Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 706/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.706/
Ședința publică de la 28 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de reclamanta C, cu domiciliul în G, str.-.- nr.9, -.6,.4 și intervenienta, cu domiciliul în Turcia, Istambul, - 3. nr.12 împotriva deciziei civile nr.320 din 06 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații, (), având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 2008 și s-au consemnat în încheierea din acea zi,când,instanța având nevoie de timp pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei la data de 28 2008,când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea formulată la Judecătoria Galați,reclamanta - Cac hemat în judecată pe pârâții - și - (),solicitând să se constate că este unica moștenitoare a defunctului -, că masa succesorală se compune din apartamentul din G, str. -.- nr. 9, -.4.
Motivându-și în fapt cererea arată că este soția supraviețuitoare a defunctului -, pârâții fiind copiii acestuia din prima căsătorie, care au plecat din țară imediat după 1989. Mai precizează că moștenirea este grevată de un pasiv în sumă de 30.000.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeniri ulterioare, iar în timpul căsătoriei a dobândit împreună cu defunctul apartamentul anterior menționat, solicitând să îi fie atribuit.
Pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând respingerea acțiunii și să se constate calitatea lor de moștenitori, faptul că au acceptat succesiunea în termen și existența unui pasiv succesoral în sumă de 9.000.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.
În motivarea cererii au arătat că susținerile reclamantei nu corespund realității, ei participând la înmormântarea tatălui și suportând cheltuielile necesare funeraliilor și pomenirilor ulterioare care au însumat 9.000.000 lei, acceptând și succesiunea în termen, în mod tacit.
Prin încheierea de admitere în principiu din 20.04.2005 au fost admise în parte și în principiu atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională.
S-a constatat deschisă succesiunea lui "de cujus" -, decedat la data de 12.02.1997, cu ultim domiciliu în G, str. -.- nr. 9, -. 49.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în G, str. -.- nr. 9, -. 49, restul cotei de aparținând reclamantei -
S-a constatat că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în sumă de - lei suportat de către reclamantă și în sumă de 721.927 lei suportat de către pârâți.
S-a constatat că au calitate de succesori ai defunctului reclamanta - C, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de din masa succesorală și pârâții - și -, în calitate de descendenți de gradul I, câte o cotă de 3/8 fiecare din masa succesorală.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice imobiliare având ca obiective: identificarea și evaluarea tehnică și pe piața imobiliară a imobilului bun succesoral, cu propuneri de partajare.
S-a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru reactualizarea pasivului succesoral pentru perioada februarie 1997 și până la momentul întocmirii expertizei.
La termenul din 13.03.2006 a formulat cerere de intervenție în interes propriu, fiica reclamantei din prima căsătorie, care solicita să se constate că are un drept de creanță cu privire la imobilul bun succesoral în sumă de 427.777.000 lei, reprezentând 61 % din valoarea acestuia.
În motivarea cererii, intervenienta arată că reclamanta și defunctul ei soț aveau o situație precară din punct de vedere financiar, astfel că ea a fost cea care a achitat ratele apartamentului cumpărat în timpul căsătoriei la data de 5.01.1994 și a făcut investiții constând în îmbunătățiri ale apartamentului, de asemenea, arată că ea a fost cea care a suportat cheltuielile de înmormântare și pentru pomenirile ulterioare ale defunctului.
Din raportul de expertiză tehnică imobiliară instrumentat în cauză, instanța a reținut că valoarea actualizată a apartamentului - bun succesoral este de 70.161,68 lei, valoarea masei succesorale fiind de 35.080,84 lei. Apartamentul nu este comod partajabil în natură, în el locuind în prezent reclamanta.
Instanța a reținut de asemenea, că experta a menționat în capitolul II al expertizei și faptul că după decesul lui - reclamanta a efectuat o serie de îmbunătățiri la apartament, îmbunătățiri care au și fost evaluate separat la suma de 4169,09 lei.
Coroborând mențiunile raportului de expertiză în ceea ce privește îmbunătățirile aduse apartamentului cu declarațiile martorilor și audiați la solicitarea intervenientei și cu declarațiile martorilor propuși de către reclamantă (filele 38, 39, 187 și 188 dosar fond), instanța a constatat că după decesul lui - reclamanta a realizat o serie de îmbunătățiri la apartamentul dobândit în timpul căsătoriei, beneficiind de ajutor financiar din partea fiicei sale stabilite în Turcia.
Îmbunătățirile pe care intervenienta susține că le-a realizat la imobilul succesoral coincid cu cele reținute prin raportul de expertiză ca fiind făcute de reclamantă. Cum din toate declarațiile martorilor rezultă că cea care le-a plătit efectiv a fost fiica reclamantei din prima căsătorie, instanța a reținut că intervenienta are un drept de creanță în sumă de 4169,09 lei reprezentând îmbunătățirile aduse imobilului după decesul lui -.
Instanța a ținut seama și de sumele ce reprezintă pasiv succesoral, reactualizate prin raportul de expertiză contabilă față de care nu au fost formulate obiecțiuni, respectiv 12458,96 lei - pasiv suportat de către reclamantă și 1055,11 lei - pasiv suportat de către pârâți.
Prin sentința civilă nr. 8715/ 13.12.2006 a Judecătoriei Galația fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta - C în contradictoriu cu pârâții -( ) și -.
S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de.
S-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâți cu privire la cererea de intervenție în interes propriu.
S-a constatat că intervenienta a făcut la imobilul bun succesoral, după decesul lui -, îmbunătățirile constatate prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de expert, în sumă de 4.169,09 lei.
S-a constatat că intervenienta are un drept de creanță asupra imobilului în sumă de 4.169,09 lei.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune și, ca efect al partajului, a fost atribuit reclamantei apartamentul situat în G, III, str. -. - nr. 9, - 6,. 4, cu o valoare totală de 70.161,68 lei
A fost obligată reclamanta să plătească fiecărui pârât suma de 11.594,40 lei, reprezentând contravaloarea cotelor lor succesorale.
A fost obligat fiecare pârât să plătească reclamantei suma de 4.276,44 lei reprezentând pasiv succesoral, proporțional cu cota succesorală a fiecăruia.
Au fost obligați reclamanta să plătească intervenientei suma de 1.042,27 lei, iar fiecare pârât să plătească intervenientei câte 1.543,40 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamanta a fost obligată să plătească intervenientei 300 lei, pârâții au fost obligați să plătească intervenientei câte 450 lei, iar fiecare pârât a fost obligat să plătească reclamantei 192,52 lei după compensare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta - C, pârâții -( ) și - și intervenienta.
Reclamanta - C, prin intermediul apărătorului ales, a arătat că înțelege să critice soluția primei instanțe sub un singur aspect: în mod nejustificat instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală și a constatat că pârâții au calitatea de moștenitori, ca urmare a acceptării tacite a succesiunii. Faptul că pârâții nu au fost interesați de acceptarea succesiunii în termenul prevăzut de lege rezultă și din faptul că reclamanta a făcut demersurile notariale pentru dezbaterea succesiunii, conform înscrisului de la fila 37 dosar fond, însă aceștia nu s-au prezentat la notar. De asemenea, trebuia să se țină seama de declarațiile martorelor și, care au arătat că locuiesc de 23 de ani în imobilul respectiv, dar nu i-au văzut niciodată pe copiii defunctului, știu că reclamanta a făcut pomeniri ulterioare, dar de asemenea nu i-au văzut participând pe copiii defunctului.
În mod eronat instanța a dat eficiență declarațiilor contradictorii și nesincere ale martorilor și, referitoare la luarea de către pârâți a unor bunuri de la domiciliul defunctului și efectuarea anumitor cheltuieli cu înmormântarea defunctului și pomenirile ulterioare.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței primei instanțe în sensul admiterii în totalitate a cererii principale și respingerea cererii reconvenționale.
Pârâții - și -( ) au arătat că cererea intervenientei prin care solicită să se constate că are un drept de creanță, cu privire la imobilul bun succesoral, în cuantum de 427.777.000 lei ROL( sumă reactualizată a diferenței de preț achitată în 1994), trebuia să fie respinsă conform dispozițiilor art. 3 din Decretul 167/1958. Acțiunea pentru valorificarea acestui drept de creanță putea fi exercitată în termenul de prescripție de trei ani, termen care curge de la data nașterii dreptului de creanță și anume de la data la care au fost efectuate plățile.
În consecință, instanța avea obligația să admită excepția prescripției dreptului la acțiune.
În al doilea rând, valoarea stabilită prin raportul de expertiză cu privire la imobilul supus partajului nu mai corespunde valorii de piață, impunându-se efectuarea unei noi expertize tehnice imobiliare.
Intervenienta a înțeles să susțină același motiv de apel ca și reclamanta, privitor la respingerea nejustificată a excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală.
De asemenea a arătat că în mod nejustificat nu s-a reținut în favoarea sa un drept de creanță cu privire la imobilul bun succesoral, în cuantum de
427 777 000 lei ROL( sumă reactualizată), având în vedere că ea a fost cea care a achitat în 1994 diferența de preț la apartament. Acest aspect este confirmat de martorii și și este credibil având în vedere că părțile nu aveau venituri prea mari, defunctul era pensionat dinainte de 1990, era bolnav și avea încă de achitat contribuție de întreținere față de unul dintre copiii săi.
Valoarea calculată de expert în ceea ce privește îmbunătățirile al căror cost l-a suportat intervenienta este prea redusă față de complexitatea investițiilor făcute.
În ceea ce privește pasivul succesoral, instanța nu a reținut că a trimis sume de bani reclamantei pentru înmormântări și pomenirile ulterioare, aceasta neavând posibilitatea reală de a suporta aceste cheltuieli.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:
În ceea ce privește prescripția dreptului de opțiune succesorală, art. 700 alin. 1.civ. prevede că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. Potrivit legii, acceptarea pură și simplă a moștenirii poate fi și tacită, atunci când actele sau faptele săvârșite de succesibil exprimă în mod cert intenția de a accepta moștenirea. Acceptarea tacită se poate face și printr-un comoștenitor care acționează în interesul unui alt comoștenitor în condițiile gestiunii de afaceri.
Pot fi apreciate ca fiind acte de acceptare tacită a moștenirii intrarea în posesiunea și folosința bunurilor succesorale, respectiv preluarea sau deținerea unor astfel de bunuri.
În cauză, din declarațiile martorilor și, audiați la instanța de fond( filele 40-41), dar și declarația martorului, audiat în apel( fila 84) rezultă că pârâții au luat din domiciliul defunctului o serie de bunuri, respectiv masă, scaune, perne, plapumă. Pârâții au participat la înmormântare și la pomenirile ulterioare de 9 și respectiv 20 de zile, ulterior organizându-i defunctului pomeniri separate, datorită neînțelegerilor cu reclamanta. Cu ocazia acelor pomeniri au fost luate bunurile și transportate la locuința pârâtului -, având în vedere că pârâta -( ) nu avea o locuință proprie.
Nu sunt credibile declarațiile martorilor și ( filele 38-39 dosar fond), vecine cu reclamanta, din ale căror depoziții rezultă în esență că pârâții nu au fost niciodată la domiciliul defunctului și că nu au participat la înmormântare și pomenirile ulterioare. Martorele fie nu au participat la înmormântare și la pomenirile de 9 și 20 de zile, fie nu îi cunoșteau pe pârâți. Declarațiile acestora se contrazic chiar cu cele ale unui alt martor propus de reclamantă, ( fila 85 dosar apel), vecin și el cu reclamanta, care a arătat că îi cunoaște de mici pe pârâți, că între reclamantă și pârâți existau relații tensionate și că pârâții nu aveau acces în apartament decât în prezența reclamantei. Declarațiile celor două martore sunt contrazise chiar și de înscrisurile aflate la dosar și care dovedesc efectuarea de către pârâtul - a unor cheltuieli cu prilejul înmormântării și pomenirilor ulterioare, astfel încât susținerea că pârâții nu au fost niciodată la domiciliul defunctului este făcută evident pro causa.
Pentru aceste considerente, în mod corect prima instanță a apreciat asupra netemeiniciei excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de reclamantă și intervenientă.
În ceea ce privește cererea intervenientei prin care solicită să se constate că are un drept de creanță, cu privire la imobilul bun succesoral, în cuantum de 427 777 000 lei ROL( sumă reactualizată a diferenței de preț achitată în 1994), instanța constată că acțiunea pentru valorificarea acestui drept de creanță putea fi exercitată în termenul de prescripție de trei ani, conform dispozițiilor art. 3 din Decretul 167/1958., termen care curge de la data nașterii dreptului de creanță și anume de la data la care au fost efectuate pretinsele plăți.
În aceste condiții, având în vedere că termenul de prescripție s-a împlinit, intervenienta a pierdut dreptul de a mai solicita recunoașterea în favoarea sa a unui drept de creanță pentru sumele pe care pretinde că le-a plătit.
Chiar și pe fondul cauzei, având în vedere înscrisurile aflate la filele 88-90 dosar fond, titularul cererii adresate societății de administrare a spațiului locativ și diferența redusă rămasă la plată în anul 1994, în mod corect au fost înlăturate declarațiile martorilor și ( filele 87-88 dosar fond), care au susținut că intervenienta a trimis reclamantei și soțului acesteia sume de bani în valută, pe care aceștia le-ar fi schimbat, folosind sumele astfel rezultate la achitarea diferenței de preț.
La instanța de fond pârâții au invocat însă prescripția dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu în ansamblu, fără a ține cont că intervenienta a solicitat prin intermediul acestei cereri să se recunoască în favoarea sa un drept de creanță pentru mai multe categorii de sume(diferență de preț la apartament, îmbunătățiri la apartament), astfel încât în mod corect instanța a dispus respingerea acesteia.
Soluția de respingere a excepției însă nu este de natură să-i prejudicieze pe pârâți, având în vedere că, la soluționarea cauzei, prima instanță a înlăturat totuși susținerile intervenientei privind constatarea în favoarea sa a unui drept de creanță reprezentând valoarea actualizată a diferenței de preț achitată pentru apartamentul în litigiu în anul 1994, astfel încât nu se impune schimbarea soluției sub acest aspect.
În ceea ce privește pasivul succesoral, prima instanță a constatat în mod corect că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral de 8.5888.000 lei ROL suportat de reclamantă și de 721.927 lei ROL, suportat de pârâți, valoarea actualizată a acestora fiind de 12.458,96 lei RON, respectiv 1,055,11 lei RON. Intervenienta nu a solicitat prin cererea de intervenție aflată la filele 137-138 dosar fond să se recunoască în favoarea ei un drept de creanță cu privire la anumite cheltuieli prilejuite de înmormântare și pomenirile ulterioare pe care le-ar fi suportat, din redactarea cererii rezultând în mod clar că solicită să i se recunoască un drept de creanță cu privire la diferența de preț achitată în 1994 și la îmbunătățirile aduse imobilului, pe care a și arătat că le va dovedi cu acte și martori. În acest sens, instanța s-a pronunțat în limitele în care a fost învestită, conform art. 129 alin. 6.proc.civ. acesta fiind și motivul pentru care în apel administrarea probei testimoniale cu privire la acest aspect a fost apreciată ca nefiind concludentă și utilă cauzei.
Referitor la valoarea apartamentului, în cauză a fost efectuată o expertiză imobiliară, care a stabilit că prețul de piață estimat este de 70.161,68 lei, incluzând și valoarea îmbunătățirilor de 4.169,09 lei efectuate cu sumele de bani puse la dispoziția reclamantei de intervenientă.
Față de caracteristicile tehnice și amplasamentul imobilului, cantitatea și calitatea îmbunătățirilor și având în vedere și disp. art. 673 ind 9 .proc.civ. instanța de apel a apreciat că valoarea apartamentului este prea redusă raportat la valoarea reală de circulație, astfel încât a dispus efectuarea unei noi expertize imobiliare.
Prin raportul de expertiză efectuat de expert s-a constatat că valoarea de circulație a imobilului este de 139.900 lei, din care 14.400 lei valoarea îmbunătățirilor.
Împotriva acestui raport de expertiză nu s-au formulat obiecțiuni în condițiile art. 212.proc.civ.
În consecință, prin decizia civilă nr.320/06.06.2008 Tribunalul Galați a admis apelurile declarate de pârâții, (), și intervenienta, împotriva sentinței civile nr. 8715/13.12.2006 a Judecătoriei Galați, pe care a schimbat-o în parte și, în consecință:
A constatat că intervenienta a făcut la imobilul bun succesoral, după decesul lui -, îmbunătățirile constatate prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert, în valoare de 14400 lei.
A constatat că intervenienta are un drept de creanță asupra imobilului în sumă de 14400 lei.
A obligat reclamanta să plătească intervenientei suma de 14400 lei.
A obligat reclamanta să plătească fiecărui pârât câte 23.531,25 lei reprezentând contravaloarea cotelor lor succesorale.
A înlăturat mențiunea privind obligarea fiecărui pârât la plata către intervenientă a sumei de 1543,40 lei, precum și mențiunea privind obligarea fiecărui pârât la plata către intervenientă a câte 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A înlăturat dispozițiile contrare prezentei decizii și menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
A respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta C, domiciliată în G, str. -.- nr. 9, -. 4 împotriva sentinței sus-menționate.
A compensat cheltuielile de judecată efectuate în apel d e părți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta - C și intervenienta.
Reclamanta,în recursul său,a criticat decizia de apel sub aspectul că în mod greșit s-a reținut că cei doi pârâți au acceptat succesiunea,deși probele administrate sunt ori insuficiente ori contradictorii.
Intervenienta a criticat decizia,pe de o parte pentru soluția dată privind prescripția dreptului de opțiune succesorală,în sensul că instanța trebuia să înlăture declarațiile contradictorii și să constate pârâții străini de succesiune,iar pe de altă parte,greșit instanța a constatat că îmbunătățirile la imobil au fost făcute exclusiv de intervenientă,fiind obligată doar reclamanta să le restituie.
Instanța,în mod arbitrar a respins cheltuielile de deshumare și de construire a monumentului funerar,deși acestea au fost dovedite cu înscrisuri la fond.
Pentru toate aceste motive recurentele au solicitat admiterea recursurilor.
Ambele recursuri au fost încadrate în drept pe disp.art.304 Cod procedură civilă.
Curtea constată că nici unul dintre recursurile formulate nu poate fi admis.
Conform art.304 alin.1 Cod procedură civilă,modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate în una dintre situațiile prev.de pct.1-9 ale acestui articol.
Recurenții nu au invocat în drept nici unul dintre cazurile prevăzute în mod limitativ la pct.1-9 din art.304 Cod procedură civilă,iar din dezvoltarea motivelor de recurs reiese că ambele recurente au criticat decizia de apel pentru netemeinicie și nu pentru nelegalitate,susținând că instanța a analizat insuficient probele administrate.
Reanalizarea probelor și stabilirea unei alte situații de fapt nu poate face obiectul unui recurs,care fiind o cale extraordinară de atac vizează doar motive de nelegalitate.
Pentru aceste considerente,Curtea va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile civile declarate de reclamanta C, cu domiciliul în G, str.-.- nr.9, -.6,.4 și intervenienta, cu domiciliul în Turcia, Istambul, - 3. nr.12 împotriva deciziei civile nr.320 din 06 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați,în contradictoriu cu intimații, (), având ca obiect partaj judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, - - |
: - -/18.12.2008
: /19.12.2008
2 ex.
FOND:
APEL: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, George Popa, Luminița Șolea
