Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 800/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.800
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier Episcopiei, -.2,.3,.11, județul B,împotriva deciziei civile nr.63 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău,în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în B, str.- 3, -.9,.5, cod poștal -, județul B, domiciliată în M, str.-, nr.2, cod poștal -, județul D și, domiciliat în O,-,.58,.3,.51, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant asistat de avocați din cadrul Baroului B și din cadrul Baroului P, lipsind intimații pârâți G, și.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei potrivit chitanței nr.-/31.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, având cuvântul pentru recurentul reclamant, declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului reclamant în susținerea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul reclamant, susține oral motivele de recurs, arătând în esență că ambele hotărâri pronunțate în cauză sunt nelegale în sensul că nu s- interpretat și aplicat corect legea.
Astfel, arată că instanța de apel i-a încălcat grav dreptul la apărare, în condițiile în care, a respins în mod greșit cererea de suplimentare de probe, precum și obiecțiunile formulate de reclamant la raportul de expertiză, dat fiind faptul că expertul a întocmit o singură variantă de lotizare, cu toate că se impunea întocmirea mai multor variante de lotizare.
Apreciază că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art.304 pct.6 cod pr.civilă în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, constând în faptul că intimaților și care au renunțat, pe cale de încheiere la partea ce li se cuvenea din moștenire, instanța le-a atribuit loturi, dând astfel mai mult decât s-a cerut.
Referitor la bunurile date în lotul recurentului reclamant, arată că sunt numai bunuri vechi supuse demolării, inclusiv grajdul care este amplasat pe linia de hotar și trebuie obligatoriu demolat.
Mai mult, arată că în niciuna din hotărârile pronunțate în cauză, nu regăsim o motivare proprie a instanței, ci se reiau pur și simplu, susținerile părții adverse, fără a motiva de ce au fost înlăturate apărările și susținerile recurentului reclamant, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.7 cod pr.civilă.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru referarea raportului de expertiză cu întocmirea mai multor variante de lotizare și excluderea sultelor împovărătoare.
Avocat, având cuvântul tot pentru recurentul reclamant, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriilor cu refacerea raportului de expertiză în sensul de a se stabili în mod corect valoarea masei succesorale existente la data decesului autorilor părților, drepturile părților conform cotelor, iar separat valoarea eventualelor îmbunătățiri efectuate de pârât la locuința reclamantului.
Depune la dosar concluzii scrise.
URTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr. 4805/200 din 18.06.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții G, și, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și, să se stabilească masa succesorală, cotele ce se cuvin fiecăruia, lichidarea stării de indiviziune, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor ce se cuvin.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în conformitate cu certificatul de moștenitor nr.1072/25.08.1983, de pe urma mamei lor, decedată la 31.01.1983, au rămas ca moștenitori acceptanți părțile din dosar ( - fiica lui, iar - fiul lui -), sora și fratele său fiind decedați.
Susține reclamantul că de pe urma defuncților a rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit compus din 2 camere, sală și pivniță și terenul aferent.
La acest imobil defuncții au mai edificat anexe, care inițial au fost folosite ca bucătărie, magazie de cereale și grajd de animale, însă cu ajutorul său au fost transformate în încăperi locuibile în timpul vieții părinților, astfel că în prezent există două corpuri de casă separate.
Casa inițială a părinților este folosită de către G, iar corpul de casă rezultat din transformarea anexelor este folosit de reclamant.
De asemenea, terenurile au fost reconstituite conform legilor fondului funciar, respectiv titlurile de proprietate nr. 23254/77 din 08.08.1994, iar pentru suprafața de pădure titlul de proprietate nr. 59747/17 din 21.05.1999.
Pârâtul Gaf ormulat întâmpinare cu caracter de cerere reconvențională, prin care a solicitat să se admită în parte acțiunea principală și cererea reconvențională și să se constate că averea succesorală rămasă de pe urma defunctului - decedat la 07.08.1976 a fost culeasă numai de soția supraviețuitoare, căreia i-a revenit o cotă de 2/8 din succesiune, reclamantului - o cotă succesorală de 3/8 și Goc otă succesorală de 3/8.
În ceea ce-i privește pe pârâții și, să se constate că aceștia sunt străini de succesiunea defunctului, deoarece autorii acestora au renunțat la succesiunea defunctului, renunțare ce privește atât bunurile care fac obiectul certificatului de moștenitor nr. 1072/25.08.1973, cât și asupra terenurilor agricole intravilane și extravilane reconstituite pe numele defunctului conform titlurilor de proprietate nr- și nr. 59747/17/21.05.1997.
Să se constate că patrimoniul succesoral al defunctului se compune din: din imobilul casă de locuit, construcție din paiantă, acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, o sală, o bucătărie; din bucătăria de vară, pătul, magazie cereale cuprinse sub denumirea de magazie; din anexă gospodărească compusă din 3 camere cu prispă, sub denumirea țărănească de grajd locuibil; 1/1 din suprafața de teren de 4,05 ha situat pe teritoriul satului ști, comuna Poșta, reconstituit pe numele defunctului G în baza Lg. 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 23254/77 din 08.08.1994; 1/1 din suprafața de teren de 0,50 ha situat pe teritoriul comunei, jud.B, reconstituit pe numele defunctului G în baza Legii 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 59747/17 din 21.05.1999, toate bunurile fiind situate în comuna Poșta, jud.B, cu excepția pădurii, care se află în comuna.
Să se declare deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 29.01.1983, cu ultimul domiciliu în comuna Poșta, jud.B și pe cale de consecință, să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma acesteia, ai cărei moștenitori sunt: - fiică, reprezentată de nepoată de fiică; -, reprezentată prin - nepot de fiică; reclamantul - în calitate de fiu și pârâtul G - în calitate de fiu, fiecare cu câte o cotă de din succesiune.
Averea succesorală de pe urma defunctei se compune din: cota de 5/8 din imobilul casă de locuit situată în comuna Poșta, jud.B; din suprafața de teren reconstituit prin cele 2 titluri de proprietate menționate mai sus.
Solicită să se deducă din valoarea imobilelor succesorale îmbunătățirile aduse de G, după cum urmează: a introdus instalație electrică la ambele construcții (casa propriu-zisă și grajdul locuibil), a construit o fântână cu o adâncime de 40. a refăcut grajdul de animale cu materiale vechi și noi, a construit un garaj și o leasă metalică, a consolidat casa propriu-zisă prin turnarea unei fundații de ciment și pietriș, respectiv refăcut centura, a schimbat galeriile exterioare, față și spate, a consolidat corpul denumit grajd în sensul refacerii fundației și a pereților interiori și exteriori prin aplicare de plasă rabiț, tencuieli cu var și ciment, construit gard la stradă în cotă de cu, pe o lungime de 50. construit gard interior pe o distanță de 60. a înființat livadă de pruni pe o suprafață de 0,05 ha, în cotă de cu, a înființat plantație de vie pe 0,15 ha, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii pârâtul-reclamant a arătat că, în conformitate cu art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, astfel încât acțiunea de partaj este legală și urmează a fi admisă în limitele și precizările exprimate prin prezenta cerere reconvențională.
Cu privire la invocarea excepției lipsei de calitate succesorală de moștenitori a autorilor pârâților și privind succesiunea defunctului, invocă dispozițiile cuprinse în art.696 cod civil cu referire la art. 13 alin.1 și 2 din Legea 18/1991, în sensul că renunțarea la moștenire a succesibilului face ca titlul de moștenitor al succesibilului să fie desființat retroactiv fiind considerat ca o persoană străină de succesiune, iar de partea sa din moștenire profită ceilalți succesibili, indiferent dacă acceptarea s-a făcut înainte sau după acceptarea comoștenitorului, deoarece acceptarea este indivizibilă. Potrivit art.13 din Lg.18/1991 au fost repuși în termenul de acceptare a moștenirii cei care nu au acceptat-o în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 Cod civil, nu însă și de cei care nu au acceptat succesiunea, deoarece eredele renunțător este considerat că nu a fost niciodată erede, devenind o persoană străină de moștenirea fostului proprietar.
Renunțătorul nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate chiar dacă a fost trecut din eroare în titlul de proprietate alături de alți moștenitori acceptanți ai moștenirii fostului proprietar.
A mai arătat că imobilul casă de locuit și toate anexele gospodărești au fost stăpânite de pârâtul-reclamant G și de reclamantul.
În urma probelor administrate, cu acte și martori, Judecătoria Buzăua pronunțat în data de 10.04.2008 o încheiere de partaj, prin care a admis în principiu acțiunea reclamantului și a admis în parte în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant
A constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 07.08.1976, cu ultim domiciliu în comuna Poșta, județul A constatat că au rămas ca moștenitori de pe urma defunctului: - în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 2/8 din succesiune; - în calitate de fiu, cu o cotă succesorală de 3/8 din moștenire și G - în calitate de fiu, cu o cotă de 3/8 din succesiune. A constatat că sunt străini de moștenirea defunctului, prin renunțare: pârâții și, în calitate de succesori ai autorilor acestora - și.
A constatat că averea succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din:1/2 din imobilul casă de locuit, construcție din paiantă, acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, o sală, o bucătărie, o magazie (respectiv bucătăria de vară, pătul, magazie cereale) și un grajd (respectiv anexă gospodărească compusă din 3 camere cu prispă) situată în satul, comuna Poșta, județul B; 1/1 din suprafața de teren de 4,05 ha situat pe teritoriul satului ști, comuna Poșta, reconstituit pe numele defunctului în baza Legii 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 23254/77 din 08.08.1994; 1/1 din suprafața de teren de 0,50 ha situat pe teritoriul comunei, județul B, reconstituit pe numele defunctului în baza Legii 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 59747/17 din 21.05.1999.
A constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 29.01.1983, cu ultimul domiciliu în comuna Poșta, județul A constatat că de pe urma acesteia au rămas ca moștenitori: - în calitate de nepoată (fiica fiicei decedate a defunctei, ), cu o cotă de din moștenire; - în calitate de nepot (fiul fiicei decedate a defunctei, -), cu o cotă de din moștenire; - în calitate de fiu, cu o cotă succesorală de din moștenire și G - în calitate de fiu, cu o cotă de din succesiune.
A constatat că masa succesorală de pe urma defunctei se compune din: cota de 5/8 din imobilul casă de locuit, construcție din paiantă, acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, o sală, o bucătărie, o magazie (respectiv bucătăria de vară, pătul, magazie cereale) și un grajd (respectiv anexă gospodărească compusă din 3 camere cu prispă), situată în Satul, comuna Poșta, jud.B; din suprafața de teren de 4,05 ha situat pe teritoriul satului ști, comuna Poșta, reconstituit pe numele defunctului în baza Legii. 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 23254/77 din 08.08.1994; din suprafața de teren de 0,50 ha situat pe teritoriul comunei, jud.B, reconstituit pe numele defunctului G în baza Legii 18/1991 prin titlul de proprietate nr. 59747/17 din 21.05.1999.
A constatat că la imobilul ce face parte din masa succesorală pârâtul-reclamant Gaa dus următoarele îmbunătățiri: a introdus instalație electrică la ambele construcții (casa propriu-zisă și grajdul locuibil), a construit o fântână cu o adâncime de 40 de m, a refăcut grajdul de animale cu materiale vechi și noi, a construit un garaj din plăci de beton și acoperiș din azbociment și o leasă metalică cu stâlpi metalici din țeavă tubing, a consolidat casa propriu-zisă prin turnarea unei fundații de ciment și pietriș, respectiv refăcut centura, a schimbat galeriile exterioare, față și spate, transformându-le într-un geamlâc, la bază cu plăci, iar la partea de sus cu geamuri și rame din lemn,construit gard la stradă în cotă de cu, pe o lungime de 50. a înființat livadă de pruni pe o suprafață de 0,05 ha, în cotă de cu, a înființat plantație de vie pe 0,15 ha, urmând ca valoarea acestor îmbunătățiri să fie scăzută din valoarea bunurilor partajabile.
În cauză s-a dispus efectuarea unor expertize în specialitatea cadastru și construcții, expertize ce au fost întocmite de expert și -.
Prin sentința civilă nr. 4476/11.09.2008, Judecătoria Buzăua admis acțiunea principală formulată de reclamantul și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul G și a dispus ieșirea părților din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză nr. 874/13.05.2008 în specialitatea cadastru, în variantă unică, întocmit de expert și a schiței anexă și a raportului de expertiză în specialitatea construcții în variantă unică întocmit de expert - și a schiței anexă, care fac parte integrantă din hotărâre, atribuind părților loturile propuse.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamantul, cu titlu de cheltuieli de judecată, a următoarelor sume: 156 lei către pârâtul G și câte 254,75 lei fiecare ( și ).
Au fost obligați pârâții și la câte 98,75 lei fiecare către pârâtul
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 6739Cod pr. civilă, cota ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura acestora, posesia bunurilor și îmbunătățirile aduse de către unul din copărtași.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul și pârâtul G, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul critică sentința sub aspectul netemeiniciei, deoarece greșit a fost obligat la plata a 3 sulte, totalul sumei fiind prea mare în raport cu situația sa. Susține apelantul că a primit imobilul cu o valoare mai mică și este obligat la plata unei sulte mai mari, deși a solicitat egalizarea loturilor. De asemenea, a formulat obiecțiuni cu privire la bunurile reținute în încheierea de admitere în principiu, în sensul că s-au reținut îmbunătățiri care nu există în realitate fiind simple reparații și, deși a solicitat completarea raportului de expertiză pentru ca niciuna din părți să nu fie obligate la sultă, s-au respins obiecțiunile formulate.
De asemenea, îmbunătățirile aduse de pârât la imobilul casă de locuit care i-a revenit au rămas în posesia și folosința acestuia și astfel greșit au fost reținute.
Instanța a procedat nelegal când i-au fost atribuite anexele, respectiv șopron, leasă, de păsări, saivan de oi, care sunt foarte vechi și supuse demolării.
Dacă s-a reținut că pârâtul a efectuat îmbunătățiri substanțiale la bunurile supuse partajului, era firesc să-i fie atribuite acestuia, garajul a fost supraevaluat, deși este din plăci semifabricate, fiind imposibil ca acesta să aibă o valoare de 8000 lei.
Se impunea ca garajul să fie atribuit pârâtului, deoarece se poate demonta ușor.
Greșit s-a reținut de instanța de fond că instalația electrică a fost introdusă pe cheltuiala pârâtului, la fel și fântâna.
În mod nelegal a fost obligat la sultă către pârâții și, la acestea trebuia obligat și pârâtul
O altă critică se referă la grajd și la saivanul de oi, care au fost supraevaluate, situație arătată și în obiecțiunile la raportul de expertiză. la care a fost obligat este mai mare decât valoarea bunurilor care i-au fost atribuite.
Chiar dacă nu a ridicat pretenții cu privire la îmbunătățirile aduse, instanța trebuia să aibă în vedere că la beciul de sub casă, care i-a revenit apelantului G, a făcut o serie de îmbunătățiri care trebuiau avute în vedere.
Imobilul care i-a fost atribuit a fost întreținut și îmbunătățit de el și nu de pârâtul G, cum greșit s-a reținut.
Se solicită completarea probatoriilor pentru stabilirea corectă a situației bunurilor și a se înlătura obligarea sa la plata de sulte.
Apelantul G critică sentința deoarece instanța de fond a încălcat încheierea de admitere în principiu din 10.04.2008 privind îmbunătățirile aduse imobilului succesoral, în sensul că a construit o fântână, ce trebuia trecută în lotul său, iar valoarea îmbunătățirilor să fie scăzută din valoarea masei partajabile.
În mod greșit instanța de fond a respins obiecțiunile formulate prin care a solicitat refacerea expertizei specialitate cadastru, fântâna fiind bun propriu era normal să-i fie atribuită cu terenul aferent.
S-a dispus partajarea fântânii în mod greșit, situație care a fost reluată și de expertul constructor.
Se solicită completarea probatoriilor în conformitate cu art. 295 alin.2 Cod proc. civilă și refacerea rapoartelor de expertiză, în sensul ca expertul topo-cadastru să propună împărțirea terenului intravilan astfel încât fântâna să fie amplasată în totalitate pe terenul atribuit lui, iar expertul - să treacă valoarea fântânii în lotul său ca îmbunătățiri aduse imobilului succesoral și să fie redusă din valoarea acestuia.
După examinarea sentinței apelate prin prisma criticilor formulate, în raport de probele administrate,Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.63 din 25 februarie 2009 a respins ambele apeluri, declarate de reclamantul și pârâtul G, împotriva sentinței civile nr. 4476/11.09.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții și, ca nefondate, reținând următoarele considerente:
Din probele administrate și interogatoriile ce au fost luate celor doi apelanți, rezultă că apelantul Gaf ăcut îmbunătățirile reținute prin încheierea de partaj, care au fost confirmate și de martorii audiați în cauză, respectiv și.
Din moment ce apelantului i s-a atribuit corpul de casă la care a făcut îmbunătățiri apelantul G, era firesc să suporte și contravaloarea acestora, dat fiind că i-a sporit valoarea bunului atribuit.
Modalitatea de împărțire a terenului a determinat și atribuirea imobilelor casă de locuit și în raport de valoarea bunurilor pentru echilibrarea loturilor apelantul a fost obligat la sultă.
Chiar dacă apelantul a făcut îmbunătățiri la imobilul succesoral, în mod corect nu au fost reținute de instanța de fond, deoarece acesta nu le-a cerut așa cum a precizat, iar imobilul care i-a fost atribuit îl avea în posesie și valoarea acestuia a sporit prin îmbunătățirile aduse.
Prin cererea introductivă apelantul a precizat că el folosește corpul rezultat din transformarea anexelor, căruia i s-au adus îmbunătățiri de G, iar apelantul G folosește casa inițială a părinților construită în anul 1930.
Astfel, tribunalul a reținut că, din moment ce la atribuirea bunurilor s-a avut în vedere posesia bunurilor, critica apelantului este neîntemeiată sub aspectul obligării sale la plata sultei către celelalte părți.
În ceea ce privește garajul, acesta a fost evaluat corect în raport de materialele din care este construit, având fundație din beton, pereți din plăci prefabricate, șarpantă metalică în două ape, învelitoare din plăci de azbociment, pardoseli din beton, tâmplărie metalică, în suprafață totală de 28 mp. și, ca atare, nu poate fi ridicată construcția de apelantul G și mutat pe terenul său.
Cu privire la celelalte construcții anexe, s-a constatat că au fost evaluate corect de expert, ținând seama de materialele din care sunt edificate și aplicând corecții de uzură.
În ceea ce privește fântâna, în mod corect s-a reținut că aceasta a fost construită de apelantul G, în acest sens fiind declarațiile martorilor audiați în cauză - și.
De asemenea, în mod just instanța de fond, având în vedere modul cum este amplasată fântâna pe teren, a creat părților posibilitatea să o folosească împreună, fiind necesară într-o gospodărie situată în mediu rural.
A mai reținut instanța de apel că, criticile formulate de apelantul G sunt neîntemeiate, deoarece instanța de fond a reținut corect că fântâna a fost construită de acesta, de asemenea terenul din intravilan a fost atribuit părților în raport de amplasarea construcțiilor pe teren.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că decizia atacată este nelegală deoarece instanța de apel nu a avut în vedere faptul că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea, dând eficiență numai probatoriilor părții adverse, în mod nelegal, înlăturând probatoriul testimonial administrat la solicitarea recurentului reclamant. Ba mai mult, arată că dacă martorii pârâtului, reliefează o situație, hotărârea cuprinde mențiuni și dispoziții contradictorii cu probatoriul administrat, în sensul că, deși chiar martorii pârâtului intimat spun clar că lumina electrică exista în imobile de pe vremea părinților lor, instanța a reținut că aceasta a fost îmbunătățire adusă de pârâtul
Prin respingerea suplimentării de probe, instanța de apel i-a încălcat grav dreptul la apărare, în condițiile în care, chiar și printr-o succintă lecturare a obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză întocmit în cauză, se putea observa cu ușurință că acestea sunt întemeiate și trebuiau admise, cu atât mai mult cu cât, chiar instanța de apel, la termenul când a rămas în pronunțare, făcut vorbire despre faptul că în cauză s-a întocmit doar o singură variantă de lotizare și că se impunea întocmirea mai multor variante de lotizare, solicitare formulată de reclamant și prin concluziile scrise depuse în cauză.
O altă nelegalitate a instanței de fond, menținută și în apel, constă în aceea că, deși intimații și au renunțat și s-a consemnat aceasta pe cale de încheiere, instanța totuși le-a atribuit loturi, apreciind astfel că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.304 pct.6 cod pr.civilă, în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, constând în aceea că intimaților-pârâți și care au renunțat la partea ce li se cuvenea din moștenire, instanța le-a atribuit loturi.
Totodată, consideră că ambele instanțe, atât cea de fond, cât și cea de apel nu și-au exercitat rolul activ, în sensul că nu au stabilit adevărul, reținând o situație care nu corespunde realității, contrară chiar și probatoriilor administrate în cauză.
Mai mult, arată că, în cauză, sunt incidente și dispozițiile art.304 pct.7 cod pr.civilă, în sensul că prin cererea introductivă el a precizat că i-a fost atribuit corpul de casă - anexe, la care ar fi adus îmbunătățiri intimatul G, fiind într-o vădită contradicție cu însăși cererea cu care a fost investită instanța.
În continuare, arată că prin apelul formulat, cât și pe tot parcursul procesului a susținut și precizat clar că nu poate fi obligat el la a da sultă intimatului G, în condițiile în care acesta a rămas în corpul de casă cu valoare mai mare, iar instanța reține total eronat, fără vreun temei legal și fără corespondent în probatoriul administrat în cauză că la anexele atribuite lui a făcut îmbunătățiri intimatul
Susține că în cauză, sunt incidente și prevederile art.261 alin.1 pct.5 cod pr.civilă, în sensul că hotărârea instanței de apel nu este motivată, instanța de apel, preluând pur și simplu motivarea instanței de fond, neexistând referiri cu privire la susținerile lor, în sensul că nici măcar valoric decizia nu este legală, deoarece printr-un simplu calcul matematic, diferența dintre loturi ar fi fost de 6368 lei și nu 9041,50 lei, iar instanța menționează că "pentru echilibrarea loturilor apelantul a fost obligat la sultă", mențiune total eronată în condițiile în care primit lotul cu valoarea mai mică.
De asemenea, apreciază că nu se justifică obligarea sa la plata sultei și pentru fapt că îmbunătățirile solicitate de intimatul G se regăsesc la imobilul atribuit acestuia.
Arată, totodată, că prin raportul de expertiză întocmit la instanța de fond a fost grav prejudiciat, expertiza fiind astfel întocmită încât i-au fost atribuite numai vechituri, supuse demolării, respectiv grajdul este pe linia de hotar și obligatoriu trebuie demolat, din gardul de la drum, deși instanța reține prin IAP și la fond că a fost executat în cotă de de părți, în realitate acesta a fost executat integral de el, iar obiecțiunile formulate în cauză la raportul de expertiză, puteau lămuri aceste situații, obiecțiuni ce le-a fost respinse nelegal, fără nicio motivare și cu încălcarea dreptului lor la apărare de către instanță.
Consideră că pentru o justă soluționare a cauzei expertul trebuia să refacă lucrarea, de așa manieră ca loturile să fie echilibrate, iar expertiza să cuprindă mai multe variante de lotizare, pentru ca soluția să fie echitabilă și nu să îl avantajeze pe intimatul
Tot în acest sens sunt și dispozițiile art.304 pct.7 cod pr.civilă, potrivit cărora "când hotărârea este nemotivată, ori când instanța dedus soluția pronunțată din simpla expunere pretențiilor uneia din părți, fără a da o motivare proprie" se impune reformarea acesteia, astfel cum a statuat și practica judiciară "fără arătarea motivelor și a probelor care au format convingerea instanței, nu poate fi exercitat controlul judiciar, iar soluția pronunțată este netemeinică.
Astfel, arată că în niciuna din hotărârile pronunțate în cauză nu se regăsește o motivare proprie a instanței, ci se reiau pur și simplu, susținerile părții adverse, fără a fi înlăturate în nici un fel apărările și susținerile sale.
În apel a solicitat suplimentarea probatoriilor, inclusiv cu efectuarea unei cercetări locale pentru a se constata situația reală din teren, cerere care nici măcar nu a fost menționată în practicaua hotărârii, deși solicitarea a fost făcută în ședință publică.
Un alt motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 cod pr.civilă, constând în aceea că instanța a făcut o greșit interpretare și aplicare a legii, schimbând natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului dedus judecății, în sensul că modalitatea de partajare efectuată de instanță a creat o stare tensionată între părți, instanțele necontribuind la stabilirea adevărului și a situației de fapt.
Solicită ca, potrivit dispozițiilor art.304 pct.9 cod pr.civilă a se avea în vedere că, în speță, constatările de fapt sunt insuficiente, impunându-se reformarea hotărârii și pentru lipsă de temei legal și a se dispune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Conform certificatului de moștenitor nr.1279/4.10.1976, de pe urma defunctului au rămas ca bunuri imobile cota de dintr-o casă de locuit construcție din paiantă, acoperită cu țiglă, compusă din două camere, o sală, o bucătărie, o magazie și un grajd, situate în comuna Poșta, județul B, precum și o serie de terenuri, iar potrivit certificatului de moștenitor nr.1072/25.08.1983 de pe urma defunctei a rămas restul cotei de din imobilele construcții menționate anterior.
Raportat la anul decesului celor doi autori, respectiv 1976 pentru defunctul și 1983 pentru defuncta, precum și la recunoașterile reciproce ale părților din prezenta cauză, se constată că în imobilele - bun succesoral au locuit și au efectuat îmbunătățiri reclamantul și pârâtul
Este adevărat că doar pârâtul Gas olicitat, pe calea cererii reconvenționale, reținerea de către instanța de fond a îmbunătățirilor efectuate la imobilul bun succesoral, pe când reclamantul nu a solicitat în mod expres reținerea contribuției sale personale la imobilele supuse partajării, dar prin adăugarea la masa succesorală a îmbunătățirilor efectuate de către reclamant acesta fost prejudiciat prin încălcarea dispozițiilor art.6735cod pr.civilă.
În acest sens, se poate observa că masa succesorală rămasă de pe urma defuncților și fost deja stabilită prin certificatele de moștenitor nr.1729/1976 și nr.1072/1983 în ceea ce privește construcțiile, astfel încât instanța de fond prin reținerea bunurilor succesorale astfel cum au fost transformate de către părțile din prezenta cauză și nu cum acestea se prezentau la data decesului autorilor acestora, a încălcat dispozițiile art.651, art.653 și art.688 cod civil.
În speța de față se observă că pârâtul, atât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, cât și prin răspunsurile la interogatoriul ce i-a fost luat de către instanță, a recunoscut faptul că după decesul părinților, respectiv în urmă cu 33 de ani pentru tată și 26 de ani pentru mamă, împreună cu reclamantul au locuit în imobilul bun succesoral, casa inițială fiind folosită de pârâtul G, iar reclamantul folosind un corp rezultat din transformarea anexelor, respectiv bucătărie, magazie și grajd de animale, transformare ce a avut loc cu ajutorul reclamantului în timpul vieții părinților, dar a fost efectuată și ulterior de către.
Relevant în acest sens este răspunsul la întrebarea nr.1 din interogatoriul luat de către instanță pârâtului G, care a arătat că toate îmbunătățirile aduse imobilului casă de locuit supus partajării, au fost efectuate de către pârât împreună cu reclamantul, ulterior apreciindu-se că pârâtul are o contribuție de 70%, iar reclamantul de 30%.
Prin încălcarea dispozițiilor legale, potrivit cărora masa succesorală este compusă din bunurile ce se aflau în patrimoniul defuncților la data decesului acestora, instanța de fond stabilit că masa succesorală se compune, în ceea ce privește construcțiile, atât din imobilul casă de locuit compus din două camere, sală și bucătărie, cât și din magazie și grajd, dar nu în modalitatea în care se aflau la data decesului autorilor părților, ci astfel cum au fost transformate, respectiv în bucătărie de vară, pătul -, magazie cereale, anexă gospodărească compusă din trei camere și prispă.
Reținând în cadrul acestei mase succesorale și diversele lucrări de construcții care au fost efectuate de către reclamant cu acordul părinților săi și ulterior decesului acestora cu acordul fratelui său, G, lucru recunoscut de acesta la interogatoriul luat de către instanță, instanța a încălcat principiul potrivit căruia nimeni nu se poate îmbogăți fără justă cauză, respectiv de a-și mări patrimoniul pe seama patrimoniului altei persoane.
Se impune în acest sens, ca instanța de apel, după administrarea probatoriilor ce se impun, să stabilească în mod corect componența masei succesorale, cu consecința modificării încheierii de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria Buzău, urmând a se exclude din aceasta îmbunătățirile efectuate de reclamant, recunoscute de pârât, sau dovedite prin probatoriile administrate.
Ca atare, urmează ca instanța de apel să țină cont de faptul că, prin chiar cererea de chemare în judecată reclamantul a arătat că anexele au fost transformate în încăperi locuibile cu ajutorul reclamantului "din timpul vieții părinților și după decesul acestora" și să stabilească dacă îmbunătățirile aduse de intimatul G au fost efectuate la casa de locuit ce i-a fost atribuită sau și la anexa gospodărească atribuită reclamantului, cu atât mai mult cu cât, chiar martorul intimatului a declarat că la data decesului autorilor imobilele supuse partajării aveau lumină electrică, fără a rezulta că aceasta reprezintă o îmbunătățire adusă în mod exclusiv de către pârât.
Și în ceea ce privește modalitatea de evaluare a construcțiilor repartizate în lotul reclamantului, Curtea de Apel constată că raportul de expertiză efectuat în cauză a încălcat dispozițiile art.201 si urm. Cod pr. civilă, având în vedere faptul că a fost încadrată greșit în categoria locuință o construcție provizorie, astfel cum apreciază în raportul de expertiză extrajudiciară expertul evaluator.
Urmează însă ca aceste critici, precum și cele referitoare la calculele matematice greșite, în ceea ce privește egalizarea loturilor, să fie avute în vedere cu ocazia întocmirii expertizelor ce vor fi dispuse de către instanța de apel, după stabilirea corectă a masei succesorale în ceea ce privește construcțiile, cu mențiunea că în ceea ce privește componența masei succesorale, din punctul de vedere al terenurilor reținute, instanțele anterioare au procedat în mod corect, neexistând de altfel, critici sub acest aspect.
În ceea ce privește susținerile referitoare la intimații și, potrivit cărora acestora le-au fost atribuite loturi, deși au renunțat la a primi vreun bun de pe urma autorilor lor, astfel cum s-a consemnat și în încheierea de ședință a instanței de fond, Curtea de Apel constată că potrivit certificatelor de moștenitor și actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei, aceștia sau autorii lor au acceptat succesiunea defuncților și, astfel încât actul de voință exprimat de către aceștia nu poate echivala decât cu refuzul de atribuire în lot a unui bun succesoral în natură cu consecința atribuirii de sulte.
Câtă vreme manifestarea lor de voință anterioară a fost în sensul acceptării succesiunii, cu ocazia ieșirii din indiviziune asupra bunurilor succesorale, instanța nu poate considera că sunt renunțători, dat fiind faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.696 și următoarele cod civil.
Ca atare, sub acest aspect, în mod corect instanțele anterioare au apreciat că lotul acestora urmează a se compune doar din sultă.
Față de considerentele mai sus arătate și observând că în speță sunt incidente dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă, iar hotărârile anterioare sunt lovite de nelegalitate, Curtea de Apel în baza dispozițiilor art.312 alin.3 cod pr.civilă, va admite recursul declarat în cauză, va casa decizia Tribunalului Buzău și va trimite cauza spre rejudecare acestei instanțe pentru a proceda conform celor arătate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier Episcopiei, -.2,.3,.11, județul B,împotriva deciziei civile nr.63 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău,în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în B, str.- 3, -.9,.5, cod poștal -, județul B, domiciliată în M, str.-, nr.2, cod poștal -, județul D și, domiciliat în O,-,.58,.3,.51, cod poștal -, județul
Casează decizia sus menționată și trimite cauza la Tribunalul Buzău spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored./CC
7.ex.24.11.2009
apel- Tr.
apel.
fond- Jud.
fond.-
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
