parcela nr. top 976/1 în suprafață de 4196 mp vândută de antecesorul său să fie atribuită pârâtei și pârâtului iar acesta din urmă să fie obligat la plata unei sulte corespunzătoare. În drept invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că decizia atacată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă și art. 728 Cod civil deoarece menține starea de indiviziune între pârâți, creând în acest fel o situație mai grea decât cea din sentința apelată. Instanța de apel nu rezolvă în niciun fel ieșirea din indiviziune cu privire la construcții, hotărârea atacată fiind lipsită de temei legal și sub acest aspect.
Cu referire la varianta nr. 2 a raportului de contraexpertiză topografică, arată că aceasta ține cont de varianta nr. 3 din raportul de expertiză tehnică în construcții, astfel încât fiecare parte să aibă acces din parcela proprie la casă, la anexele gospodărești precum și la fântânile existente. Solicită și întabularea în CF în conformitate cu cele două variante, cu cheltuieli de judecată.
La rândul său, prin recursul declarat, pârâtul a solicitat modificarea hotărârii instanței de apel în sensul respingerii apelurilor formulate de reclamantă și de pârâtă și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Critică hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului arată că instanța de apel a făcut partajarea bunurilor cu încălcarea legii și pe baza unor probe subiective, ignorând dispozițiile art. 6739Cod procedură civilă. La formarea loturilor instanța de apel a ținut cont de un singur criteriu, nemenționat în lege, respectiv partajul de folosință ipotetic intervenit între reclamantă și defunctul, antecesorul pârâților, materializat într-un proces verbal de punere în posesie, pe care l-ar fi semnat, fapt imposibil deoarece acest înscris a fost încheiat după cinci luni de la data decesului defunctului.
Arată că nu s-a avut în vedere criteriul menționat în art.67310Cod procedură civilă, terenul acordat pârâtului având o valoarea mult diminuată luând în considerare amplasarea sa raportat la terenul celorlalți coindivizari.
Susține că în apel s-a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză topografică deși cele 4 variante ale raportului întocmit de expert erau suficiente pentru găsirea unei soluții optime în vederea sistării stării de indiviziune. Apreciază că raportul de expertiză din apel a fost efectuat doar pentru a fundamenta solicitările celor două apelante iar răspunsurile experților sunt părtinitoare, nu s-au rezumat strict la solicitările formulate de instanță, ajungând să decidă ce drepturi are sau nu pârâtul și ce poate să solicite.
Precizează, totodată, că experții nu au ținut cont de variantele propuse de pârâți și se substituie instanței atunci când decid dacă pretențiile acestuia sunt justificate sau nu. Experții și-au depășit clar atribuțiile și, în loc să răspundă obiectivelor fixate de instanță, au folosit acest mijloc de probă pentru a denatura adevărul și a susține punctul de vedere al reclamantei.
Consideră că hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică și pentru că s-au triplat sumele acordate de instanța de fond cu titlu de sulte, făcându-se o aplicare parțială a dispozițiilor art. 6735alin 2 Cod procedură civilă care statuează obligativitatea partajării în natură. Arată că se putea dispune o partajare de așa natură încât sultele să fie mult mai mici, așa cum a procedat instanța de fond.
Prin întâmpinările formulate, reclamanta a solicitat admiterea în parte a recursului pârâtei și modificarea deciziei atacate în sensul celor solicitate de recurentă în măsura în care aceste solicitări coincid cu cele din cererea reclamantei de recurs și respingerea recursului formulat de pârât ca nefondat.
La rândul său, pârâta, a solicitat prin întâmpinarea formulată admiterea recursului reclamantei și respingerea recursului pârâtului care solicită o modalitate de partaj neagreată de niciuna din părți și criticată prin apelul declarat chiar de către recurent.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat ca recursurile formulate în cauză de reclamantă și pârâtă să fie admise doar în subsidiar, în cazul în care nu va fi admis recursul său.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor formulate și în raport cu normele legale incidente, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea principală și prin cererea reconvențională s-a solicitat constatarea cotelor de coproprietate ale părților și partajarea atât a imobilelor terenuri cât și a construcțiilor.
Prima instanță a dispus sistarea stării de indiviziune potrivit celor solicitate de reclamantă și de reclamanta reconvențională, respectiv atât a terenurilor cât și a construcțiilor.
Prin apelurile pe care le-au promovat împotriva sentinței instanței de fond, reclamanta și pârâta - reconvențională nu au adus nicio critică hotărârii pentru modul în care judecătoria a partajat construcțiile în litigiu.
Se constată, deasemenea, că reclamanta a solicitat să se constate că împreună cu defunctul sunt coproprietari în cotă de parte asupra construcțiilor iar expertul topograf în raportul de expertiză întocmit la fond a identificat aceste construcții ca fiind înscrise în CF 674 D proprietar tabulari fiind reclamanta și defunctul. Totodată, se constată că niciuna dintre părți nu a avut obiecții la raportul de expertiză în construcții și nici la cel în specialitatea topografie din perspectiva constatării existenței acestora și a identificării lor din punct de vedere topografic. Având în vedere toate aceste împrejurări, Curtea reține că în mod nelegal tribunalul a constatat că nu s-a formulat cerere pentru constatarea existenței construcțiilor și pentru înscrierea dreptului de proprietate al părților în cartea funciară și a schimbat soluția primei instanțe în sensul respingerii cererii de partajare a construcțiilor.
Procedând în acest mod tribunalul a încălcat principiile înscrise în art. 295 și 296 Cod procedură civilă în conformitate cu care instanța d apel este obligată să verifice în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, iar apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea decât cea din hotărârea atacată.
Se rețin astfel ca fondate motivele de recurs formulate de reclamantă și de pârâtă sub aceste aspect și întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. În aceste condiții, și având în vedere faptul că atât recurentele cât și pârâtul intimat sunt de acord cu partajarea imobilului în varianta adoptată de instanța de fond, (recurentele au solicitat partajul construcțiilor conform variantei III din raportul de expertiză în construcții, iar pârâtul intimat, prin întâmpinare arată că această variantă este cea corectă), Curtea va modifica decizia atacată în temeiul art. 312 Cod procedură civilă și va menține ca legale dispozițiile sentinței cu privire la modalitatea de partajare a construcțiilor.
Nelegală se constată a fi și soluția adoptată de instanța de apel cu privire la modalitatea de partajare a terenului. În varianta aleasă de tribunal (varianta I din raportul de contraexpertiză efectuat în apel), pârâtei și pârâtului li s-a atribuit un singur lot în indiviziune. În acest mod au fost încălcate dispozițiile art. 728 Cod procedură civilă deoarece pârâții au rămas în indiviziune în pofida solicitărilor din cererea reconvențională de ieșire din indiviziune.
Prin urmare, se constată a fi fondate și motivele de recurs ale reclamantei și ale pârâtei formulate cu referire la modalitatea de partajare a terenului.
Atât reclamanta cât și pârâta solicită atribuirea parcelelor de teren în varianta II din raportul de contraexpertiză topografică efectuat în apel iar prin întâmpinarea formulată pârâtul arată că este de acord cu această solicitare a celor două recurente doar în subsidiar, dacă recursul să nu este admis. Varianta cerută de reclamantă și de pârâtă prin recursurile promovate sistează starea de indiviziune față de toate părțile în conformitate cu solicitările acestora și cu dispozițiile art. 728 Cod civil, este corelată cu varianta III a expertizei în construcții astfel încât fiecare parte să aibă acces din parcela proprie la casa și anexele gospodărești și la fântânile existente și respectă criteriile cuprinse în art. 6735și art. 6739Cod procedură civilă.
Criticile pe care recurentul le aduce acestei variante a raportului de contraexpertiză nu pot fi luate în considerare, pentru că, pe de o parte, acestea puteau forma obiect al unei eventuale cereri de recuzare a experților în conformitate cu dispozițiile art. 204 Cod procedură civilă și, pe de altă parte, instanța nu este ținută de aprecierile pe care experții le-au făcut cu privire la drepturile pârâtului recurent.
În consecință, nu se poate reține nici un motiv de nelegalitate care să justifice partajarea imobilului teren într-o altă variantă decât cea solicitată de cele două recurente.
Art. 304 Cod procedură civilă permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate nu și de netemeinicie, astfel că instanța de recurs nu are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele așa cum urmărește în realitate recurentul pârât atunci când susține că nu s-a încheiat partajul de folosință dintre reclamantă și antecesorul său, că terenul care i s-a atribuit are o valoare mult diminuată având în vedere amplasarea sa raportat la terenul celorlalți coindivizari. Întrucât criticile formulate sub acest aspect și care tind la schimbarea situației de fapt definitiv stabilită de instanțele fondului nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, ele nu vor fi analizate de instanța de recurs.
C de-al treilea motiv de recurs invocat de pârâtul cu referire la sultele stabilite de instanța de apel nu se impune a mai fi analizat în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, soluția adoptată de tribunal urmează să fie modificată inclusiv sub aspectul sultelor ca o consecință a adoptării unei alte variante de partajare a terenului.
Se constată din cele expuse anterior că motivele de recurs formulate de pârât nu sunt fondate fiind justificată în temeiul art. 312 Cod procedură civilă soluția respingerii recursului promovat de acesta.
Reținând că partajul imobilelor teren se impune a fi făcut în varianta II din raportul de contraexpertiză topografică întocmit în apel, Curtea constată, totodată, că în conformitate cu dispozițiile art. 6735alin 2 Cod procedură civilă se impune stabilirea sultelor ce se vor plăti de părți pentru loturile atribuite în natură nu, ce sunt egale în valoare.
Sub acest aspect, Curtea constată că lotul atribuit reclamantei în conformitate cu reținerile experților topografi are o valoare de 546.738 lei. Lotul pârâtei are o valoare de 228.738 lei iar cel atribuit pârâtului de 257.467 lei (total 486.095 lei). Valoric, lotul pârâților cuprinde și imobilul înstrăinat de antecesorul lor (nr. top 976/1), în valoare de 76.787 lei.
Prin urmare, valoarea totală a loturilor celor doi pârâți la care trebuie să se raporteze cotele lor de coproprietate este de 562.828 lei.
Valoarea totală a loturilor părților este de 1.109.620 lei (546.738 + 562.882 lei) iar cotei de la care este îndreptățită reclamanta îi corespunde suma de 554.810 lei (valoarea lotului acesteia ar trebui să fie în acest cuantum).
Deasemenea, valoarea lotului fiecărui pârât ar trebui să fie de 277.405 lei (corespunzătoare cotei de, respectiv 1.109.620: 4).
Având în vedere valorile cotelor la care sunt îndreptățiți cât și valorile loturilor atribuite, Curtea constată că lotul reclamantei este cu 8.072 lei mai mic decât valoarea cotei de (554.810 - 546.738).
Lotul atribuit pârâtei la care se adaugă valoric și din valoarea terenului înstrăinat de antecesorul pârâților (228.628 + 38.393 = 267.021) este cu 10.384 lei mai mic decât valoarea cotei de (277.405 - 267.021) iar lotul pârâtului, la care, deasemenea, se adaugă valoric și din valoarea terenului înstrăinat de antecesor (257.467 + 38.393 = 295.860) este cu 18.455 lei mai mare decât contravaloarea cotei de (295.860 - 277.405).
Suma de 18.455 lei se compune din sulta pe care trebuie să o plătească pârâtul reclamantei și pârâtei, respectiv 8.072 lei reclamantei și 10.384 lei pârâtei.
Prin recursul promovat, reclamanta susține că sulta care trebuie să i se achite pentru teren este în cuantum de 16.145 lei. Această susținere nu este reală în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, reclamantei ar trebui să-i revină o cotă valorică de 554.810 (corespunzătoare cotei sale de părți) iar lotul atribuit are o valoare de 546.738 lei.
Diferența dintre aceste două valori este de doar 8.072 lei care trebuie plătită o singură dată, de către pârâtul care a primit un lot cu o valoare mai mare decât valoarea cotei sale de, respectiv de către pârâtul. Nu există nicio rațiune pentru care și pârâta să fie obligată la plata aceleiași sume, cu atât mai mult cu cât și ea a primit un lot cu o valoare mai mică decât cea corespunzătoare cotei sale.
Se rețin însă a fi fondate susținerile reclamantei recurente cu privire la modul de compensare a cheltuielilor de judecată.
La fond și în apel, părțile au efectuat cheltuieli de judecată după cum urmează: 4.729 lei reclamanta, 1730 lei pârâta și 1000 lei pârâtul (în total 7.459 lei).
Raportând la aceste sume cotele de coproprietate ale celor trei părți, se constată că în urma aplicării dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă, pârâții se impune a fi obligați să achite reclamantei diferențe rămase după compensare astfel: 134 lei pârâta și 864 lei pârâtul.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursurile reclamantei și a pârâtei, va modifica în parte decizia și va schimba în parte sentința numai sub aspectul modalității de partajare a terenului și de compensare a cheltuielilor de judecată în sensul celor reținute mai sus. În temeiul aceluiași text de lege, recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, intimatul va fi obligat să plătească recurentei suma de 1665 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (fila 7, 8, 29) și 10 lei pârâtei (fila 25) cu același titlu.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta - și de pârâta împotriva deciziei civile nr.272/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.-.
Modifică în parte decizia atacată în sensul că admite apelurile declarate de reclamantă și de pârâtă împotriva sentinței civile nr.1017/2008 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr.- pe care o schimbă în parte numai cu privire la modalitatea de partajare a terenului și de compensare a cheltuielilor de judecată, și în consecință:
Dispune partajarea terenurilor în litigiu prin formare de loturi și atribuirea acestora conform variantei nr. II din raportul de contraexpertiză topografică întocmit în apel, respectiv:
(continuare dispozitiv decizia civilă nr. 62/2010 din dosar -)
Lotul nr. 1se atribuie reclamantei - și cuprinde:
- parcela cu nr. topo 1026/2-livadă în suprafață reală de 9.947 mp;
- parcela cu nr. topo nou 988/1/1-fânaț (cu pomi) în suprafață de 15.581 mp.
Lotul nr. 2se atribuie pârâtei și cuprinde:
- parcela cu nr. topo nou 1026/3/2- livadă în suprafață de 4180 mp;
- parcela cu nr. topo nou 988/2/2-fânaț (cu pomi) în suprafață reală de 5481 mp;
Parcela cu nr. topo nou 988/1/2- fânaț (cu pomi) în suprafață reală de 1005 mp.
Lotul nr. 3se atribuie pârâtului și cuprinde:
- parcela cu nr. topo nou 1026/3/1-livadă în suprafață reală de 7785 mp;
- parcela cu nr. topo nou 988/2/1-fânaț (cu pomi) în suprafață reală de 2881 mp.
Obligă pârâtul să plătească cu titlu de sultă pentru egalizarea valorii loturilor de mai sus suma de 8.072 lei reclamantei și suma de 10.384 lei pârâtei.
Înlătură dispoziția de compensare integrală a cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Compensează parțial cheltuielile de judecată de la fond și din apel și obligă pârâta la 134 lei și pârâtul la 864 lei către reclamantă, rest rămas după compensare.
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva aceleiași decizii.
Obligă pe intimatul să plătească suma de 1665 lei recurentei și suma de 10 lei recurentei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 Februarie 2010.
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean - - | JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară - - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - - |
Grefier, |
Red.
Dact. /5ex/18.03.2010
Jud..
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela
