Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 723/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILA NR.723/R/2009

Ședința publică din 19 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu

JUDECĂTOR 2: Andrea Chiș Ana Ionescu

- -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâții, și precum și recursul declarat de pârâtul Tarța și împotriva deciziei civile nr. 682/A din 9 decembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimatul reclamantul - și pe și soția, având ca obiect prestație tabulară.

dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 5 martie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

La data de 10 martie 2009 intimatul reclamant - a înregistrat la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.7931/23 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr- s-a respins acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamantul împotriva pârâților, Tarța, și. A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului Tarța cheltuieli de judecată în sumă de 1200 lei. A fost respinsă cererea pârâților, privind cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut faptul că reclamantul a susținut că pârâții și Tarța ar fi semnat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care s-au obligat să vândă terenul de 4400 mp din TP 28098. Pârâții au contestat existența acestui antecontract. Deși instanța de fond a pus în vedere reclamantului să depună originalul antecontractului la dosar, acesta a arătat că nu deține originalul.

Potrivit art.139 pr.civ. instanța a reținut că reclamantul era obligat să prezinte originalul înscrisului sau să îl depună în păstrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se ține seama de înscris. În aceste condiții instanța de fond nu a ținut seama de antecontractul de vânzare-cumpărare depus la fila 8 și a respins petitul 5 din acțiune ca nefondat. Celelalte petite au fost respinse avându-se în vedere că au caracter accesoriu față de petitul 5.

În temeiul art.274 pr.civ. a obligat reclamantul să plătească pârâtului Tarța cheltuieli de judecată și a respins cererea celorlalți pârâți de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul iar prin decizia civilă 682/9.12.2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis apelul reclamantului și s-a desființat în întregime hotărârea primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru următoarele considerente:

În cauză este incident art.297 pr.civ. respectiv prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, și aceasta deoarece, analizându-se practicaua sentinței civile apelate și în care au fost consemnate susținerile părților din sentința publică din 23 iunie 2008, se constată că motivele din apelul reclamantului sunt fondate, respectiv instanța de fond a solicitat doar lămuriri de la reprezentanta reclamantului cu privire la petitul nr.4, nepunând în discuție o nouă calificare juridică a acțiunii și schimbând practic obiectul cauzei din prestație tabulară în revendicare.

S-a constatat că din aceeași practica, rezultă că reprezentanta reclamantului a arătat că își susține acest petit astfel cum a fost formulat, respectiv recunoașterea dreptului de proprietate dobândit prin antecontractul de vânzare-cumpărare.

Tribunalul, lecturând acest petit, a reținut că este formulat astfel: " Să obligați pârâții să-mi recunoască dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4400 mp din suprafața de 5200 mp din terenul înscris în TP 28098.în baza antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în 15.02.2002 pentru prețul de 5 milioane lei, achitat în întregime,iar în caz de refuz hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic".

În analiza acestui petit, raportat și la poziția procesuală a reprezentantei reclamantului exprimată în ședința publică anterior amintită cât și la modalitatea în care a fost redactat acest petit, tribunalul a constatat faptul că acest petit este unul clasic în prestație tabulară, partea solicitând ca instanța să-i valideze acestuia antecontractul în contract autentic de vânzare-cumpărare în cazul refuzului pârâților, iar în acest context hotărârea care se va pronunța să poată fi aptă de întabularea dreptului de proprietate al reclamantului apelant.

Procedând la calificarea juridică a acestei acțiuni ca fiind revendicare, direct în cadrul hotărârii pronunțate, fără a pune în discuția părților noua calificare juridică, instanța de fond a încălcat dispozițiile art.129 alin.4 și alin.6 pr.civ. deoarece avea obligația ca în ipoteza în care nu este lămurită de vreun aspect al cauzei să pună în discuția părților orice împrejurare de drept dedusă judecății, să dea posibilitate acestora sa-si expună apărările față de problema supusă discuției, și de asemenea, să se pronunțe numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Mai apoi, tribunalul a constatat că instanța de fond trebuia să facă și aplicarea art.84 pr.civ. respectiv cererea de chemare în judecată este valabil făcută chiar dacă poartă denumire greșită, deși, repetăm, formularea petitului 4 era suficient de clară ca să rezulte că reclamantul a formulat o cerere în prestație tabulară. Se va mai avea în vedere și faptul că pârâții și-au formulat apărările în fața instanței de fond raportat la o acțiune în prestație tabulară, nicidecum revendicare, iar în fața instanței de apel au susținut că obiectul cauzei este prestație tabulară.

În privința respingerii probelor de către instanța de fond, invocat ca și motiv de apel, tribunalul a constatat că și aici instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală deoarece proba cu interogatoriul pârâților, în condițiile în care aceștia au contestat existența antecontractului, este evident că era utilă, tocmai prin faptul că aceștia urmau să răspundă la numite întrebări personale, legate de încheierea acestui act. Această probă nu era utilă, într-adevăr, dar doar dacă pârâții, în cadrul întâmpinărilor, recunoșteau pretențiile reclamantului.

Apoi, în privința respingerii probei testimoniale, tribunalul a constatat că art.1191 civ trebuia coroborat cu art.1198 civ. deoarece apelantul invocă în susținerea imposibilității prezentării înscrisului original, o cauză de forță majoră neprevăzută, respectiv decesul avocatului care a redactat acest înscris și căruia i-a fost predat originalul în vederea promovării unei prime acțiuni în prestație tabulară, cea înregistrată sub nr.4207/2002.

Pe cale de consecință, proba testimonială trebuia admisă pentru a se verifica temeinicia susținerilor reclamantului și pe acest considerent trebuia încuviințată și proba acvirării dosarului 4207/2002, cu atât mai mult cu cât reclamantul susține că în acel dosar pârâții și Tarța au avut o altă poziție procesuală, necontestând de nici o manieră nici existența antecontractului, altele fiind motivele pentru care nu s-a putut obține atunci o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții, și solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului reclamantului, criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea hotărârii sub următoarele aspecte:

Astfel, se susține că instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, respectiv art.297 pr.civ.

În aceeași idee se susține că reluarea ciclului procesual de la prima instanță ar conduce nu numai la tergiversarea cauzei dar și la administrarea unor probe ce par a fi inutile.

Se mai susține că instanța de apel avea îndatorirea să analizeze și celelalte motive ale apelului raportate la poziția pârâtului și la aparările formulate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct. 9 pr.civ.

Prin întâmpinarea depusă la filele 17-19 reclamantul s-a opus admiterii recursului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304 pct. 9 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:

Față de petitele acțiunii și starea de fapt invocată, acțiunea reclamantului este fără posibilitate de echivoc o acțiune în prestație tabulară, în realizarea dreptului de proprietate în baza antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la 15.02.2002.

De altfel, instanța are obligația în virtutea rolului activ să dea calificarea juridică exactă acțiunii în raport de obiectul ei.

De altfel, instanța de apel, a reținut aceste aspecte ce impuneau incidența dispozițiilor art.297 pr.civ. și nefiind cercetat fondul cauzei, soluția instanței de apel d e desființare a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe este legală.

Față de cele expuse, susținerile recurentului sunt nefondate și nefiind întrunite cerințele art.304 pct. 9 pr.civ. instanța urmează a se respinge recursurile pârâților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.682 din 9.12.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.PE/CA

28.04.2009 - 2 ex.

Jud.fond.

Jud.apel:;

Președinte:Eugenia Pușcașiu
Judecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 723/2009. Curtea de Apel Cluj