Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 789/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 789
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Gherghina
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții, domiciliată în,-, jud. P, ambii domiciliați în,-, jud. P, împotriva deciziei nr.340/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, domiciliată în,- jud. P, intimata-reclamantă, domiciliată în,- jud. P și intimații-intervenienți, G, ambii domiciliați în,-, jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie când, pentru a da posibilitate acestora să depună la dosar concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, și a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Câmpina sub nr. 1076/2006 reclamanta a chemat în judecată civilă pe pârâtele, și solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămasă de pe urma defuncților, decedat la data de 17.07.1984 și, decedată la data de 11.XII.1989, ambii cu ultimul domiciliu în orașul,-, jud.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 17.07.1984 a decedat, masa succesorală rămasă de pe urma acestuia fiind compusă din terenul de 1500 mp situat în orașul,-, dreptul de l/2 din casa de locuit și din grajdul alcătuit din două încăperi, (construite în timpul căsătoriei cu soția sa ), precum și dreptul de l/2 din terenul de 4000 mp fâneață situat în pct."".
S-a învederat că moștenitorii rămași de pe urma defunctului erau: în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 4/16 din succesiune și părțile din prezenta cauză în calitate de descendenți având fiecare cota de 3/16.
În continuare reclamanta precizat că ulterior a decedat și,
respectiv la data de 11.XII.1989, iar averea defunctei era compusă din dreptul de 4/16 din terenul de 1500 mp, dreptul de 5/8 din locuința și grajdul construite în timpul căsătoriei și dreptul de 5/8 din terenul de 4000 mp fâneață, pe care le-a dobândit prin moștenire de la soțul său.
Totodată s-a mai arătat că de pe urma defunctei au rămas și: terenul în suprafață de 1500 mp fâneață, 1000 mp fâneață și 2500 mp fâneață, pe care aceasta le-a dobândit prin înzestrare de la părinți în anul 1925.
Prin cererea formulată, reclamanta a precizat și lucrările de îmbunătățiri pe care le-a efectuat la imobilele construcții și a arătat că îmbunătățiri au efectuat și fiul său G împreună cu nora sa, .
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtele, și au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defuncților și, dar au precizat că terenul situat în orașul,- are suprafața de 3200 mp.
Pe calea cererii reconvenționale formulate în baza art.119 Cod procedură civilă pârâtele au solicitat aducerea la masa de partaj a bunurilor mobile aflate în locuință și obligarea reclamantei la plata lipsei de folosință pe ultimii 3 ani, pentru imobilul construcție, bunurile mobile și terenurile ce compun masa succesorală, întrucât reclamanta nu le-a permis accesul în locuință.
Ulterior reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul aducerii la partaj a unui teren de 3000 mp situat în orașul, pct." ", teren ce a aparținut autorilor săi și care a fost folosit de părțile din prezenta cauză.
La data de 20.09.2006 G și au formulat în baza art.49 Cod procedură civilă, cerere de intervenție în interes propriu, prin care au solicitat să se constate dreptul lor de proprietate asupra garajului de 50 mp, a haznalei, de apă, gardului împrejmuitor al terenului, podului peste vâlcel, instalației electrice și porților din lemn pe cadru metalic, urmând să le constate dreptul de creanță asupra îmbunătățirilor efectuate la casa de locuit.
În motivarea cererii s-a arătat de către intervenienți că au locuit în imobilul în litigiu și au efectuat o serie de îmbunătățiri, iar reclamanta și soțul acesteia au adus o serie de îmbunătățiri și au atașat mai multe camere la casa bătrânească.
În raport de întâmpinarea pârâtelor, reclamanta a formulat răspuns, precizând că nu sunt reale susținerile acestora în sensul că locuința rămasă de la defuncți era mai mare, fiind compusă doar din două camere și sală, balcon din scândură și beci, iar lucrările de îmbunătățiri au fost efectuate împreună cu soțul său, începând din anul 1956 când s-au mutat în locuință.
Totodată reclamanta a solicitat aducerea la masa de partaj a sumei de 8000 lei consemnată pe un libret de economii CEC, a locului de veci și obligarea pârâtelor la plata lipsei de folosință pe ultimii 3 ani pentru terenurile situate în pct."" și "-" care sunt stăpânite în exclusivitate de către acestea.
La rândul lor pârâtele au solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă, deoarece lucrările de îmbunătățiri efectuate de intervenienți au fost cerute și de către reclamantă, iar susținerile acestora sunt contradictorii, în sensul că intervenienții au arătat că imobilul era foarte vechi, cu
grad mare de uzură și l-au îmbunătățit, iar reclamanta a afirmat că ea a întreținut imobilul chiar din anul 1956 când s-a căsătorit, prin realizarea a numeroase lucrări care s-au finalizat în anul 1963.
În acest context, pârâtele au solicitat și respingerea ca neîntemeiată a cererii completatoare formulată de reclamantă, deoarece suma de 8000 lei a fost folosită în vederea susținerii cheltuielilor efectuate pentru pomenile ulterioare decesului defunctei până la 7 ani, învederând cu privire la lipsa de folosință pentru terenurile din pct."" și "-" că reclamanta a cules în fiecare an fructele întrucât locuiește la o distanță foarte mică.
Intervenienții și-au precizat cererea de intervenție în sensul constatării dreptului lor de proprietate asupra garajului aflat pe terenul din pct."Acasă" și stabilirea unui drept de creanță reprezentat de lucrările de îmbunătățiri efectuate la teren și casa de locuit care constau din: hazna, căminul de apă, gardul împrejmuitor, podul peste vâlcel, instalația electrică, cele două porți mari și două porți mici, consolidarea malurilor vâlcelului și a terenului.
După administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și martori la data de 21.02.2007 a fost pronunțată încheierea interlocutorie, prin care au fost admise în parte acțiunea completată,cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu precizată, s-au constatat deschise succesiunile defuncților, decedat la data de 17.07.1984 și, decedată la data de 11.XII.1989, precum și masa succesorală rămasă de pe urma acestora.
Totodată instanta a reținut că moștenitorii rămași de pe urma celor doi defuncți sunt reclamanta și pârâtele, și în calitate de fiice, având fiecare cota de l/4 din succesiune, prin aceeași încheiere interlocutorie fiind deduse în favoarea reclamantei și intervenienților lucrările de îmbunătățiri efectuate la imobilul construcție și terenul din pct."Acasă".
Având în vedere că la 8 mai 2007 decedat la termenul din 16 mai 2007 s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia și.
În urma efectuării expertizelor de specialitate prin sentinta civila nr.2154/25.06.2008 Judecatoria Campina a admis în parte acțiunea completată,cererea reconvențională și cererea de intervenție, dispunand ieșirea din indiviziune a părților asupra averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și, conform variantei a II-a (a doua) din raportul de expertiză lotizare efectuat de expert.
Pentru a dispune astfel a avut în vedere instanța de fond că in varianta omologata, terenul in suprafata de 1529 mp. din pct. Acasa " era atribuit in lotul reclamantei, situație în care in cauza erau aplicabile si disp. art. 494 din codul civil privind accesiunea imobiliara artificiala in sensul ca reclamanta a devenit si proprietara garajului in calitate de proprietar al terenului.
de situatia intervenientilor constructori de buna credinta, s-a considerat că acestia au dobandit un drept de creanta ce consta in valoarea materialelor si a manoperei pentru lucrările efectuate sau o suma de bani care este egala cu aceea a cresterii valorii fondului, fiind respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al intervenienților asupra garajului.
Împotriva acestei sentințe in termen legal declarat apel parata, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie întrucât instanta de fond respins in mod neîntemeiat obiecțiunile sale la expertiza intocmita de exp.
, evaluarea facuta de acesta nu reflecta pretul de circulatie, toate terenurile fiind subevaluate, incepand cu terenul din pct. Acasa, pentru care pretul mediu la acel moment era de 20 euro.
A arătat apelanta ca incorect a fost calculata si lipsa de folosinta pentru terenul intravilan din pct. "Acasa", deși expertul nu a prezentat criteriile avute in vedere, valoarea retinuta fiind derizorie in raport de preturile chiriei practicate in zona.Totodată a învederat că in mod nejustificat s-a ajuns la stabilirea unei valori exagerate pentru terenul din pct. "-", fiind prejudiciata atat apelanta cat si celelalte doua parate.
În continuare a mentionat apelanta ca si in ceea ce priveste expertiza constructii, existe numeroase neconcordante, referitor la evaluarea locuintei si la lucrarile de imbunatatire, in sensul ca expertul nu a evaluat toate incaperile care compun locuinta bun succesoral și nu a fost avut in vedere si beciul.
În ceea ce priveste fundatia expertul aratat ca este din piatra, deși in realitate aceasta era din beton, incorecta fiind evaluarea si cu privire la locuinta compusa din cele doua camere, veranda, antreu si beci la o suma de numai 7750 lei, în timp ce îmbunatatirile realizate de reclamanta si intervenienti au fost supraevaluate.
O ultimă critică formulată de apelanta parata a vizat sentința si cu privire la întocmirea variantelor de lotizare care nu reflecta dorința sa, solicitându-se pe cale de consecință admiterea apelului conform motivelor formulate.
Prin incheierea de sedinta din data de 02.12.2008, tribunalul in baza disp. art. 295 alin. 2 cod pr. civila, dispus refacerea raportului de expertiza topometrica de catre exp. cu privire la variantele de lotizare in sensul de a se tine seama de valorile terenurilor stabilite prin raportul de expertiza topometrica de la fila 190 dosar fond, inclusiv terenul de la pct. "-- livada", cu preluarea valorilor stabilite de experții constructor ing., agro.., precum si a disp. art.741 cod civila si art. 673/9 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 340/12.05.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de apelanta parata, a schimbat in parte sentinta atacata in sensul ca a dispus iesirea din indiviziune a paratilor asupra averii ramasa de pe urma defunctilor si conform variantei nr. 1 (unu) din raportul de expertiza tehnica ing. efectuat in apel, fiind menținute restul dispozitiilor sentintei și obligati in solidar intimatii la 1519,65 lei cheltuieli de judecata catre apelanta.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că de pe urma defuncților și, ambii cu ultimul domiciliu in,-, jud.P au rămas ca moștenitori reclamanta, apelanta parata și paratele si, in calitate de fiice, cu o cota de din succesiune, averea rămasă fiind compusă din mai multe bunuri imobile reprezentate de casa si o serie de suprafețe de teren, situate in Orasul.
Instanța a conchis că varianta I din raportul de expertiză întocmit în fața instanței de apel răspunde cerințelor art. 6739Cod proc.civilă, întrucât ține seama de acordul părților, mărimea cotei-părți cuvenită fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, domiciliul și ocupația acestora, precum și de faptul că unii dintre copărtași au efectuat îmbunătățiri la imobilul succesoral.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții, - și, criticând-o pentru nelegalitate pe considerentul că instanța nu a respectat propriile dispoziții, în sensul că deși inițial a dispus refacerea raportului de expertiză topo cu privire la variantele de lotizare, urmând ca, în ceea ce privește terenurile, la întocmirea acestora să se țină seama de valorile stabilite prin lucrarea aflată la fila 190 dosar fond (inclusiv privind terenul de la pct. "--livadă"), ulterior prin încheierea din 3.03.2009, s-au modificat obiectivele, specificându-se că lucrarea dispusă urmează a avea în vedere situația actuală a terenurilor, sub aspectul identificării și evaluării.
Totodată, s-a precizat că, raportul de expertiză întocmit în fața instanței de apel reprezintă o copie fidelă a celui depus la instanța de fond, împotriva căruia s-au formulat obiecțiuni și pentru care a fost de altfel criticată soluția primei instanțe prin promovarea căii de atac.
În continuare, s-a învederat că lucrarea refăcută stabilește aceeași valoare pe metru pătrat pentru terenurile din pct. "Acasă", "--" și "-", iar expertul nu a prezentat criteriile care au stat la baza modificării prețului pentru terenurile având categoria de folosință fâneață și respectiv livadă, nu a avut în vedere amplasamentul acestora, dimensiunile lor și posibilitatea de acces la utilitățile publice și nici nu a recalculat lipsa de folosință a suprafețelor respective, deși era necesară o atare măsură.
O altă critică a vizat împrejurarea că aspectele sesizate instanței de control judiciar cu privire la valoarea masei partajabile referitor la construcții nu au fost analizate de către Tribunalul Prahova, caz în care s-a menținut expertiza prin care locuința-bun succesoral a fost evaluată la 7.750 lei, iar gardul realizat de intervenienți la 10.221 lei, însă o atare situație nu corespunde realității.
Sub un ultim aspect, recurenții au menționat că hotărârea este nelegală întrucât prin varianta omologată au fost încălcate dispozițiile legale incidente în cauză, în condițiile în care la formarea și atribuirea loturilor nu s-a ținut seama de opțiunile lor, iar numiților și nu li s-a dat cuvântul asupra raportului de expertiză, pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la această lucrare.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Prahova, în vederea refacerii lucrărilor de expertiză topo și constructor, potrivit obiecțiunilor expuse, urmând ca la momentul efectuării lotizării să se întocmească și o variantă care să corespundă dorinței exprimată în fața instanțelor de fond și apel, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei, în sensul ieșirii din indiviziune potrivit variantei propusă de ei la Judecătoria Câmpina.
Intimata, a formulat în baza art. 308 alin.2 Cod proc.civilă întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, pentru a se reface rapoartele de expertiză
topo și construcții, întrucât niciunul dintre acestea nu a fost întocmit potrivit solicitării lor și nu a răspuns obiecțiunilor formulate.
În speță, la dosar au fost depuse concluzii scrise de către reclamanta și intervenienții și G, prin care s-a solicitat respingerea căii de atac promovată de pârâți, ca nefondată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, vizând poziția oscilantă a instanței de apel sub aspectul modalității de evaluare a terenurilor din pct. "-", dar și valoarea arbitrară a suprafețelor din această locație stabilită de către expert, criticile formulate de către recurente apar ca fiind întemeiate.
Sub un prim aspect, se reține că în virtutea rolului activ reglementat de art. 129 Cod proc.civilă, în vederea soluționării pricinii în cadrul legal corespunzător pretențiilor formulate, instanța are puterea de a ordona măsurile necesare judecării pricinii, iar în faza apelului având în vedere caracterul devolutiv al acestei căi de atac, se poate dispune potrivit art. 295 Cod proc.civilă completarea probatoriului, dacă se apreciază că o atare măsură este necesară.
Pe de altă parte, în privința unei expertize dispuse a se efectua într-o anumită cauză, se impune a se preciza că obiectul acesteia, astfel cum se degajă cu claritate din art. 201 Cod proc.civilă, îl reprezintă numai împrejurări de fapt care necesită o evaluare de specialitate.
Din interpretarea dispozițiilor legale care reglementează expertiza rezultă că expertul trebuie să-și motiveze opinia, iar o lucrare nu poate fi luată în considerare atunci când concluziile la care ajunge expertul nu sunt rezultatul unor raționamente precise și verificabile, ci al unor simple aprecieri ale acestuia.
În fața Tribunalului Prahova, se constată că, deși inițial instanța a dispus prin încheierea de ședință din data de 2.12.2008 (fila 50 dosar apel) refacerea raportului de expertiză, în sensul de a se ține seama la întocmirea variantelor de lotizare în ceea ce privește terenurile de valoarea acestora, stabilită prin raportul de expertiză de la fila 189 dosar fond, inclusiv pentru terenurile de la pct. "--livadă" (evaluate la fila 190 cu 1,75 lei/mp), ulterior, prin încheierea din 3.03.2009 se solicită expertului a se avea în vedere la identificarea și evaluarea terenurilor situația actuală a acestora, în raport de adeverințele aflate la filele 66,68 dosar apel, care precizau că terenurile din str.- se află în intravilanul localității, conform -Proiect nr. 54/2004.
Cert este că, prin lucrarea întocmită (fila 74 dosar apel), expertul a stabilit atât pentru terenul din pct. "Acasă", având categoria de folosință curți-construcții, aceeași valoare ca pentru terenurile fâneață din pct."-- "și pentru terenul livadă din pct."-"(respectiv 39,95lei/mp), fără a justifica în nicio modalitate criteriile care au determinat stabilirea acestor valori.
Calea de atac a apelului fusese exercitată de către, printre altele tocmai pe considerentul că la instanța de fond, inițial, terenul din pct."-" a fost evaluat la 1,75 lei/mp, iar ulterior cu toate că nu s-au admis obiecțiunile la lucrarea de expertiză topo, cu ocazia lotizării acestuia, terenul este evaluat de expert
la 39,95 lei/mp, fără nicio explicație, o atare evaluare fiind preluată de instanța de fond cu ocazia lotizării.
În condițiile în care instanța de apel omologhează o lucrare care cuprinde aceleași evaluări cu cele reținute la fond (cu excepția terenului din pct. -"- -filele 366 dosar fond și fila 74 dosar apel), nu răspunde practic nemulțumirilor apelantelor, vizând stabilirea valorii acestor bunuri.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, se observă că, deși prin apelul declarat, pârâta a formulat o serie de critici vizând evaluarea construcțiilor, alcătuirea masei succesorale și a îmbunătățirilor realizate de reclamantă și de intervenienți, calculul lipsei de folosință pentru imobilul succesoral reprezentat de construcții și teren, Tribunalul Prahova, prin decizia ce face obiectul prezentului control judiciar, nu se pronunță în nicio modalitate asupra acestor motive.
În lumina Convenției Europene a Drepurilor Omului, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile pe care părțile le consideră pertinente pentru cauza lor sunt în mod corect examinate de către instanța sesizată.
Conform jurisprudenței Curții, noțiunea de proces echitabil presupune ca instanța internă, chiar dacă și-a motivat pe scurt hotărârea, să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse analizei.
În speța dedusă judecății, prin modul în care instanța de control judiciar a soluționat calea de atac cu care fusese învestită, (admițând apelul fără a examina unele din motivele de apel, iar altele soluționându-le în aceeași modalitate ca instanța de fond, deși ele făcuseră obiectul criticilor), a încălcat dreptul părților la un proces echitabil și în atare situație s- produs părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe cale de consecință, în raport de considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art. 312 alin.3 Cod proc.civilă, va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.
Cu ocazia rejudecării, în privința terenului, având în vedere intervalul de timp care a trecut de la momentul efectuării expertizei topografice la instanța de fond (16.05.2007-prima lucrare și 11.06 2008-raportul care cuprinde lotizarea, împotriva căruia apelanta și-a exprimat nemulțumirea prin calea de atac promovată)se impune efectuarea unei noi expertize topo care să procedeze la identificarea, evaluarea terenurilor reținute la masa de partaj și stabilirea lipsei de folosință a acestora ținând cont de locația fiecărei suprafețe, avantajele și dezavantajele poziționării sale, categoria de folosință aferentă, precum și orice alte criterii considerate utile de către expert, urmând, totodată, să se efectueze propuneri de lotizare, ținând cont de disp.art.673/9 Cod pr.civilă.
Totodată, instanța de trimitere va proceda la o analiză atentă a criticilor apelantei cu privire la imobilul construcție, urmând să dispună o refacere a lucrării efectuate la Judecătoria Câmpina, numai în situația în care apreciază că acest lucru e necesar. Se impune o atare soluție referitor la acest aspect pentru a nu lipsi părțile de dublul grad de jurisdicție, ținând cont că în primul ciclu procesual nemulțumirile apelantei sub acest aspect nu au fost analizate cu ocazia exercitării controlului judiciar, situație în care nu pot fi examinate direct în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții, domiciliată în,-, jud. P, ambii domiciliați în,-, jud. P, împotriva deciziei nr.340/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă, domiciliată în,- jud. P, intimata-reclamantă, domiciliată în,- jud. P și intimații-intervenienți, G, ambii domiciliați în,-, jud. P și în consecință:
Casează decizia civilă nr. 340/12.05.2009 și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Gherghina
- - --- - -
Grefier,
Red.VG
Tehnored.CC
9 ex./17.11.2009
nr- Judecătoria Câmpina
nr- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Gherghina
