Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj judiciar -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 71
Ședința publică din 17 martie 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul domiciliat în municipiul B,-,. C,. 11, județul B, împotriva deciziei civile nr. 224 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat pentru reclamantul intimat, lipsă fiind acesta din urmă și pârâtul recurent.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, avocat pentru reclamantul intimat, a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al recurentului să îl reprezinte.
La reluarea cauzei s-au prezentat avocat pentru pârâtul recurent și avocat pentru reclamantul intimat, lipsă fiind părțile.
Instanța constatând cauza legal timbrată și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurent, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului formulat de reclamant și menținerii ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Judecătoria Botoșani, cu cheltuieli de judecată. În susținere a precizat că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă; că instanța civilă nu trebuia să se substituie instanței comerciale în analizarea legalității modului de transmitere a bunurilor în patrimoniul SC B, având doar căderea să verifice dacă bunurile în litigiu au fost și sunt la data judecării partajului în patrimoniul celor două persoane fizice, părțile din prezentul litigiu. A mai arătat că bunurile în litigiu au fost evidențiate direct în contabilitatea noii societăți și au figurat în documentele contabile oficiale comunicate organelor fiscale, că părțile prezentului litigiu nu au figurat ca proprietari coindivizari și plătitori de impozite și taxe și că societatea terț dobânditoare nefiind chemată în judecată, hotărârea ce se va pronunța nu-i va fi opozabilă.
Avocat, pentru reclamantul intimat, a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei recurate. Nu a solicitat cheltuieli de judecată. În susținere a precizat că recurentul are calitatea de asociat unic al terțului dobânditor, facturile fiscale de la filele 29-39 dosar fond fiind semnate de recurent atât la vânzător cât și la cumpărător, că evidențele contabile nu au forța juridică a unui act translativ de proprietate, având doar un caracter declarativ; că terțul dobânditor poate interveni în proces, societatea trebuind să acorde garanție pentru evicțiune. A depus concluzii scrise (filele 14-17 dosar ).
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea adresată Judecătoriei Botoșani și înregistrată sub nr. 10914/193/3.12.2007, reclamantul - a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâtul, să se dispună sistarea stării de indiviziune în cote egale pentru bunurile pe care părțile le-au primit în urma unui partaj cu " Construcții " B, ai cărei asociați au fost alături de asociații și, bunuri înscrise în actul intitulat << Situația bunurilor din patrimoniul " Construcții " care se cedează prin partaj asociaților și >>.
Pârâtul s-a opus acțiunii, solicitând respingerea acesteia invocând, în principal, excepția inadmisibilității, motivată de faptul că bunurile a căror împărțire se solicită nu constituie proprietatea indiviză a părților, ci fac parte din patrimoniul " " B la care părțile au avut calitatea de asociați și administratori. A mai arătat că o parte din bunuri au fost înstrăinate chiar de reclamant în calitate de reprezentant al Întreprinderii de Materiale de construcții B, ca " mijloace fixe aprobate la casare ", fiind evidențiate în documentația societății " ", care a fost și lichidată.
Prin sentința civilă nr. 1685 din 8 aprilie 2008, Judecătoria Botoșania respins acțiunea, reținând ca întemeiată excepția inadmisibilității, cu motivarea că reclamantul nu putea să solicite partajarea bunurilor între persoane fizice, câtă vreme bunurile fac parte din activul societății, fiind vorba de bunuri specifice activității de comerț și obținerii de profit, respectiv presă cărămidă, motor electric, ce se află evidențiate de altfel în patrimoniul societății " "
Apelul reclamantului a fost admis prin decizia nr. 224 din 24 noiembrie 2008 a Tribunalului Botoșani - Secția civilă cu consecința desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că din conținutul înscrisului intitulat << Situația bunurilor din patrimoniul " Construcții " care se cedează prin partaj asociaților și >> rezultă că societatea sus-menționată a atribuit din fondul său de comeț o serie de bunuri, în indiviziune, celor două persoane fizice care s-au retras din societate și că în cauză nu s-a făcut dovada transmiterii bunurilor în litigiu în patrimoniul sau activul unei alte societăți comerciale, în modalitățile prevăzute de legea societăților comerciale.
Împotriva acestei decizii în termen legal, a declarat recurs pârâtul, în motivarea căruia a arătat, în esență, că instanța de apel nu a verificat împrejurarea dacă la data introducerii acțiunii, bunurile în litigiu se aflau în proprietatea indiviză părților litigante, că ieșirea din indiviziune se face pentru bunuri aparțin unei persoane juridice care nu are calitatea de parte în proces - " " B, evidențiate ca active în contabilitatea acesteia, că părțile nu au figurat niciodată ca proprietari coindivizari în evidențele fiscale, ca plătitoare de taxe și impozite și că, în materia raporturilor juridice comerciale este permis orice mijloc de probă, înscrisurile depuse fiind suficiente pentru a face dovada regimului juridic al bunurilor în litigiu.
Criticile formulate se încadrează în motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, însă se dovedesc a fi neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Este cunoscut că procesul civil este guvernat de principiul prevăzut de art.1169 din Codul civil, potrivit căruia " cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească ".
Pe de altă parte, dispozițiile art. 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, reglementează în termeni imperativi, de strictă interpretare și aplicare, instituția " desființării cu trimitere spre rejudecare " de către instanța de apel, a hotărârii pronunțată în primă instanță, aplicabilă potrivit textului legal sus-menționat exclusiv " în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată ".
Practica judiciară și doctrina sunt unanime în aprecierea faptului că instanța de judecată nu cercetează fondul, atunci când pronunță soluția în temeiul unei excepții procesuale, omite să se pronunțe asupra unei cereri, ori dă altceva decât s-a cerut.
În speță, judecătoria a procedat la respingerea acțiunii având ca obiect ieșire din indiviziune, cu reținerea excepției inadmisibilității, justificată prin împrejurarea că bunurile în litigiu nu constituie proprietatea indiviză a părților litigante, ci fac parte din patrimoniul unei persoane juridice terță față de raportul juridic dedus judecății ( " " B ).
Cum pârâtul nu a produs dovezi în conformitate cu prevederile art. 1169 din Codul civil, din care să rezulte fără echivoc împrejurarea reținută de prima instanță respectiv, intervenirea în condițiile legii a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor în litigiu din patrimoniul " Construcții " B în cel al " " B, în aplicarea prevederilor art. 6732din Codul d e procedură civilă și pentru contestarea pretenției dedusă judecății de reclamant și întemeiată pe înscrisul intitulat << Situația bunurilor din patrimoniul " Construcții " care se cedează prin partaj asociaților și >>, situația echivalează practic cu necercetarea de către prima instanță a fondului cauzei, astfel încât în mod corect tribunalul a adoptat soluția desființării sentinței, cu trimitere spre rejudecare, ocazie cu care judecătoria va proceda la completarea probatoriului în vederea stabilirii regimului juridic real al bunurilor litigioase.
Altfel spus, soluția judecătoriei nesusținută de ansamblul probator al cauzei, implică imperios cerința rejudecării și cercetării condițiilor în care s- creat raportul juridic dedus judecății, respectiv a admisibilității ori inadmisibilității acțiunii.
Cum față de aspectele reținute de C, în limitele investirii sale și prin raportare la soluția adoptată de instanțe, celelalte critici invocate de recurent sunt lipsite de relevanță, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, văzând că nu sunt date motivele de nelegalitate invocate și că nici din oficiu nu există motive de casare, Curtea, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul domiciliat în municipiul B,-,. C,. 11, județul B, împotriva deciziei civile nr. 224 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Ia act că reclamantul intimat nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex. 2/09.04.2009
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela