Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 649/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2754/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.649
Ședința publică de la 13.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă-pârâtă, împotriva deciziei civile nr.1390 A din 06.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-reclamantă-pârâtă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 24.11.2008, emisă de Baroul București - Cabinet Individual și intimatul-pârât-reclamant, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 27.02.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentei-reclamante-pârâte solicită admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Arată că hotărârea recurată este dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât instanța de apel nu a ținut cont de înscrisurile și apărările formulate în cauză, pronunțându-se strict pe dispozițiile art.6739Cod procedură civilă.
Învederează că recurenta a fost alungată din apartamentul din B de către fostul soț, iar, în prezent locuiește împreună cu cei doi copii la sora sa în C, întru-un apartament cu două camere, fiind nevoită astfel să-și găsească un loc de muncă.
Susține că dorește să se întoarcă împreună cu cei doi copii în B, unde aceștia s-au născut și au copilărit, întrucât sunt afectați și suferă cumplit din cauza lipsei relațiilor cu prieteni și colegi de școală.
La interpelarea instanței, recurenta-reclamantă-pârâtă arată că a mers la consiliere psihologică și că minorii s-au integrat în societate.
Avocatul intimatului-pârât-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Depune și concluzii scrise.
Arată că în ceea ce privește dorințele recurentei de a reveni împreună cu cei doi copii în B sunt simple prezumții fără un fundament real, întrucât aceștia și-au ales să studiază la instituții de învățământ în C și nu și-au manifestat niciodată dorința de a reveni în B, pentru a-și vizita rudele paterne sau pentru a-și revedea prietenii.
În ceea ce privește atribuirea imobilului, arată că recurenta nu dorește acest apartamentului decât să-l comercializeze, nu și să locuiască în el.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 17215 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, s-a admis în parte cererea principală formulă de reclamanta - pârâtă și cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu contribuție egală, imobilul apartament situat în B,-, 16,. 1,. 5, sector 1, compus din două camere și dependințe, identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert, în valoare de 164.260 lei, precum și următoarele bunuri mobile: autoturism marca Renault 18 cu numărul de înmatriculare B-21-, în valoare de 1.484 lei, bibliotecă în valoare de 189 lei, masă extensibilă cu șase scaune în valoare de 35 lei, birou metal în valoare de 69 lei, covor 2 x 3 în valoare de 63 lei, galerii, draperii, jaluzele și perdele în valoare de 101 lei, cărți diferite beletristică, mai vechi de 1995 (406 bucăți) în valoare de 256 lei, bibelouri diferite (mai vechi de 1997) în valoare de 95 lei, aragaz cu patru ochiuri în valoare de 71 lei, sandwich maker Philips în valoare de 53 lei, frigider în valoare de 77 lei, hotă în valoare de 12 lei, chiuveta spălător inox în valoare de 20 lei, veselă, pahare, tacâmuri seturi de câte șase bucăți, în valoare de 66 lei, șifonier dormitor în valoare de 129 lei, pat de mijloc în valoare de 91 lei, dulapuri mici două bucăți în valoare de 42 lei, cuier hol în valoare de 13 lei, dulapuri cosmetice baie două bucăți în valoare de 15 lei, prosoape diferite 20 bucăți în valoare de 30 lei, cearceaf de pat patru bucăți în valoare de 13 lei, cearceaf plic zece bucăți în valoare de 22 lei, garnituri de pat opt bucăți în valoare de 52 lei, saci de dormit două bucăți în valoare de 28 lei, pilote patru bucăți în valoare de 23 lei, cuverturi de lână două bucăți în valoare de 25 lei, televizor Samsung în valoare de 76 lei, televizor în valoare de 12 lei, combina muzicala Sonny în valoare de 132 lei, sandwich maker în valoare de 62 lei, mixer în valoare de 16 lei, fier de călcat în valoare de 35 lei, uscător de păr în valoare de 10 lei, cărți religioase (cu cultul Martorii lui lehova) șase bucăți în valoare de 20 lei, precum și contravaloarea părților sociale ale SC - Internațional SRL în valoare de 3.397,72 lei.
S-a dispus sistarea stării de devălmășie asupra bunului imobil și asupra bunurilor mobile astfel:
A atribuit reclamantei - pârâte în deplină proprietate și posesie apartamentul situat în B,-.. 16,. 1,. 5, sector 1, compus din două camere și dependințe, identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert, în valoare de 164.260 lei, precum și următoarele bunuri mobile: bibliotecă în valoare de 189 lei, covor 2 x 3 în valoare de 63 lei, galerii, draperii, jaluzele și perdele în valoare de 101 lei, cărți diferite beletristică mai vechi de 1995 (406 bucăți) în valoare de 256 lei, aragaz cu patru ochiuri în valoare de 71 lei, sandwich maker Philips în valoare de 53 lei, hotă în valoare de 12 lei, chiuvetă spălător inox în valoare de 20 lei, veselă, pahare, tacâmuri seturi de câte șase bucăți, în valoare de 66 lei, cuier hol în valoare de 13 lei, dulapuri cosmetice baie două bucăți în valoare de 15 lei, cearceaf de pat patru bucăți în valoare de 13 lei, cearceaf plic zece bucăți în valoare de 22 lei, pilote patru bucăți în valoare de 23 lei, televizor în valoare de 12 lei, mixer în valoare de 16 lei, fier de călcat în valoare de 35 lei, uscător de păr în valoare de 10 lei, cărți religioase (cu cultul Martorii lui lehova) șase bucăți în valoare de 20 lei.
A atribuit pârâtului - reclamant în deplină proprietate și posesie autoturism marca Renault 18 cu numărul de înmatriculare B-21-, precum și următoarele bunuri mobile: masă extensibilă cu șase scaune în valoare de 35 lei, birou metal în valoare de 69 lei, bibelouri diferite (mai vechi de 1997) în valoare de 95 lei, frigider în valoare de 77 lei, șifonier dormitor în valoare de 129 lei, pat de mijloc în valoare de 91 lei, dulapuri mici două bucăți în valoare de 42 lei, prosoape diferite 20 bucăți în valoare de 30 lei, garnituri de pat opt bucăți în valoare de 52 lei, saci de dormit două bucăți în valoare de 28 lei, cuverturi de lână două bucăți în valoare de 25 lei, televizor Samsung în valoare de 76 lei, combina muzicala Sonny în valoare de 132 lei, sandwich maker în valoare de 62 lei.
A obligat reclamanta - pârâtă la plata către pârâtul - reclamant a sultei în valoare de 79.713,64 lei în termen de șase luni de la data rămânerii definitive a hotărârii. Compensează în totalitate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin sentința civila nr. 9222/2004 a Judecătoriei Sectorului 1 B (fila 38 din dosarul de apel) a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamanta și pârâtul la data de 28 iunie 1986, cei doi copii minori ai soților fiind încredințați mamei spre creștere și educare.
Potrivit art. 36 Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soți, potrivit învoielii acestora, iar dacă soții nu se învoiesc asupra împărțirii bunurilor comune, va hotărî instanța judecătorească. Bunurile comune sunt în accepțiunea art. 30 Codul Familiei acele bunuri dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți.
Din contractul de vânzare - cumpărare nr. 3062 - 8279 din 01 februarie 1992 încheiat între părți și Herăstrău (fila 39 dosar apel), din procesul - verbal de predare - primire a locuinței din 01 februarie 1992 (fila 40 dosar apel) și din cartea de identitate a vehiculului seria C nr. -, instanța a reținut că imobilul apartament situat în B,-. 16,. 1,. 5, sector 1, identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert, în valoare de 164.260 lei, cât și autoturismul marca Renault cu seria motor -, culoare maro metalizat, înmatriculată sub nr. B-21-, în valoare de 1.484 lei, au fost dobândite de soți în timpul căsătoriei.
De asemenea, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, depozițiilor martorilor audiați și concluziilor raportului de expertiza prețuitoare bunuri mobile, rezulta că soții au mai dobândit în timpul căsătoriei și următoarele bunuri mobile: bibliotecă în valoare de 189 lei, masă extensibilă cu șase scaune în valoare de 35 lei, birou metal în valoare de 69 lei, covor 2 x 3 în valoare de 63 lei, galerii, draperii, jaluzele și perdele în valoare de 101 lei, cărți diferite beletristică mai vechi de 1995 (406 bucăți) în valoare de 256 lei, bibelouri diferite (mai vechi de 1997) în valoare de 95 lei, aragaz cu patru ochiuri în valoare de 71 lei, sandwich maker Philips în valoare de 53 lei, frigider în valoare de 77 lei, hotă în valoare de 12 lei, chiuvetă spălător inox în valoare de 20 lei, veselă, pahare, tacâmuri seturi de câte șase bucăți, în valoare de 66 lei, șifonier dormitor în valoare de 129 lei, pat de mijloc în valoare de 91 lei, dulapuri mici două bucăți în valoare de 42 lei, cuier hol în valoare de 13 lei, dulapuri cosmetice baie două bucăți în valoare de 15 lei, prosoape diferite 20 bucăți în valoare de 30 lei, cearceaf de pat patru bucăți în valoare de 13 lei, cearceaf plic zece bucăți în valoare de 22 lei, garnituri de pat opt bucăți în valoare de 52 lei, saci de dormit două bucăți în valoare de 28 lei, pilote patru bucăți în valoare de 23 lei, cuverturi de lână două bucăți în valoare de 25 lei, televizor Samsung în valoare de 76 lei, televizor în valoare de 12 lei, combină muzicală Sonny în valoare de 132 lei, sandwich maker în valoare de 62 lei, mixer în valoare de 16 lei, fier de călcat în valoare de 35 lei, uscător de păr în valoare de 10 lei, cărți religioase (cu cultul Martorii lui lehova) șase bucăți în valoare de 20 lei, precum și contravaloarea părților sociale ale SC - Internațional Com SRL în valoare de 3397,72 lei.
În ceea ce privește părțile sociale ale SC - Internațional Com SRL deținute de pârâtul - reclamant, instanța a reținut că acestea au fost achiziționate în timpul căsătoriei părților cu bani comuni, astfel că s-a procedat la includerea în masa partajabilă a contravalorii actualizate a acestora, ce se ridică la suma de 3397,72 lei calculată de reclamanta - parată, potrivit indicelui de inflație comunicat de, filele 251 - 256 dosar fond.
S-a constatat de către instanță că autoturismul marca 1304, garajul situat în-,. 16, sector 1, filtrul de cafea marca Philips, biroul de lemn și canapeaua colțar (hall ) aparțin SC - Internațional Com SRL, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, filele 42, 44 - 49 dosar apel, astfel că nu vor face obiectul partajului.
Sub aspectul contribuției soților la dobândirea bunurilor comune, având în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză (filele 35 - 37 dosar apel), care au arătat că, ambele părți au lucrat în străinătate scurte perioade, banii câștigați fiind folosiți pentru achitarea cheltuielilor comune, cât și copiile cărților de muncă ale părților depuse la dosar, filele 50 - 76 dosar apel, din care rezultă că salariile foștilor soți au fost aproximativ egale, reclamanta - pârâtă ocupându-se în plus și de gospodărie și creșterea copiilor, instanța a constatat că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor menționate, și a dispus sistarea stării de devălmășie între părți.
Sub aspectul cotei de contribuție majorate, instanța a constatat că nu pot fi reținute susținerile pârâtului - reclamant privind veniturile mai mari realizate datorita calității sale de asociat al SC - Internațional SRL și al SC - întrucât din bilanțurile depuse la dosar (filele 111 - 188 dosar fond) nu rezultă că aceste două societăți ar fi repartizat dividende din profit.
Potrivit art. 6735Cod de procedură civilă, față de concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții (filele 85 - 89 dosar fond) în sensul că nu există posibilitatea partajării în natură a apartamentului bun comun, cu valoarea de circulație de 164.260 lei, văzând că reclamantei - pârâte i-au fost încredințați spre creștere și educare cei doi minori, aceștia neavând altă locuință, instanța a atribuit reclamantei - pârâte în deplină proprietate și posesie imobilul situat în B,-,. 16,. 1,. 5, sector 1.
Reținând din susținerile părților că, autoturismul marca Renault cu seria motor -, culoare maro metalizat, înmatriculat sub nr. B-21-, evaluat la suma de 1484 lei, potrivit raportului de expertiza tehnica auto (filele 193 - 197 dosar apel), se află în posesia pârâtului - reclamant, instanța l-a atribuit acestuia în deplină proprietate și posesie.
Pentru egalizarea loturilor formate, reclamanta - pârâtă a fost obligată să plătească sultă pârâtului - reclamant suma de 79.713,64 lei, în termen de șase luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii.
Instanța a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel criticând sentința sub următoarele aspecte, pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul atribuirii imobilului apartament situat în B,-,. 16,. 1,. 5, sector 1, către intimata - reclamantă - pârâtă cu motivarea expresa a instanței, potrivit art. 673 art. 5 Cod de procedură civilă, față de concluziile raportului de expertiză tehnică construcții, în sensul că, nu există posibilitatea partajării în natură a apartamentului bun comun cu valoare de circulație de 162.260 lei văzând că reclamantei - pârâte i-au fost încredințați spre creștere și educare cei doi copii, aceștia neavând altă locuință.
Apelantul a susținut că el este mai îndreptățit să primească apartamentul întrucât locuiește efectiv în apartament, are locul de muncă în B, intimata locuiește la C, a achitat taxele și impozitele aferente.
A mai susținut că a făcut dovada că are domiciliul stabil în acest imobil, de la data în care intimata - reclamantă - pârâtă a plecat de bună voie, stabilindu-se la C, și că are nevoie de acest imobil, neavând altă locuința, și datorită faptului că are serviciul permanent în B, a achitat toate taxele și impozitele datorate statului pentru a conserva valoarea imobilului.
Totodată, apelantul a înțeles să critice sentința fondului în ceea ce privește cuantumul sumei calculate că reprezentând reactualizarea părților sociale ale SC - Internațional Com SRL, arătând faptul că în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, intimata - reclamantă - pârâtă nu poate solicita decât un drept de creanță care i-ar permite să urmărească dividendele repartizate și nicidecum să solicite contravaloarea părților sociale, fiind vorba de o persoană juridică.
La data de 08 mai 2008 intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
În cadrul judecării pricinii în apel, tribunalul a încuviințat pentru apelant și intimata proba cu înscrisuri.
Analizând apelul declarat în funcție de motivele invocate, tribunalul a reținut următoarele:
Bunurile dobândite în condițiile art. 30 Codul familiei constituie proprietatea codevălmașă a soților., neavând de la început stabilit dreptul asupra unor anumite bunuri sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabilește cota fiecărui soț, în ansamblu, pentru totalitatea bunurilor comune, iar nu pentru fiecare bun în parte.
Cota fiecărui soț se determină în funcție de aportul pe care l-a avut fiecare în tot timpul căsătoriei la dobândirea bunurilor comune. Acest aport poate fi dovedit prin orice mijloace de probă, inclusiv martori și prezumții.
Prezumția că soții au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt.
Astfel, din probele administrate la fond și în apel, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut în mod corect că cei doi soți au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, analizând deopotrivă veniturile din salariile realizate de soții, dar cuantificând și munca depusă de către soție la creșterea copiilor și la întreținerea gospodăriei. În consecință, apelantul nu a reușit prin probele administrate să dovedească aspectul că ar fi avut o cotă de contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune.
Tribunalul a considerat că, instanța de fond a calculat corect cuantumul a Jd in părțile sociale la SC - Internațional Com SRL, în funcție de rata indicelui de inflație aflat la dosarul de fond. Părțile sociale nu pot fi atribuite soțului neasociat, însă acesta are dreptul să fie despăgubit cu J din contravaloarea acestora, dat fiind faptul că împreună și în timpul căsătoriei au contribuit la înființarea societății cu o sumă de bani bun comun.
Tribunalul a considerat că este întemeiată critica apelantului în sensul că bunul imobil apartament în mod greșit a fost atribuit intimatei.
Potrivit art. 6739Cod de procedură civilă, "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți, ce se cuvine fiecăreia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparțiala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".
Astfel, apelantul a făcut dovada că, de când soții s-au despărțit el este cel care a locuit în apartament, că are locul de muncă în B și că intimata locuiește în C-N, are un loc de muncă în acest oraș unde locuiește împreună cu cei doi copii.
În consecință, față de reținerea ca întemeiată a acestei critici, de prevederile art. 296 Cod de procedură civilă, tribunalul a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a atribuit reclamantei - pârâte în deplină proprietate și posesie următoarele bunuri mobile: bibliotecă în valoare de 189 lei, covor 2 x 3 în valoare de 63 lei, galerii, draperii, jaluzele și perdele în valoare de 101 lei, cărți beletristică mai vechi de 1995 (406 bucăți) în valoare de 256 lei, aragaz cu patru ochiuri în valoare de 71 lei, sandwich maker Philips în valoare de 53 lei, hotă în valoare de 12 lei, chiuvetă spălător inox în valoare de 20 lei, veselă, pahare, tacâmuri seturi de câte șase bucăți în valoare de 66 lei, cuier hol în valoare de 13 lei, dulapuri cosmetice baie două bucăți în valoare de 15 lei, cearșaf de pat patru bucăți în valoare de 13 lei, cearșaf plic zece bucăți în valoare de 22 lei, pilote patru bucăți în valoare de 23 lei, televizor în valoare de 12 lei, mixer în valoare de 16 lei, fier de călcat în valoare de 35 lei, uscător de păr în valoare de 10 lei, cărți religioase (cultul Martorii lui ) șase bucăți în valoare de 20 lei, J din contravaloarea părților sociale la SC - Internațional Com SRL, respectiv suma de 3.397,72 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei - pârâte este de 4.407,721ei.
A atribuit pârâtului - reclamant în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: apartament situat în B,-,. 16,. 1,. 5, sector 1, în valoare de 164.260 lei, autoturism marca Renault 18 cu număr de înmatriculare B-21- în valoare de 1.484 lei, masă extensibilă cu șase scaune în valoare de 35 lei, birou metal în valoare de 69 lei, bibelouri diferite mai vechi de 1997 în valoare de 95 lei,frigider în valoare de 77 lei, șifonier dormitor în valoare de 129 lei, pat de mijloc în valoare de 91 lei, dulapuri mici două bucăți în valoare de 42 lei, prosoape diferite 20 bucăți în valoare de 30 lei, garnituri de pat opt bucăți în valoare de 52 lei, saci de dormit două bucăți în valoare de 28 lei, cuverturi de lână două bucăți în valoare de 25 lei, televizor Samsung în valoare de 76 lei, combină muzicală Sonny în valoare de 132 lei, sandwich maker în valoare de 62 lei, valoarea totală a lotului atribuit pârâtului - reclamant fiind de 166.687 lei și l-a obligat la plata către reclamanta-pârâtă, a sultei în valoare de 81.139,64 lei, prin decizia civilă nr. 1390 din 06 noiembrie 2008 Tribunalului București - Secția a III-a Civilă.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, a declarat recurs numai reclamanta-pârâtă, criticând-o sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, privit din perspectiva exclusivă a greșitei aplicări în cauză a prevederilor art.6739Cod procedură civilă.
Astfel, a arătat că greșit apartamentul a fost atribuit fostului soț, atât timp cât divorțul s-a pronunțat exclusiv din vina acestuia, ambii minori i-au fost încredințați recurentei, aceasta fiind nevoită să plece în urma unui scandal al intimatului, cu copiii, la C, la sora acesteia, unde într-un apartament cu 2 camere, locuiesc recurenta cu copiii săi și sora acesteia, deci în total 4 persoane, în condițiile în care copiii sunt mari (student și elev de 17 ani) și au nevoie de spațiu de locuit propriu.
A apreciat că interesul superior al copiilor trebuie să primeze, tatăl lor în vârstă de 48 ani putând locui și într-o garsonieră. Au fost nevoiți să plece din B, pentru că nici una dintre rudele paterne nu i-au primit, însă sunt puternic legați de B, unde au prieteni și colegi și unde recurenta are promisiuni de reangajare la fostul loc de muncă.
A solicitat în consecință, admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul menținerii sentinței civile.
Și-a întemeiat recursul pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
A timbrat în mod corespunzător recursul, potrivit art.3 și 11 din Legea nr. 146/1997 și art.3 din nr.OG 32/1995.
Intimatul a formulat întâmpinare, potrivit art.308 al.2 Cod procedură civilă, arătând că tribunalul a realizat o corectă aplicare a criteriilor prevăzute de art.6739Cod procedură civilă, raportat la împrejurarea că locuiește neîntrerupt în imobil, a făcut îmbunătățiri la acesta, a plătit toate taxele și impozitele aferente, are un loc de muncă în B și nu are posibilitatea de a-și achiziționa o altă locuință. Copiii pot oricând veni să locuiască cu dumnealui, dacă doresc un spațiu locativ mai mare, însă aceștia au refuzat să vină în B spre a-l vizita sau a-și vedea prietenii. Recurenta are o altă locuință în C, de vreme ce din 2004 locuiește acolo și este riscant a-și părăsi locul de muncă din acel oraș, pentru unul ipotetic din Fiica părților este studentă la Universitatea din C, fiul fiind elev la unul dintre liceele din aceeași localitate. Împrejurarea că divorțul s-a pronunțat din vina sa exclusivă, nu are înrâurire în cauza pendinte, raportat la toate considerentele menționate. A precizat că are posibilități mai mari de achitare a sultei către recurentă, dacă imobilul i-ar rămâne. A solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Și-a întemeiat întâmpinarea pe art.115-118 Cod procedură civilă.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri, conform art.305 Cod procedură civilă, copia dosarului de divorț, adresa Secției a 5-a Poliție a Municipiului C-N din care rezultă că intimatul a fost sancționat contravențional, adeverință din care rezultă consilierea psihologică a recurentei, în cadrul unui program pentru susținerea femeilor și copiilor victime ale violenței în familie, Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Curtea de APEL BUCUREȘTI s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 și 299 Cod procedură civilă.
Verificând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea apreciază recursul declarat ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.6739Cod procedură civilă, "La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".
Așadar, art.6739Cod procedură civilă enumeră cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanță va ține seama la atribuire în partajul judiciar. Enumerarea nu are caracter limitativ, dimpotrivă, la finalul textului este folosită expresia "altele asemenea", ceea ce determină concluzia că instanța poate, în afara criteriilor expres menționate, să țină cont și de alte criterii de ordin familial, social, material sau moral, în funcție de specificul fiecărei cauze.
Or, în cauză devin incidente și prevederile art.2 din Legea nr. 272/2004 privind promovarea și protecția drepturilor copilului, conform cărora:"(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acțiunile și măsurile privitoare la copil și să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei".
Întradevăr, raportat la interesele celor doi copii ai părților, Curtea constată că aceștia au crescut și s-au dezvoltat în orașul B, iar în prezent, unul este student la Universitatea din C, având vârsta de 21 ani, iar celălalt, elev la un liceu din C, fiind în vârstă de 17 ani. Este evident că, raportat la vârsta celor doi copii, este necesar a exista un spațiu adecvat, separat, pentru fiecare în parte. Or, la C, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1153/30.09.1998 (fila 16 dosar apel), recurenta locuiește cu minorii și sora sa într-un apartament de doar 2 camere, având o suprafață utilă de 48,16 mp. Acest spațiu este apreciat insuficient pentru doi copii care se află la o vârstă când studiul trebuie să fie aprofundat și individual și pentru aceasta, trebuie să aibă condițiile materiale optime.
Raționamentul aplicării acestui criteriu (interesul superior al copiilor părților, privit prin prisma vârstei, sexului și preocupării fiecăruia), este identic ca și în cazul atribuirii beneficiului contractului de închiriere în caz de divorț. Astfel, potrivit art.38 al.4 din Codul Familiei, "la soluționarea cererilor accesorii divorțului, referitoare la încredințarea copiilor minori, obligația de întreținere și folosirea locuinței, instanța va ține seama și de interesele minorilor".
Nu mai puțin, Legea nr. 114/1996 (care a abrogat Legea nr. 5/1973 care însă, din acest punct de vedere, stabilea în art.22, aceeași ordine de atribuire) arată că, în cazul divorțului soților, dacă soții nu au convenit altfel, beneficiul contractului de închiriere privitor la locuință, se atribuie soțului căruia i s-au dat în îngrijire copiii, iar în cazul când nu sunt copii, soțului care a obținut divorțul (art.271). Raționamentul legiuitorului din aceste prevederi exprese este determinat de necesitatea protejării interesului superior al copiilor, necesitate care se regăsește pe deplin, și în situația în care imobilul este proprietatea comună a foștilor soți. Nestipularea în mod expres, a acestui criteriu în cuprinsul art.6739Cod procedură civilă, nu înlătură aplicarea sa în cauză, deoarece pe de o parte, așa cum am amintit, caracterul enumerării din cuprinsul art.6739Cod procedură civilă, nu este unul limitativ, iar pe de altă parte, acest criteriu rezidă oricum, din prevederile art.2 din Legea nr. 272/2004 care guvernează orice acțiune cu consecințe asupra unor copii (în cauză, băiatul este minor, iar fiica se află în continuarea studiilor, părinții având în continuare obligația întreținerii acesteia).
De aceea, Curtea constată că tribunalul a realizat în cauză, o greșită aplicare a prevederilor art.6739Cod procedură civilă, deoarece, deși s-a raportat la unele dintre criteriile enunțate în acest text legal, nu a avut în vedere și criteriul interesului superior al copiilor (criteriu fundamental într-o cauză de partajare a unui imobil comun, al unor foști soți, părinți) și nu l-a pus în balanță cu celelalte reținute. Procedând însă astfel cum ar fi trebuit să facă tribunalul, Curtea constată că acest criteriu se impune celorlalte reținute (locul de muncă al părților, șederea în/și îmbunătățirea imobilului, achitarea taxelor aferente), pentru considerentele anterior precizate, considerente care denotă prevalență argumentelor în sprijinul asigurării celor mai bune condiții pentru copii.
Disponibilitatea intimatului de a primi pe cei doi copii în locuința din B, ca și refuzul acestora de a-și vizita tatăl sau prietenii (potrivit susținerilor din întâmpinare) nu sunt de natură să înlăture concluziile anterioare, deoarece prin hotărârile pronunțate în cauza de divorț, depuse la dosar, s-a reținut că locuirea împreună a copiilor cu tatăl, nu corespunde interesului superior al acestora, aceștia fiind încredințați mamei. Or, în prezenta cauză, intimatul nu a dovedit vreo modificare a acestei situații de fapt, de care prezenta instanță este ținută, în virtutea caracterului irevocabil al acelor hotărâri judecătorești.
Lipsa de posibilități materiale a intimatului, pentru achiziționarea unei alte locuințe, va fi compensată de stabilirea obligației de plată a unei sulte, de către recurentă. Nici argumentul posibilității achitării sultei, de către intimat, nu poate fi reținut față de prevalența necesității asigurării condițiilor optime pentru cei doi copii. Împrejurarea că aceștia studiază în C nu este un element de natură să infirme considerentele anterioare, deoarece, indiferent de sediul instituției de învățământ, copiii trebuie să aibă condiții optime pentru a se apleca în mod serios, profund și responsabil asupra studiului, iar sarcina legală, dar și morală de a asigura aceste condiții revine părinților în primul rând, instanța fiind un garant al asigurării respectării acestei obligații și al realizării acestui deziderat.
Pentru ansamblul acestor considerente, Curtea apreciază că în cauză, întradevăr, tribunalul a aplicat greșit prevederile art.6739Cod procedură civilă, astfel încât, în temeiul art.312 Cod procedură civilă și art.304 cpt.9 Cod procedură civilă, va admite prezentul recurs, va modifica decizia recurată, în sensul că va respinge apelul declarat de intimatul prezent, ca nefondat (reținând faptul că soluția de respingere a celorlalte motive de apel, nu a fost recurată de intimatul-apelant, astfel încât ele au intrat în puterea de lucru judecat, ca fiind nefondate, conform deciziei recurate).
Reținând culpa procesuală a intimatului, Curtea îl va obliga pe acesta la plata de cheltuieli de judecată în sumă de 2.000 lei, pentru apel și recurs, reprezentând onorariu avocat ales redus conform art.274 pct.3 Cod procedură civilă, ca urmare a complexității concrete a cauzei și muncii efectiv depuse de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta - reclamantă - pârâtă, împotriva decizia civilă 1390 din 06 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât - reclamant.
Modifică în tot, decizia recurată, în sensul că respinge apelul ca nefondat.
Obligă intimatul să plătească recurentei cheltuieli de judecată în apel și recurs, cu aplicarea art. 274 pct. 3 Cod de procedură civilă, în sumă de 2.000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red./18.06.2009
./
2 ex./22.06.2009
-3.-;
Jud.1.-
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Mariana Haralambe, Fănica Pena
