Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 781/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 781
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTOR 3: Andra
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantele, domiciliată în P,-, Judet P și, domiciliată în P,-. 33. A. 1. 6 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 416 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în,- jud.V, domiciliat în comuna, sat i de jud.P, G, și, domiciliați în P,- jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței seria - nr. -/29.07.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, anulate la fila 7 dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentele-reclamante și, asistate de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 8 dosar și intimatul-pârât G, asistat de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 27 dosar, lipsind intimații-pârâți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că intimații și au depus la dosar prin intermediul serviciului registratură întâmpinare, înregistrată sub nr. 17168/26.10.2009.
Avocat pentru recuentele-reclamante depune la dosar chitanța nr.1578/29.07.2009 în valoare de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat, precizând că nu are cereri de formulat.
Avocat pentru intimatul-pârât G depune la dosar împuternicire avocațială și note scrise, declarând că nu are de formulat cereri.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentele-reclamante, pe linia motivelor de recurs dezvoltate în scris și depuse la dosar, critică hotărârile pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul variantei de lotizare omologată.
Învederează instanței că bunurile succesorale solicitate la partaj au fost corect reținute de instanțe, însă în varianta omologată nu se asigură o împărțire aproximativ egală, în patru loturi, a bunurilor. Aceasta, deoarece s-a reținut de către instanță că prin varianta I de lotizare, solicitată de reclamante, imobilul nu ar putea fi exploatat corespunzător, acordându-se o atenție excesivă criteriului posesiei bunurilor, care sunt folosite în prezent doar de G, și apreciindu-se că sultele propuse ar fi împovărătoare pentru părți. Or, în varianta I, ce a fost solicitată de clientele sale, sultele calculate pot fi achitate. Apreciază nereal faptul că prin împărțirea casei în patru loturi s-ar ajunge la fărâmițarea bunului, ceea ce ar genera noi conflicte, astfel cum a reținut tribunalul.
Pentru motivele prezentate în scris și față de susținerile orale, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârilor, prin omologarea variantei I din raportul de expertiză topografie-refacere, prin care atât casa cât și terenul sunt împărțite în patru loturi aproximativ egale, iar sultele sunt la Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței justificative depusă la dosar.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-pârât G, solicită respingerea recursului declarat de reclamante, ca nefondat, apreciind că varianta a II-a din raportul de expertiză a fost corect omologată de instanță. Precizează că pârâtul nu este de acord cu varianta I, solicitată de recurente.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- în data de 11.05.2007, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții, G, și solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea bunurilor ce constituie masa succesorală rămase de pe urma defunctului, decedat la data de 11.03.2002, cu ultimul domiciliul în P,-, constituită din casă compusă din 4 camere, bucătărie de iarnă, bucătărie de vară și hol și din teren în suprafață de 1000 mp, intravilan, aferent casei.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare și reclamantele, în calitate de descendenți, celelalte persoane indicate în acțiune fiind chemate în judecată pentru ca hotărârea ce se va pronunța să le fie opozabilă, fiindcă locuiesc în imobilul bun succesoral.
Reclamantele au mai arătat că masa succesorală se compune din casă alcătuită din 4 camere, bucătărie de iarnă, bucătărie de vară și hol, construită de către defunct anterior căsătoriei cu pârâta și dintr-un teren în suprafață de 1000 mp, intravilan, aferent construcției. De asemenea, solicită ca partajarea bunurilor să se facă în natură prin constituire de unități locative distincte, cu terenul aferent și intrări separate.
În temeiul art. 115 - 118 Cod pr. Civ. pârâtul Gad epus întâmpinare prin care a arătat că este fiul defunctului și că au vocație succesorală la moștenirea lăsată dede cuiusurmătorii moștenitori: reclamantele în calitate de descendente, pârâtul, în calitate de descendent și pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare. De asemenea, a arătat că împreună cu pârâta a făcut lucrări de remediere și întreținere a casei.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, testimoniale, precum și proba cu interogatoriile pârâților G și.
După administrarea probatoriilor Judecătoria Ploieștia pronunțat încheierea interlocutorie din data de 07.12.2007 prin care a admis în principiu acțiunea și a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului.
Prin aceeași încheiere s-au stabilit moștenitorii și cotele succesorale:, în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală și, și G, în calitate de descendenți, cu o cotă de fiecare.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din terenul în suprafață de 1000 mp situat în P,- conform titlului de proprietate nr. 99506/25.03.2002 precum și din construcția situată pe acest teren.
Totodată, s-a dispus efectuarea în cauză a unor expertize specialitate construcții și topografie.
În cauză au fost efectuate lucrările ordonate, rapoartele de expertiză fiind depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 10301/07.11.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești - s-a admis acțiunea și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit încheierii din data de 07.12.2007 și a variantei a doua din raportul de expertiză întocmit de ing., prin atribiurea de bunuri în loturile părților cu compensarea valorică a acestora prin plata de sulte.
A mai reținut instanța că, așa cum rezultă din rapoartele de expertiză efectuate în cauză terenul și construcția sunt comod partajabile în natură, expertul propunând două variante de lotizare.
În raport de aceste considerente și având în vedere că în imobilul bun succesoral au locuit pârâții și G, iar împărțirea casei celor patru moștenitori ar conduce la fărâmițarea excesivă a proprietății și la neînțelegeri între părți, judecătorul fondului a dispus în temeiul art.728 cod civil și art.6739Cod pr.civilă, omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de ing..
Împotriva sentinței au declarat apel în termen legal prev. de art. 284 alin.1 Cod pr.civilă reclamantele și pârâții și G, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Astfel, apelantele au susținut că în mod greșit instanța de fond nu a omologat varianta I din raportul de expertiză, întrucât imobilul a fost dobândit de tatăl lor anterior căsătoriei, iar reclamantele, care au rezultat dintr-o căsătorie anterioară a tatălui lor, l-au ajutat pe acesta la edificarea casei, spre deosebire de pârâtul G, care provine dintr-o relație din afara căsătoriei și nu a contribuit cu nimic la edificarea construcției.
Totodată, apelantele au precizat că pârâtul Gab eneficiat anterior de o altă casă pe care tatăl lor i- construit- și pe care a vândut-o, mutându-se în imobilul bun succesoral.
Apelantele au susținut că în cauză este posibilă împărțirea în natură a imobilului, menționând că în varianta omologată de instanță sultele sunt mari, iar pârâții-apelanți nu dispun de posibilități financiare pentru a le achita.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul omologării variantei I din același raport de expertiză.
În drept apelul fost întemeiat pe disp.art.289 și 296 Cod pr.civilă.
Apelanții-pârâți G și nu au depus motivele de apel, iar la data de 01.06.2009, apelantul Gad eclarat că renunță la judecata cererii de apel.
La același termen de judecată tribunalul a invocat excepția de netimbrare a apelului declarat de pârâta, care a decedat pe parcursul procesului și al cărui apel a fost însușit de moștenitorii introduși în cauză, și.
La data de 01.06.2009, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr.416 prin care a luat act de renunțarea pârâtului G la judecata cererii de apel.
S-a anulat pentru netimbrare apelul declarat de pârâta și s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamante, luându-se act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că toate criticile formulate de reclamante vizează varianta de lotizare omologată de judecătorul fondului, variantă care a fost corect validată, în conformitate cu disp.art.6739Cod pr.civilă și art.728 Cod pr.civilă.
Reține tribunalul că în speța dedusă judecății o importanță deosebită o reprezintă atât posesia bunurilor înainte de depunerea cererii de chemare în judecată, cât și asigurarea exploatării în condiții optime acestora.
În varianta solicitată de apelantele-reclamante, arată tribunalul, nu se sistează în totalitate starea de indiviziune a părților, care au cote egale.
Tribunalul a constatat că reclamantele nu au dovedit susținerile, potrivit cărora pârâtul-apelant G ar mai fi beneficiat de o casă de la autorul comun, respectiv cea conform căreia apelanții-părâți nu pot achita sultele.
Tribunalul a concluzionat că varianta omologată asigură o împărțire în natură a bunurilor, în lotul fiecărei părți fiind atribuite în natură bunuri și evită neînțelegerile ulterioare dintre părți, precum și fărâmițarea excesivă a bunurilor.
Împotriva deciziei au declarat recurs,în termenul legal reglementat de art.301 Cod pr.civilă, reclamantele, criticând-o ca nelegală.
Recurentele au susținu că tribunalul a acordat o atenție deosebită criteriului posesiei bunurilor și exploatării acestora, deși nu mai prezintă aceeași importanță, în condițiile în care pârâta-intimată a decedat, iar copiii săi locuiesc în alte localități.
Precizează recurentele că în prezent imobilul este folosit doar de intimatul G, fiii săi mutându-se, deasemenea, din imobil.
Recurentele au mai arătat că în varianta I se asigură o sistare reală a stării de indiviziune, aprecierea instanței de apel sub acest aspect fiind greșită.
De asemenea, învederează recurentele, există diferențe majore între sultele din cele două variante, iar intimații nu au făcut nicio dovadă că ar avea posibilitatea de a le achita.
Totodată, susțin recurentele, împărțirea casei în patru loturi nu ar determina fărâmițarea excesivă a bunurilor, cum greșit reține tribunalul, fiind posibilă constituirea de unități locative distincte.
Precizează recurentele că, conviețuirea nu ar fi permanentă, deoarece fiecare parte, cu excepția intimatului, dispune de o locuință proprie și au
reiterat aspectele invocate în apel, referitoare la ajutorul dat autorului comun la edificarea casei și la valoarea sentimentală a bunului.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și în parte a sentinței, în sensul omologării variantei I din raportul de expertiză întocmit de ing..
În drept recursul fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Intimatul G, prezent în instanță, nu a depus întâmpinare, dar a solicitat prin concluziile orale formulate, respingerea recursului ca nefondat.
Intimații și nu s-au prezentat în instanță, dar prin întâmpinarea depusă conform disp.115 Cod pr.civilă au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că varianta omologată de instanța de fond reprezintă o modalitate judicioasă de partajare, pronunțată cu respectarea disp.art. 6739Cod pr.civilă.
Intimații și nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare, deși au fost citați cu această mențiune, conform disp.art. 308 alin.2 Cod pr.civilă.
După închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare s-a prezentat avocat, apărătorul intimatului G, care a depus la dosar note scrise, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în cazurile reglementate de art.304 Cod pr.civilă, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, hotărârile instanțelor anterioare fiind legale.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a normelor procedurale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Ca prim aspect, se impune a se menționa că excepția nulității recursului invocată de către apărătorul intimatului G prin concluziile scrise nu poate fi analizată de către C, întrucât nu a fost invocată înainte de închiderea dezbaterilor, pentru a fi pusă în discuția părților și, pentru a se respecta astfel dreptul la apărare al acestora și principiul contradictorialității procesului civil.
În acest context, invocarea sa pentru prima dată abia prin concluziile scrise depuse după închiderea dezbaterilor și rămânerea instanței în pronunțare, încalcă în mod evident disp.art.129 alin.1 Cod pr.civilă și ale art.146 Cod pr.civilă, acest ultim text de lege prevăzând explicit că, conținutul concluziilor scrise trebuie să fie același cu al susținerilor verbale, condiție care în speță nu este în mod evident îndeplinită.
Ca urmare, procedând la verificarea pe fond a motivelor de recurs formulate de către reclamante, Curtea constată că în cauză nu există o încălcare a disp. art. 728 Cod civil și respectiv a celor reglementate de art. 6939Cod pr.civilă, varianta omologată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, respectând criteriile stipulate de textele de lege menționate.
Astfel, în varianta omologată de către judecătorul fondului, fiecare moștenitor primește bunuri în natură, iar doi dintre aceștia - intimații și primesc și încăperi din casa bun succesoral, instanța reținând sub acest aspect, că, cei doi intimați au locuit și au folosit construcția înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, neavând o altă locuință, spre deosebire de celelalte părți, care dispun de locuințe proprii.
Totodată, instanțele anterioare rețin, în mod corect, că prin această modalitate de lotizare se evită atât fărâmițarea excesivă a bunului, cât și viitoarele conflicte dintre părți, generate de fragmentarea unei case în suprafață de 94,55 în patru loturi distincte.
Se constată astfel că susținerile recurentelor, în sensul că omologarea variantei Iaa celuiași raport de expertiză nu ar determina o fărâmițare excesivă a bunului și că între părți nu ar exista conflicte, deoarece conviețuirea nu ar fi permanentă "întrucât fiecare parte, cu excepția intimatului G dispune de o locuință proprie," sunt în mod evident nefondate, întrucât suprafața casei este în mod cert mult prea mică pentru a se putea forma patru unități locative distincte, care să asigure condiții de locuit decente, neexistând nici dependințele necesare funcționării acestor loturi și, mai mult decât atât, fiind necesară, în varianta solicitată de recurenți, menținerea stării de indiviziune asupra unei părți din construcție (fila 5 dosar fond), situație de natură să determine atât surse noi de conflicte între părți, cât și o evidentă fărâmițare a bunului, dublată de o imposibilitate practică de folosință decentă și utilă a acestuia, corespunzător destinației sale.
În acest context, reținând că varianta I din raportul de expertiză întocmit de ing. nu asigură o partajare totală în natură a construcției și determină o evidentă fragmentare excesivă imobilului, aspectele invocate de către recurente cu privire la decesul intimatei, nu sunt de natură să determine o modificare a soluției pronunțate de instanța de fond, întrucât nu pot înlătura deficiențele prezentate mai sus, existente în varianta solicitată de recurente a fi omologată și corelativ, nici nu sunt de natură să determine o nelegalitate a instanței de fond, care să poată fi îndreptată în calea de atac a recursului.
Toate aceste deficiențe ale variantei solicitate de către recurente, nu pot fi înlăturate de invocarea de către recurente a valorii sentimentale a construcției, determinată de edificarea bunului de către autorul comun cu ajutorul lor, cu atât mai mult cu cât acestea nu au investit instanța de fond cu un astfel de petit, prin care să solicite constatarea efectuării de îmbunătățiri la imobilul bun succesoral.
Chiar dacă în varianta omologată la fond, sultele au un cuantum mai mare decât în modalitatea de lotizare solicitată de către recurente, nu poate fi validată susținerea acestora, în sensul că intimații-pârâți nu dispun de posibilități financiare pentru a le achita, întrucât nu au făcut nicio dovadă în acest sens, iar în situația în care această afirmație ar corespunde realității, atunci au la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru realizarea creanței având ca obiect cele două sulte, aspect reținut corect și de către judecătorii apelului.
De asemenea, Curtea apreciază ca lipsită de relevanță susținerea recurenților, în sensul că fiii intimaților G nu ar mai locui în construcția bun succesoral, întrucât acest aspect nici nu a fost avut în vedere de instanțele anterioare la analizarea variantei optime de sistare a stării de indiviziune.
În considerarea tuturor acestor argumente, constatând că recurentele nu au dovedit incidența cazului de modificare reglementat de art.304 pct.9 Cod pr.civilă-text de lege pe care și-au întemeiat calea de atac exercitată, Curtea în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele, domiciliată în P,-, Judet P și, domiciliată în P,-. 33. A. 1. 6 jud. P, împotriva deciziei civile nr. 416 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în,- jud.V, domiciliat în comuna, sat i de jud.P, G, și, domiciliați în P,- jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - --- - -- -
GREFIER,
Red./VM
9 ex/30.10.2009
nr- Judec.
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra
