Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 802/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
DOSĂR NR-
DECIZIA Nr. 802
Ședința publică din data de 19 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana C -
- ---
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, domiciliat în comuna, jud.P, domiciliată în P,-, -.3, jud.P, domiciliată în P,-, jud.P, -, domiciliată în P,-,.155,.C,.47, jud.P și --, domiciliată în P, str.-.-.cantacuzino, nr.192,.1A,.14, jud.P împotriva deciziei civile nr. 765 pronunțată la data de 13 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâți, domiciliate în P,-,.31 B,.30, jud.P, G -, domiciliată în P,- A,.4. I,.15, jud.P, domiciliată în P, str. -.-. nr.187,.150 B,.B,.16, jud.P, -, domiciliați în P-,.151,.8, jud. P, domiciliată în P,str.-,nr.20,.1,.30,jud. P, domiciliați în comuna, nr.496, jud.P, domiciliat în P,-, jud.P, domiciliată în comuna, nr.537, jud.P, domiciliată în de Târg, jud.P, domiciliat în P, Al. nr.1,.134 D,.32, jud.P și, domiciliat în comuna, jud.
Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 12 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosărului, a amânat pronunțarea la data de 19 septembrie 2008 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:
Curtea:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Ploiești la nr. 14955/2004 reclamanții, și - au chemat in judecată pe parații,
-2-
, G, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune de pe urma defunctului (zis ) asupra terenului în suprafață de 11,463 ha, ieșirea din indiviziune de pe urma defunctei asupra terenului în suprafață de 6,95 ha, ieșirea din indiviziune de pe urma defunctei - și să se constate ca defuncta -- autoarea lor, este moștenitoare testamentară asupra următoarelor suprafețe de teren, conform testamentelor autentificate la nr.624 și 625 ambele încheiate la data de 29.11.1946: 5,857 ha. din testamentul nr.625/1946 ramas de pe urma lui și 3,05 ha din testamentul nr.624/1946 rămas de pe urma defunctei.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în anul 1954 decedat, de pe urma caruia au ramas ca moștenitori în calitate de soție supraviețuitoare și cei 8 copii: (căsătorita ) --decedată, având ca moștenitori pe, și - decedați, cu următorii moștenitori: - soție supraviețuitoare, și (fosta ) - -în calitate de fiice, -decedat și fară copii, -decedat și fară copii, -decedat și fără copii, -decedat având ca moștenitoare pe (fostă ), -decedat, cu moștenitori: -decedat, cu moștenitori: și (fostă ).
Mai arată reclamanții că alt fiu al defunctului este G-decedat, cu moștenitori: și, (fostă ) --decedată, cu moștenitori: și și.
Precizează reclamanții că cea de-a opta fiică a defuncților (casătorită ) este decedată, având ca moștenitor pe -decedat, având ca moștenitori pe (fostă ) și, --decedat, având ca moștenitoare pe in prezent decedată, cu moștenitori: și G-decedat, cu moștenitor G (fostă ), -decedată, fără moștenitori și.
Au susținut reclamanții că în baza Legii 18/1991, Legii nr.69/1997 și Legii nr.1/2000 s-a eliberat titlul de proprietate nr.14/07.07.2003 în care se menționează ca s-a reconstituit pe numele defunctului suprafața de 17,32 ha pe raza comunei, jud.P, iar din acest teren, in testamentul nr.625/1946 defunctul a dispus cu titlu gratuit în favoarea autoarei lor în prezent decedată, de suprafața de 5,87 ha, astfel că în masă succesorală ramasă de pe urma acestui defunct, urmează a se reține doar suprafața de 11,463 ha.
Au mai arătat reclamanții că în anul 1961 decedat - soția lui, iar pentru terenul de 10 ha rămas de pe urma acesteia s-a eliberat titlul de proprietate nr.-/06.06.2002 pe raza comunei, jud.P, însă înainte de deces, aceasta testase în favoarea autoarei lor
-3-
-, suprafața de 3,05 ha conform testamentului nr.624/1946, motiv pentru care masa succesorală ramasă de pe urma acesteia este de 6,95 ha.
Precizează reclamanții că, întrucât la data de 14.01.1987 a decedat și autoarea partilor- -, se solicită ieșirea din indiviziune asupra averii ramase de pe urma acesteia, masa succesorală fiind compusă atât din cota ce i se cuvine din succesiunile părinților și, precum și din terenurile ce au făcut obiectul celor doua testamente, respectiv de 5,857 ha asupra căruia - este moștenitoare testamentară de pe urma defunctului și 3,05 ha asupra căruia - este moștenitoare testamentară de pe urma defunctei.
La data de 16.12.2004 pârâții G, și, au depus la dosar întâmpinare-cerere reconventională, prin care au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune asupra averii ramase de la bunicii și părinții lor, partajul urmând a se face conform testamentului autorilor lor.
In continuare pârâții enumeră succesorii bunicilor lor- -decedat în anul 1954 și -decedată în anul 1961, arătând că aceștia au avut o mare suprafață de teren pe raza comunei estimată la mai mult de 75 ha, iar in timpul vieții lor au făcut două testamente care au reprezentat în realitate partaje de asecendent prin care și-au imparțit averea la toți cei opt copii ai lor.
La data de 21.01.2005 reclamanta a depus la dosar răspuns la întampinare și, referindu-se la cele doua testamente, a arătat ca suprafețele lăsate moștenire de către testatori și pe care le precizează în întâmpinarea, nu concordă decat parțial cu cele precizate în testamente și solicita să se constate că masa succesorală care revine autoarei lor -, este tocmai cea pe care a prezentat-o în motivele actiunii.
La data de 25.01.2005 pârâtii, și au depus la dosar întâmpinare-cerere reconvențională prin care au arătat că prin solicitările reclamanților se încalcă reconstituirea dreptului de proprietate stabilită prin cele două titluri de proprietate emise pe baza Legii 18/1991 și a legilor fondului funciar ulterioare, soluție inadmisibilă în conditțile în care aceste titluri nu au fost anulate, astfel că reclamanții și o parte din pârâti, prin solicitările din cererea reconvențională, încearcă să devină proprietari exclusivi pe suprafețe de terenuri ce fac obiectul legilor fondului funciar și pentru care nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Pârâții au aratat în continuare ca suprafețele de teren ce fac obiectul legatelor particulare nu au fost reconstituite în titlurile de proprietate in discuție, motiv pentru care moștenitorii celor doua legatare nu pot invoca cele două legate pentru ieșirea din indiviziune cu privire la suprafețele de teren reconstituite defuncților prin cele doua titluri de proprietate.
Susțin pârâții că, astfel, în conformitate cu legatele din cele două testamente, numitele (casătorită ) - și (casătorita ), au primit suprafețe de teren în pct."" (satul ) în prezent "Moșia " (în prezent satul ), " La " (satul
-4-
) și "Peste apa " (satul ), însă, niciuna dintre aceste suprafețe nu se regasește în titlurile de proprietate.
Pe cale de cerere reconvențională, se solicita ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale ramasă de pe urma defunctului, pentru întreaga suprafață de teren de 17,3200 ha reconstituită conform titlului de proprietate nr.14/2003 emis de Comisia Județeană de fond funciar P și ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale ramasă de pe urma defunctei pentru întreaga suprafață de teren de 10 ha, reconstituită prin titlul de proprietate nr.-/2002.
La data de 25.02.2005 reclamanții, moștenitori ai defunctei -, au depus o cerere prin care au arătat ca au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparținut autoarei lor și au solicitat să se constate că pârâții din cererea reconvențională sunt moștenitori care au primit titluri de proprietate după autorii lor, defuncții G și, frați cu autoarea lor -, iar aceste titluri cuprind și legatele celor doi autori din testamentele nr.625 și 624 ambele din 29.11.1946.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori și expertiza tehnica topo preparatorie, instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu din data de 21.12.2005 prin care a admis în parte, în principiu acțiunea, a respins cererea reconvențională formulată de parații G, și și a admis în principiu cererea reconvențională formulată de pârâții, și.
Prin aceeași încheiere instanța a constatat deschisă succesiunea defunctului - decedat în anul 1954 de pe urma sa rămânând ca moștenitori, în calitate de descendenți: (casătorita ) --decedată, având ca moștenitori pe cu o cotă de 8/120, cu o cotă de 8/120 și - decedat, cu moștenitori: - soție supraviețuitoare cu o cotă de 2/120, cu o cotă de 3/120 și (fostă ) - cu o cotă de 3/120, -decedat fără moștenitori, -decedat fără moștenitori, -decedat fără moștenitori, -decedat cu moștenitoare (fostă ) cu o cotă de 24/120, -decedat, cu moștenitor -decedat cu moștenitori cu o cotă de 12/120 și (fostă ) cu o cotă de 12/120, G -decedat cu moștenitor cu o cotă de 8/120, cu o cotă de 8/120 și G - decedat cu moștenitori cu o cotă de 2/120, cu o cotă de 2/120 și - - decedată cu moștenitori cu o cotă de 1/120 și cu o cotă de 1/120; (casătorită ) -decedată cu moștenitori - decedat cu moștenitori cu o cotă de 8/120, cu o cotă de 8/120 și -- decedat cu moștenitoare - decedata cu mostenitori cu oc de 4/120 și G - decedat cu moștenitori G cu o cotă de 2/120, - decedată fară moștenitori și cu o cotă de 2/120.
-5-
Totodată, instanța a constatat că masa succesorala ramasă de pe urma defunctului se compune din suprafața de teren de 17,3200 ha.
situat în comuna, jud.P, reconstituit conform titlului de proprietate nr.14/07.07.2003 emis de Comisia Județeana de fond funciar
De asemenea, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctei - decedată în anul 1961, având aceiași moștenitori ca și cei ramași de pe urma defunctului și cu aceleași cote, precum și o masă succesorală compusă din suprafața de 10 ha situată în com., jud.P, reconstituită prin titlul de proprietate nr.-/06.06.2002 emis de Comisia Județeană de fond funciar
După efectuarea expertizei topo dispusă prin aceeași încheiere de admitere în principiu, prin sentința civilă nr.5163/15.06.2006, instanța a admis în parte, în fond acțiunea, a respins în fond cererea reconvențională formulată de pârâții G, și, a admis în fond cererea reconvențională formulată de pârâții, și și a dispus ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale ramase de pe urma defuncților și conform încheierii de admitere în principiu din data de 21.12.2005, astfel cum a fost rectificată în sedința de judecată din data de 15.06.2006, cu omologarea variantei unice a expertizei întocmită de expert.
Împotriva acestei sentințe, precum și împotriva încheierii de admitere în principiu din 21.12.2005 au declarat apel reclamanții, și -, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanții au arătat că susținerea instanței în sensul că nu ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate este neântemeiată deoarece ei au depus la dosar cererea înregistrată la Primăria la nr.413/01.04.1998 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru legatul testamentar de 8,907 ha al autoarei lor primit de la părinții săi, documentul nr. 413/01.04.1998/07.12.2000 care invalidează cererea menționată și documentul nr.1222/30.03.2000 emis de Prefectura P ca răspuns la contestația depusă, document în care se precizează că terenul se gasește înscris pe numele bunicului.
Un alt motiv de apel vizează faptul că instanța nu a ținut cont că pârâții, și au primit de la autorii lor, frați cu autoarea reclamanților, drepturile testamentare din cele două testamente, prin titluri de proprietate emise înca din anul 1991, astfel că și ei sunt îndreptățiți să primească un drept similar.
Critică apelanții totodată și raportul de expertiză efectuat în cauză, în sensul că expertul a acreditat ideea că autorii testamentelor au avut mai mult pământ decat cel totalizat în cele două testamente, afirmație care este însă falsă, întrucât nu se coroborează cu conținutul celor doua testamente și care dovedesc faptul că întregul teren ce a aparținut testatorilor este reprezentat de suma terenurilor pe care le-au testat copiilor lor.
-6-
La data de 13.10.2006, apelanții reclamanți au depus la dosar o precizare și completare a motivelor de apel în sensul că instanța de fond nu a observat împrejurarea conform căreia solicitarea lor de a se analiza ieșirea din indiviziune cu
raportare la cele două testamente, reprezentă în realitate, o veritabilă cerere de raport succesoral, solicitare întemeiată pe analiza documentelor din care a rezultat ca nu s-a putut reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului solicitat conform legilor fondului funciar, respectiv 8,907 ha ce ar fi trebuit dobândit de autoarea lor -, devenita prin casătorie, de la parinții săi, în baza testamentelor nr.624/1946 și 625/1946, motivat de faptul ca autoarea lor nu ar fi fost gasită înregistrată în evidențe cu o asemenea suprafață.
Precizează apelanții că au făcut dovada că au formulat cerere de reconstituire pentru terenul menționat în testamente, ca și răspunsul la această cerere, instanța nefiind însă preocupată să analizeze cauza pentru care s-au emis titlurile de proprietate pe numele defunctilor și, dacă într-adevar aceștia au testat terenurile copiilor lor, acesta fiind și motivul pentru care au solicitat să se facă raportul donațiilor, să se reuneasca fictiv toate titlurile și terenurile și, apoi să se procedeze la o corectă și legală ieșire din indiviziune, respectându-se în primul rand, voința testatorilor.
Totodată, împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 21.12.2005, precum și împotriva sentinței civile nr.5163/15.06.2006 au declarat apel și pârâții, G, și .
În motivarea apelului, apelanții pârâți au arătat că în IAP nu au fost cuprinși toți moștenitorii cu vocație succesorală, astfel: la moștenitorul - decedat nu a fost introdusă la succesiune soția supraviețuitoare -, la moștenitorul - decedat și el, nu a fost introdusă soția supraviețuitoare, iar moștenitoarea - decedată, a fost considerată fără moștenitori, deși are ca moștenitor legal și testamentar pe sora sa, apelanta pârâtă, conform certificatului de moștenitor nr.47/1998 și care este moștenitoare testamentară doar pentru terenurile reconstituite în baza Legii 18/1991 prin titlul de proprietate nr.-/2002, nemaiavând vocație și la terenurile reconstituite în baza Legii 1/2000 prin titlul de proprietate nr.14/2003 deoarece, era decedată la data apariției Legii 1/2000.
Au mai arătat apelanții pârâți că instanța de fond a greșit atunci când a reținut că la moștenirea defunctei ar avea vocație succesorală, venind în locul tatalui său, moștenitorul, în realitate fiind străină de succesiunea tatălui său conform declarației autentificate la nr.524/02.03.2005, astfel că, în locul moștenitorului decedat, vine la succesiune cu vocație utilă, numai apelanta pârâtă, inadvertențe datorită cărora și cotele ce revin fiecarui comoștenitor sunt calculate greșit.
Critică apelanții pârâți și faptul că, deși atât prin acțiune, cât și prin cererile reconvenționale s-a solicitat ieșirea totală din indiviziune, prin expertiza efectuată și prin lotizarea omologată de instanță, parțile au fost lăsate în continuare în indiviziune, încalcându-se astfel disp.art.728 civ.
-7-
Precizează apelanții pârâți că instanța de fond a greșit și cu privire la stabilirea masei succesorale și, totodată, a încălcat voința testatorilor exprimată prin cele două testamente prin care aceștia și-au împărțit averea copiilor, întrucât după întocmirea testamentelor, numai băieții care erau ajunși la majorat și căsătoriți au intrat în posesia terenurilor testate, nu și cele două fiice care nu au stăpânit niciodată
aceste terenuri și nici nu au fost înregistrate în evidențele agricole și fiscale deoarece s-au casătorit mai târziu și au plecat din localitate, astfel că partea lor testamentară a rămas în continuare în evidențele agricole pe numele părinților lor și, la fel, și partea din terenuri ce ar fi trebuit să revina fiului decedat pe front.
Susțin apelanții pârâți că în aceste condiții, la data cooperativizării, fiilor le-a fost luat terenul ce le fusese testat și cu care se înscriseseră în evidențele agricole iar defuncților și le-a fost luat atât terenul ce le mai rămăsese după partajul de ascendent cât și terenul testat celor două fiice, - și, terenuri care se regăsesc în cele două titluri de proprietate avute în vedere în prezenta cauză și astfel, cererea lor de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor testate de testatori celor două fiice a fost respinsă dat fiind faptul că nu apăreau în evidențele agricole și tocmai de aceea, instanța de fond avea obligația de a analiza global situația moștenitorilor și a terenurilor moștenite, să verifice și să valorifice integral cele două testamente, întrucât numai în acest fel se respectă atât legile fondului funciar cât și ultima voință a testatorilor.
Primindu-se dosarul la ribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr-.
Prin decizia civilă nr.765 din 13.12.2007, Tribunalul Prahovaa admis apelurile, a desființat încheierea interlocutorie din 21.12.2005 a Judecătoriei Ploiești și sentința civilă nr.5163 din 15 iunie 2006 aceleiași instanțe și a trimis cauza spre rejudecare la judecătorie.
Pentru a se pronunța această soluție s-a reținut că din cuprinsul titlurilor de proprietate nr.14/7 iunie 2003 și respectiv 10634 din 6 iunie 2002, care sunt invocate ca temei al ieșirii din indiviziune, rezultă că pe lângă părțile din prezenta cauză figurează în calitate de coindivizari și numiții, G și -, ori, în raport de actele de stare civilă existente la dosar și de părțile care pretind drepturi asupra terenurilor în litigiu, nu se poate determina cu exactitate care dintre moștenitorii defuncților și au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și deci au acceptat moștenirea defuncților pentru o asemenea cerere, deoarece din actele și lucrările dosarului reiese că de pe urma celor doi defuncți ar fi rămas ca moștenitori, pe de o parte și respectiv G, iar pe de altă parte, ca nepoți de fii în calitate de fiu al lui și respectiv G ca fiu al lui A concluzionat instanța de apel că este necesar așadar clarificarea calității de coindivizari a tuturor persoanelor care figurează în cuprinsul celor două titluri de proprietate și anume G și -, pentru a se determina care dintre moștenitorii celor doi defuncți au formulat cereri de reconstituire, în ce calitate, pentru a se stabili clar calitatea acestora și cotele ce li se cuvin.
Prin considerentele aceleiași decizii s-a stabilit obligarea instanței de fond la efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, având ca obiective
-8-
identificarea, măsurarea, evidențierea pe schița de plan a terenurilor de 5,857 ha. și respectiv 3,05 ha. pretinse de reclamanți că ar fi fost testate de către defuncții și autoarei lor, - și să se precizeze dacă aceste terenuri fac parte sau nu din terenurile menționate în titulurile de proprietate nr.14/2001 și nr.-/2002 reconstituite în favoarea defuncților și, dacă fac parte din suprafețele cu care aceștia s-au înscris
în CAP și cu care au figurat în registrul agricol și dacă fac parte din suprafețele de teren expropriate celor doi defuncți prin orice act normativ anterior anului 1962.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs recurenții-reclamanți, - și --, cerere înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-
În motivarea acestuia au arătat că hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât este motivată în mod eronat, fără fundament în actele și lucrările dosarului și în special în proba cu înscrisuri administrate în faza de apel. Nemulțumirea recurenților rezultă din faptul că instanța de apel a indicat ceea ce ar trebui să facă instanța de rejudecare în concret, cu toate că din conținutul primei hotărâri rezultă cu claritate aspectele ce se cer a fi lămurite prin intermediul expertizei, situație care crează recurenților o situație mai împovărătoare în propria cale de atac.
În termen legal, intimații au formulat întâmpinare, pe calea căreia au solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Examinând recursul de față prin prisma textelor de lege incidente, a actelor și lucrărilor dosarului ca și a criticilor formulate în cauză, Curtea reține următoarele:
În condițiile art.297 alin.1 cod pr.civilă, în cazul în care se constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții ce nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Așa cum rezultă din economia textului de lege mai sus-citat, prima ipoteză se referă la cazul în care instanța nu cercetează fondul atunci când pronunță soluția în temeiul unei excepții procesuale, omite să se pronunțe asupra unei cereri sau dă altceva decât s-a cerut.
Este indubitabil așadar că retrimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în apel este o situație absolut excepțională care nu este posibilă decât în cazurile strict și limitativ mai-sus expuse, extistând și situația excepțională a anulării sentinței, prev. de art.297 alin.2 cod pr.civilă.
Tocmi pentru că apelul reprezintă singura cale de atac devolutivă în procesul civil român care permite o continuare a judecății de fond, refacerea probelor sau chiar completarea lor, astfel încât retrimiterea spre rejudecare are caracter de excepție.
În cauza de față, soluția desființării sentinței de fond de către instanța de apel a fost impusă de considerentul că nu reese din probe împrejurarea că numitul -, ce figurează în titulul de proprietate -/2002, ar fi în viață sau decedat, ar avea sau nu moștenitori legali, după cum nu reese cu claritate nici dacă persoanele ce figurează în calitate de coindivizari în cuprinsul celor două titluri, și G, sunt fiii sau nepoții defuncților, astfel încât
-9-
nu se poate stabili cu exactitate cadrul procesual corect, respectiv care sunt toate persoanele ce au calitatea de moștenitori și deci coindivizari asupra bunurilor succesorale.
În mod corect instanța de apel a apreciat că în lipsa clarificării acestui impediment nu se poate stabili cu claritate calitatea părților din prezenta cauză în raport de cele două succesiuni și cotele ce li se cuvin acestora, în condițiile în care există unele incertitudini cu privire la numele persoanelor ce figurează în cele două
titluri, mai ale că, potrivit actelor de stare civilă, există persoane cu același nume iar în ceea ce-l privește pe numitul - nu se poate determina dacă acesta este sau nu în viață, dacă are sau nu moștenitori, motiv pentru care s-ar putea impune introducerea în cauză a acestuia sau a moștenitorilor lui, împărțirea ce nu vizează toți moștenitorii fiind lovită de nulitate.
Mergând pe considerentul că stabilirea corectă a cadrului procesual este apanajul instanței de fond, precum și pe acela că, în ipoteza în care ar exista și alți succesori ce nu au fost introduși în cauză, rejudecarea cauzei în apel i-ar prejudicia pe aceștia din urmă de a beneficia de un grad de jurisdicție, aprecierea instanței de apel în sensul că nu a fost cercetat suficient fondul cauzei, poate justifica soluția desființării sentinței instanței de fond și a încheierii interlocutorii în baza art.297 alin.1 cod pr.civilă, aspect față de care decizia de apel este legală și temeinică.
Ceea ce surprinde însă de-a dreptul, este modalitatea spre care a optat instanța de control judiciar în considerentele deciziei sale de a impune primei instanțe în rejudecare efectuarea unei anumite probe și chiar de a stabili obiectivele expertizei impuse, soluție care este absolut incompatibilă cu raționamentul desființării unei hotărâri pentru necercetarea fondului cauzei.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât o astfel de desființare, mai ales când o impune nestabilirea corectă a cadrului procesual, repune instanța de fond în situația anterioară pronunțării hotărârilor desființate, poziție în care mai ales, în situația introducerii în cauză și a altor persoane în calitate de succesori și deci lărgirii cadrului procesual, instanța de rejudecare trebuie să se bucure de deplina libertate de administrare a tuturor probelor pe care le consideră necesare și chiar de refacere a celor pe care le consideră necesare pentru respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil față de persoanele nou introduse în proces.
Modalitatea în care instanța de apel a impus efectuarea unei anumite expertize cu anumite obiective, este cu atât mai surprinzătoare cu cât dispozițiile art.297 cod pr.civilă nu permit o astfel de modalitate, spre deosebire de materia recursului în care, în caz de casare cu trimitere spre rejudecare însuși art.315 cod pr.civilă permite instanței de recurs să dea îndrumări ce devin obligatorii instanței la care se întoarce dosarul cu privire la probele ce urmează a se administra, ca și la chestiunile de fapt sau de drept ce urmează a fi avute în vedere.
În consecință, Curtea nu va putea decât să mențină soluția instanței de apel pe considerentul verificării aspectelor mai sus-menționate ce țin de stabilirea corectă a cadrului procesual, iar pe de altă parte va îndepărta obligativitatea pentru instanța de fond de efectuare a expertizei stabilite în apel, lăsând instanței de fond deplina libertate a administrării probelor pe care le consideră necesare pronunțării unei soluții legale și temeinice, dar cu obligația de a menține probele legale administrate până la acest moment și de a avea în vedere chestiunile ce au fost deja
-10-
clarificate până la acest moment.
Așadar, în baza art.312 alin.1 cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat, se va menține decizia de apel în limitele expuse mai sus iar cauza va fi trimisă la udecătoria Ploiești pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliat în comuna, jud.P, domiciliată în P,-, -.3, jud.P, domiciliată în P,-, jud.P, -, domiciliată în P,-,.155,.C,.47, jud.P și --, domiciliată în P, str.-.-.cantacuzino, nr.192,.1A,.14, jud.P împotriva deciziei civile nr. 765 pronunțată la data de 13 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâți, domiciliate în P,-,.31 B,.30, jud.P, G -, domiciliată în P,- A,.4. I,.15, jud.P, domiciliată în P, str. -.-. nr.187,.150 B,.B,.16, jud.P, -, domiciliați în P-,.151,.8, jud. P, domiciliată în P,str.-,nr.20,.1,.30,jud. P, domiciliați în comuna, nr.496, jud.P, domiciliat în P,-, jud.P, domiciliată în comuna, nr.537, jud.P, domiciliată în de Târg, jud.P, domiciliat în P, Al. nr.1,.134 D,.32, jud.P și, domiciliat în comuna, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
- - C - ---
Grefier,
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. ART /tehnored.VM/CO
2 ex./02.10.2008
14955/2004 Judecătoria Ploiești
a- Tribunalul Prahova
-, R
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana
