Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 803/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 803/
Ședința publică din 22 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de reclamanta, de pârâții, și și de pârâta, împotriva deciziei civile nr.249 din data de 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- și recursul civil declarat de pârâții, și, împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: pentru recurenta-reclamantă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.30/2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual și avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.103/2008, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual, recurenții-pârâți -, și -, asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2670 din data de 11.03.2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual și recurenta-pârâtă, personal și prin procurator, în baza procurii judiciare depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul reclamantei este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Recursurile declarate de pârâții -, și - sunt legal timbrate, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 380 lei, achitată cu chitanțele nr.-, nr.-, nr.- și nr.-, din data de 9.03.2009, emise de Trezoreria Pitești și timbru judiciar de 15 lei.
Recursul pârâtei este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei, achitată cu ordin de plată nr.001 din data de 10.03.2009, emis de și timbru judiciar de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurenții-pârâți -, și -, depune la dosar un borderou cu acte, care a fost comunicat și părților adverse, în copie.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în ceea ce privește cheltuielile de judecată. Precizează că recurenta-reclamantă a făcut cheltuieli substanțiale, urmând ca, în urma compensării, pârâții să fie obligați la plata diferenței de sumă.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, pune aceleași concluzii de admitere a recursului.
Avocat, pentru recurenții-pârâți -, și -, solicită respingerea recursului reclamantei, ca nefondat, având în vedere că aceasta are domiciliul în Germania, iar potrivit prevederilor Codului d e procedură civilă, era obligată să-și aleagă un domiciliu în România, pentru îndeplinirea actelor de procedură. Mai mult decât atât, prezența reclamantei nu era obligatorie la proces, astfel încât cheltuielile de judecată efectuate cu ocazia deplasării în țară nu se justifică. În ceea ce privește recursul părților pe care le reprezintă, solicită admiterea acestuia, așa cum a fost formulat și casarea sentinței cu trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, potrivit notelor de ședință depuse la dosar. Arată că atât instanța de fond, cât și cea de apel au manifestat o oarecare superficialitate în soluționarea cauzei, în sensul că a atribuit pârâtei cota de 3/7 din imobilul situat în Pitești, strada - -, cotă ce a fost delimitată fără a cita în cauză pe ceilalți coproprietari ai imobilului. Arată că instanța, în mod greșit, a reținut că suprafața de 0,63 ha teren este bun propriu al autorului -, în realitate fiind bun comun, dobândit în timpul căsătoriei. În acest sens, este evident că terenul din pct."Acasă" este bun comun, întrucât acesta a fost dobândit în anul 1960, în urma unui schimb cu Statul Român. O altă critică vizează atribuirea autoturismului în lotul pârâtei -, deși prin încheierea de adminitere în principiu s-a reținut doar cota de 1/2 din acest autoturism, fiind bun comun. Mai arată că instanța nu a analizat problema pasivului succesoral. Precizează că decizia instanței de apel este nelegală, fiind dată cu nerespectarea dispozițiilor art.673 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că la atribuirea loturilor nu au fost avute în vedere aspectele legate de faptul că reclamanta locuiește în Germania, încă dinainte de 1990, iar aceasta nu a stăpânit în fapt bunurile supuse partajului, precum și faptul că pe terenul din pct."" se află trei terenuri de tenis amenajate de către pârâtul -. Apreciază că variantele nr.5 și 6 de lotizare nu trebuiau luate în calcul de către instanță, întrucât au fost depuse la dosar ulterior depunerii raportului de expertiză. Cu privire la terenul situat în, arată că acesta a fost atribuit reclamantei de către instanța de fond, iar în apel nu a criticat acest aspect. Precizează că suprafața totală a terenurile supuse partajării este de circa 25.000, iar reclamanta a primit suprafața de 12.000, în trup compact, cu două căi de acces, restul suprafeței fiind împărțită între ceilalți moștenitori. Expertul a luat în calcul, în plus, față de titlul de proprietate, o suprafață de 3.500, în pct."", iar în această situație se vor ivi probleme când părțile vor merge la, întrucât hotărârea de partaj nu constituie titlu de proprietate, urmând a fi analizat actul de proprietate ce a stat la baza acesteia. Mai arată că expertul nu a măsurat corect terenul din pct."Canton" (fostul CNCD), întrucât nu a luat în calcul dimensiunile din procesul-verbal de punere în posesie. De asemenea, cu privire la terenul din pct."", arată că, deși acesta are o lungime de 189 metri liniari, potrivit procesului-verbal de punere în posesie, expertul a reținut o lungime de 180 metri liniari. În pct."La seră", expertul a reținut o suprafață de teren mai mare decât în realitate, întrucât parte din acest teren este afectat de conductele de canalizare ale orașului și de stâlpi de curent. În aceste condiții, terenul a fost supraevaluat. Mai arată că trebuia lăsată o suprafață mai mare de teren în indiviziune, în pct."Acasă", pentru ca toate părțile să aibă acces la imobil. Își întemeiază recursurile pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și precizează că susține toate motivele, inclusiv pe cele formulate împotriva încheierii din data de 13 februarie 2009.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, arată că doar primele motive de recurs formulate de pârâți trebuie analizate de către instanță, acestea fiind depuse în termenul prevăzut de art.303 Cod procedură civilă. Partea adversă nu putea formula noi motive de recurs, după împlinirea termenului de 15 zile, termenul acordat de către instanță fiind pentru structurarea motivelor inițiale. Precizează că încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată, deși potrivit art.6738Cod procedură civilă, aceasta putea fi atacată odată cu fondul. Solicită ca instanța să ia act că nu există nicio critică formulată cu privire la încheierea de admitere în principiu și, de asemenea, că se formulează critici noi în recurs, altele decât cele din apel. În ceea ce privește motivele referitoare la valorile unora dintre bunuri, acestea reprezintă motive de netemeinicie, nu de nelegalitate, astfel încât nu pot duce la admiterea recursului. Singura critică ce urmează a fi analizată este cea prevăzută de art.673 pct.9 Cod procedură civilă, iar cu privire la acest motiv arată că nici reclamanta nu a solicitat omologarea variantei nr.5 a raportului de expertiză, însă părțile au arătat că sunt nemulțumite de toate variantele, instanța omologând-o pe cea care a apreciat că este corespunzătoare modului de stăpânire a bunurilor în fapt. Mai mult, instanța a evitat sulta în totalitate, împărțind bunurile de aceeași valoare în loturi diferite. Precizează că și pe terenul atribuit reclamantei trece conducta termică a orașului. În ceea ce privește titlul de proprietate al autorului, s-au stabilit, cu autoritate de lucru judecat, întinderea dreptului de proprietate și vecinătățile terenurilor supuse partajului. În ceea ce privește suprafața ce excede titlului de proprietate, pentru aceasta autorul - a formulat cerere de reconstituire. Referitor la motivele de ordine publică invocate, la filele 412 și următoarele, respectiv fila nr.5 a încheierii de admitere în principiu, in extenso, se arată că este pronunțată în ședință publică, iar, potrivit art.258 alin.2 Cod procedură civilă, dispozitivul hotărârii se pronunță în ședință publică, nu minuta. Având în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XIII din data de 5.02.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B, arată că este vorba de o nulitate relativă, cu privire la care nu se pot formula critici în recurs. În ceea ce privește motivul privind lipsa unor încheieri, prin care s-a dispus amânarea pronunțării, în continuare, arată că aceste încheieri sunt preparatorii și nu duc la nulitatea absolută. Depune la dosar concluzii scrise pentru ambele recursuri și hotărârea despre care a făcut vorbire.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, solicită respingerea recursurilor declarate de pârâți, potrivit motivelor expuse pe larg în notele scrise pe care le depune la dosar. Solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că unele motive de recurs sunt depuse la dosar după expirarea termenului procedural și, de asemenea, că instanța a acordat părților în lot bunurile solicitate de fiecare dintre acestea.
Avocat, pentru recurenții-pârâți, și -, precizează că nu a criticat încheierea de admitere în principiu pronunțată de tribunal, întrucât părțile au fost mulțumite. Criticile formulate sunt cu privire la o suprafață de teren care aparține altei persoane, suprafață ce a fost adăugată de către expert la masa partajabilă. Precizează că este vorba de o sistematizare și încadrare în drept a motivelor de recurs inițiale și nu de noi motive de recurs.
Procuratorul recurentei-pârâte, precizează că nu are studii juridice. Solicită admiterea recursurilor celorlalți pârâți și respingerea recursului reclamantei. În ceea ce privește recursul său, solicită admiterea acestuia, așa cum a fost formulat și precizat în scris.
Avocat arată că - solicită inversarea lotului său cu al reclamantei. De asemenea, solicită amânarea pronunțării, pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21.07.2003, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții -, - și pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii rămase la decesul autorului - Gh. decedat la data de 22.11.2002, urmând ca pârâții să fie obligați la plata de despăgubiri civile reprezentând echivalentul fructelor civile produse de bunurile succesorale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 22.11.2002 a încetat din viață -, cu ultimul domiciliul în Pitești și au rămas ca moștenitori -, -, și.
Pârâta - a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca instanța să constate că toate bunurile existente pe suprafața de 600 din- sunt bunuri comune ale soților -, iar contribuția sa proprie a fost de 75 %, reprezentând ajutorul dat de tatăl său.
Totodată, a solicitat să se constate că terenul în suprafață de 3840 situat în curtea și gospodăria casei, obținut prin schimb cu statul și transcris sub nr.53/1960 este bun comun, urmând să se dispună ieșirea din indiviziune și asupra acestor bunuri comune, iar în lot să i se atribuie construcțiile și terenurile pe care acestea se află situate.
La rândul său, pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca la masa partajabilă să fie inclusă și construcția situată în Pitești,-, județul A și autoturismul marca -243 Diesel.
Prin încheierea pronunțată la data de 08.06.2005 Judecătoria Piteștia reținut că defunctul - Gh. a decedat la data de 22.11.2002, rămânând ca moștenitori - în calitate de soție supraviețuitoare și, -, și în calitate de descendenți.
S-a constatat că soția supraviețuitoare - a recunoscut în cererea sa reconvențională că toate construcțiile existente pe suprafața de 600 din- sunt bunuri comune construite cu defunctul, la care aceasta are o contribuție de 75%.
Potrivit dispozițiilor art.728 și urm. Cod procedură civilă, Judecătoria Piteștia admis în parte și în principiu acțiunea principală modificată, precum și cererile reconvenționale formulate de pârâtele - și.
Astfel, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului -, decedat la data de 23.1.1.2002, cu ultimul domiciliu în Pitești,-, județul A, rămânând ca moștenitori - în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 4/16, în calitate de descendentă cu o cotă de 3/16, în calitate de descendentă cu o cotă de 3/16 și - în calitate de descendent cu o cotă de 3/16.
În ceea ce privește componența masei succesorale, instanța de fond a reținut următoarele bunuri: cota de din casa cu 4 camere, din cărămidă, acoperită cu țiglă situată în Pitești,-, județul A, un autoturism marca -243 Diesel fabricație 1982, cota de 3/7 din imobilul situat în Pitești,-, suprafața de teren de 649 conform titlului de proprietate nr.40956/1994 și terenul de 13619 rămas din suprafața de 2,5 ha. după punerea în posesie a numiților - și - și terenul în suprafață de 8520 conform procesului-verbal de punere în posesie nr.4754/1994.
Reclamanta a declarat apel împotriva acestei încheieri, reținând că la masa partajabilă nu au fost incluse o serie de bunuri: terenul în suprafață de 3924 dobândit de către defunctul - printr-un act de schimb și terenul în suprafață de 6672
Ulterior, reclamanta a precizat motivele de apel, arătând că prin încheierea pronunțată de instanța de fond la data de 08.06.2005 s-a procedat la o greșită stabilire a masei partajabile prin neintroducerea la împărțeală a următoarelor bunuri imobile: terenul de 3924 dobândit de către defunctul - prin actul de schimb, terenul în suprafață de 3972 cuprins între terenul de 13619 și strada -.
La rândul lor, pârâții, -, și - au declarat apel, criticând sentința în ceea ce privește atât greșita evaluare a bunurilor cât și lotizarea acestora.
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Argeș la data 17.10.2008, în baza dispozițiilor art.6738Cod procedură civilă au fost incluse la masa partajabilă și următoarele terenuri: suprafața de 3924 din pct. "La seră" și suprafața de 3972 diferență neatribuită potrivit titlului de proprietate.
S-a reținut că suprafața corectă din încheierea pronunțată la data de 08.06.2005 este de 6491 teren forestier și nu 649, cum greșit s-a dactilografiat, fiind menținută în rest această încheiere.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin contractul de schimb autentificat sub nr.2082/10.05.2002 de, - a cedat numiților, și suprafața de 3509, teren forestier din suprafața totală de 1 ha. situată în tarlaua 38 din intravilanul municipiului Pitești, zona III, județul A, prevăzută în titlul de proprietate nr.40956/08.04.1994 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor A, imobil situat în 38, parcela 59 și a primit în schimb suprafața de 4100 situată în intravilanul municipiului Pitești,-, județul A, cu vecinătățile: N -, S - cale de acces Pitești, V - -, E - cale de acces și.
Instanța de fond a introdus la masa de partaj numai diferența de pădure rămasă prin schimb, adică 6491, iar din eroare s-a trecut în încheierea pronunțată la data de 08.06.2005 numai 649 în loc de 6491, nefiind introdusă suprafața primită de defunct prin schimbul perfectat în convenția anterior menționată și anume 3924, teren situat în pct. "La seră".
Acest teren a fost identificat și de expertul tehnic judiciar în anexa 4 a raportului de expertiză cu culoarea roșie, unde în perimetrul 1-2-4-14-15-16-17-1 a fost configurată suprafața de 5294, amplasament care include suprafețe de 1300, 600 din titlu și 4100 din actul de schimb, rezultând din măsurători o suprafață cu 706 mai puțin ca în acte, deoarece cei 600 sunt incluși și în cei 4100
În ceea ce privește suprafața de 3972 s-a reținut că prin titlul de proprietate nr.1505/06.11.1992 s-a reconstituit lui - suprafața de 2 ha. și 5600 situată în Pitești,--5, județul
Prin sentința civilă nr.2803/19.06.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.9818/2005, irevocabilă la data de 02.08.2006, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană pentru aplicarea Legii Fondului Funciar de pe lângă Prefectura Județului A, Comisia Locală pentru aplicarea Legii Fondului Funciar de pe lângă Primăria orașului și, -, și -.
Astfel, s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr.1505 emis la data de 06.11.1992 de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.18/1991 A pe numele de -, astfel încât la pct. "B", suprafața primită în intravilan s-a dispus a se face următoarele mențiuni:
- teren arabil, 38, parcela 58, suprafața de 1 ha. și 6.691. cu vecinătățile: N -, E - -, S - str. -, V - cale de acces, pct. "Lângă ";
- teren arabil, 38, parcela 59, 0 ha 1300. cu vecinătățile: N -, E - rest proprietate -, S - cale de acces A, V - A și, punctul "";
- "alte terenuri", 38, parcela 59 suprafața de 0 ha și 600. cu vecinătățile: N -, E - drum acces, S -, V -, pct. "";
- 38, parcela 58, terenul de 0 ha. și 6770. cu vecinătățile: N - str. -, E - -, S - zona CFR, V- CFR, punctul "Acasă";
- 38, parcela 58, terenul de 0 ha. și 450. cu vecinătățile: N - CNCD, E - CFR, S - Zona CFR, V- și CNCD.
Și acest teren a fost identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară în anexa nr. 3 în cadrul perimetrului 1-2-8-9-12 -.1 marcat cu roșu, suprafața totală fiind de 20204, teren stăpânit de părțile în proces, care include și suprafața de 3972 din titlu în baza sentinței civile nr.2803/19.06.2006 a Judecătoriei Pitești, cu 3513 mai mult ca în titlu.
Împotriva sentinței civile nr.3435/13.06.2007 au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâții -, - și.
În dezvoltarea criticilor reclamanta a susținut că nu au fost introduse la mama partajabilă mai multe suprafețe de teren, iar evaluarea făcută de experți pentru terenul situat pe- și clădirea aflată pe acesta nu corespunde realității, fiind mai mic decât prețul lor de circulație.
Și în ceea ce privește alcătuirea și atribuirea loturilor a formulat o altă critică, arătând că prin lotizarea făcută de instanța de fond i-au fost provocate grave prejudicii materiale apelantei-reclamante, fiind favorizate celeilalte părți.
La rândul lor, pârâții au criticat sentința instanței de fond, arătând că prin lotizarea făcută nu a fost respectată încheierea de admitere în principiu, iar expertiza nu a fost întocmită cu respectarea schițelor reale și originale ale proceselor-verbale de punere în posesie și ale titlurilor de proprietate.
Consideră că expertul tehnic judiciar a schimbat atât forma terenurilor, cât și dimensiunile acestora.
Precizează pe rând că atât terenul din curtea casei cât și terenurile situate în pct. " 2" și cel situat în pct. "Canton" nu au fost corect configurate în expertiza tehnică judiciară întocmită.
O altă critică privește evaluarea terenurilor care consideră că s-a făcut fără a fi luate în considerare sarcinile și servituțile acestora.
Totodată, criticile vizează și modalitatea în care a fost făcută lotizarea, arătându-se că loturile formate de expert nu respectă posesia și destinația bunurilor.
O altă critică privește modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale, arătând că pârâta - a solicitat instanței să aibă în vedere cheltuielile făcute cu ocazia decesului autorului.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.249 din 04 decembrie 2008, a respins obiecțiunile formulate ca nefondate.
A admis apelurile, a schimbat sentința în sensul că a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert, în varianta a V-a din completat, fila 240 din dosar apel, cu schițele anexe.
Lotul nr.1 a fost atribuit apelantei-pârâte - și este format din:
- 1529 pădure în valoare de 1.0703.000 RON, din care 168 drum în indiviziune și 1361 pădure bun propriu conform planșei F2 - lot nr.1;
- din casa din str. - în valoare de 66.650 RON - conform raport constructor constând din sală, hol 1, hol 2, dormitoarele 1, 2, 4, bucătărie și beci;
- autoturismul în valoare de 1.500 RON;
- teren 350, în pct."Acasă" în valoare de 153.125 RON - neafectat;
- teren în pct."Acasă" 2983 în valoare de 161.700 RON - teren afectat;
- teren în pct."Acasă" 2983 în valoare de 1.- RON - teren neafectat, din care 300, teren în indiviziune cu - planșa A;
- teren în pct."" în suprafață de 2682 cu o valoare de 643.650 RON conform planșei C1 lot nr.1 - teren neafectat;
Total bunuri lot nr.1 - 3.- RON - cât avea de primit, din care 3.345.513 RON cota 4/16 din 1.338.205 RON și 56.479 RON cota de 1/2 bun propriu.
Lotul nr.2 a fost atribuit apelantului-pârât - și este format din:
- 1529 pădure în valoare de 1.0703.000 RON, din care 168 drum în indiviziune și 1361 pădure bun propriu, conform planșei F2 - lot nr.4;
- teren în pct. "" în suprafață de 5294, din care 3880 în valoare de 1.018.500 RON - teren neafectat și 1.414 - teren afectat în valoare de 197.960 RON, conform planșei D;
- teren în pct. "" în suprafață de 879 în valoare de 230.847 RON, conform planșei C1 - lot nr.1 - teren neafectat.
Total lot - RON cât avea de primit.
Lotul nr.3 a fost atribuit apelantei-pârâte, fiind format din:
- din casa din str. - în valoare de 22217 RON constând în hol nr.2 și dormitor nr.3;
- 1924 teren în pct. "Acasă" în valoare de - RON conform planșei A1 - nr.3 - din care 300 teren în indiviziune, cota 172 cu - n teren aferent cotei de din construcție și 1624 teren bun propriu;
- 1529 pădure în valoare de 1.0703.000 RON, din care 168 drum în indiviziune și 1361 pădure bun propriu, conform planșei F2 - lot nr.4;
- teren în pct. "" - 2222 în valoare de - RON, conform planșei C1 - nr.3 - teren neafectat.
Total - 2.517.607 RON cât avea de primit.
Lotul nr.4 a fost atribuit apelantei-pârâte și este format din:
- 3/7 din valoarea casei din str. - - în valoare de 81707 RON, conform planșei E;
- 3/7 din suprafața de 495 - 212 în valoare de - RON - conform planșei E;
- teren în pct. "Canton" în suprafață de 707 în valoare de - RON, conform planșei B;
- 1529 pădure în valoare de 1.0703.000 RON, din care 168 drum în indiviziune și 1361 pădure bun propriu, conform planșei F2 - lot nr.4;
- teren în pct. "" în suprafață de 2645 cu o valoare de 694.387 RON - conform planșei C1 - lotul nr.4 - teren neafectat.
Total - - RON cât avea de primit.
Lotul nr.5 a fost atribuit apelantei-reclamante și este format din:
- teren în pct. "" - teren afectat în suprafață de 4009 cu o valoare de - RON și 7766 teren neafectat în valoare de 2.096.820 RON, conform planșei C1 - lot 5.
Total - RON cât avea de primit.
Prin aceeași decizie au fost compensate cheltuielile de judecată, fiind menținută în rest sentința.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a analizat cu prioritate obiecțiunile privind completarea raportului de expertiză tehnică judiciară referitoare la lotizare, ce au fost formulate de apelanții-pârâți.
Nu s-a constatat de instanță că au fost mărite sau micșorate suprafețele de teren, având în vedere că acestea au fost măsurate de către expertul în specialitatea topografie cu aparatură performantă, astfel încât eventuala marjă de eroare a fost determinată tocmai de această modalitate de identificare a suprafețelor.
S-a reținut că nici obiecțiunile privind insuficientele variante de lotizare nu sunt susținute, având în vedere că în total s-au realizat cinci variante de lotizare distincte.
În ceea ce privește fondul cauzei, având în vedere că încheierea prin care s-a constatat masa succesorală, cotele și vocația succesorală a fost schimbată de către instanța de apel prin încheierea pronunțată la data de 17.10.2008, implicit criticile aduse sentinței civile sub acest aspect de către reclamantă au fost privite ca întemeiate, fiind mărită, astfel cum s-a precizat anterior, masa succesorală.
Vocația succesorală și cotele au fost stabilite de instanța de fond cu respectarea principiilor generale ale devoluțiunii legale și a regulilor speciale aplicabile diferitelor categorii de moștenitori legali, potrivit art.669 și următoarele din Codul civil și ale Legii nr.319/1944, iar din actele doveditoare ale dreptului de proprietate a rezultat și natura bunurilor proprii ale defunctului.
Referitor la evaluarea bunurilor supuse împărțelii, s-a reținut că prin expertiza tehnică judiciară întocmită de expert s-a stabilit că valoarea terenurilor s-a obținut aplicându-se pentru calculul acestora metoda bonității, ținându-se în același timp cont și de prețul pieței libere.
De aceea și obiecțiunile aduse lucrării tehnice judiciare privind evaluarea terenurilor au fost respinse ca neîntemeiate, în raport de metoda de calcul folosită de către expert.
Critica privind modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale a fost privită ca neîntemeiată, iar soluția admiterii în parte de către instanța de fond a fost dată în urma analizei materialului probator administrat în cauză. Astfel, în ceea ce privește pasivul succesoral pârâta-reclamantă nu a făcut dovada cheltuielilor pretinse, având în vedere că soții au avut economii ce au fost folosite la înmormântarea autorului.
Cum variantele de lotizare au fost făcute cu respectarea dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă, tribunalul a reținut că varianta V-a din lucrarea tehnică completată respectă mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui moștenitor, fiind realizată în funcție de natura bunurilor și afectațiunea acestora, avându-se în vedere și îmbunătățirile făcute de coproprietari.
Tribunalul a reținut că, în raport de această variantă de lotizare, soția supraviețuitoare, - primește curtea și casa în care a locuit, și primesc terenurile și construcțiile pe care le-au folosit, iar - primește în lot ferma și terenul pentru care a făcut îmbunătățiri.
Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelurile și a schimbat sentința în sensul că a omologat raportul de expertiză întocmit de expert, în varianta a V-a din completat, fila 240 din dosar apel cu schițele anexe.
Prin încheierea camerei de consiliu din 13 februarie 2009, Tribunalul Argeșa dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei civile nr.249/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul civil nr-, după cum urmează:
Lotul nr.1 atribuit apelantei-pârâte - - pagina 6 dispozitivul deciziei, rândul 16 - la suprafața de 1529 pădure se trece valoarea corectă de 1.070.300 RON în loc de 1.0703.000 RON, cum greșit s-a trecut. În cadrul aceluiași lot - pagina 7 rândul trei - terenul din punctul "Acasă" se trece corect suprafața de 1540 în valoare de 161.700 RON - teren afectat, în loc de suprafața de 2983 în valoare de 161.700 RON teren afectat, cum greșit s-a trecut, iar la rândul 10 pagina 7 se trece corect cota de 4/16 din 13.382.051 RON, în loc de cota 4/16 din 1.338.205 RON, cum greșit s-a trecut.
Lotul nr.2 atribuit apelantului-pârât -, pagina 7 rândul 13, în ceea ce privește terenul de 1529 pădure, se trece corect valoarea de 1.070.300 RON în loc de 1.0703.000, cum greșit s-a trecut, iar la rândul 19, pagina 7 se trece corect lot nr.2 - teren neafectat, în loc de lot nr.1 - teren neafectat.
Lotul nr.3 atribuit apelantei la pagina 7 rândul 25-26 se trece corect cota de cu - în loc de cota 172 cu - n, iar la rândul 28 în ceea ce privește terenul de 1529 pădure se trece corect valoarea de 1.070.300 RON în loc de 1.0703.000 RON, cum greșit s-a trecut.
Lotul nr.4 atribuit apelantei-pârâte, fila 7 rândul 40 se trece corect 1529 pădure în valoare de 1.070.300 RON în loc de 1529 pădure în valoare de 1.0703.000 RON, cum greșit s-a trecut.
Împotriva deciziei civile nr.249 din data de 04 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat în termen recurs reclamanta și pârâții -, - și și.
De asemenea, pârâții -, - și au formulat recurs și împotriva încheierii din data de 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș.
În motivarea recursului său, reclamanta critică decizia tribunalului pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, respectiv aplicarea greșită a legii. Susține reclamanta că hotărârea este greșită întrucât, chiar dacă este vorba despre un partaj succesoral, unde cheltuielile se suportă împreună de părți, cheltuielile sale sunt substanțial mai mari decât cele făcute de celelalte părți și constau în plata taxei judiciare de timbru, onorarii de avocat și cheltuieli de transport, întrucât are domiciliul în străinătate. Având în vedere dispozițiile art.274 alin.1 și ale art.275 Cod procedură civilă, reclamanta solicită admiterea recursului și obligarea pârâților la plata sumei de 30.000 lei rămasă după compensare.
Motivând recursul, pârâții -, - și critică decizia și sentința civilă nr.3435/13 iunie 2007 a Judecătoriei Pitești pentru nelegalitate în sensul motivului de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocând aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art.6731și următoarele Cod procedură civilă.
În motivele de recurs depuse în termen de pârâți, aceștia critică decizia pronunțată de tribunal pentru următoarele considerente. Hotărârea este nelegală întrucât majoritatea bunurilor supuse partajului sunt supuse împărțelii în cotă de 1/1 din toate bunurile, mai puțin imobilul din str.-, deși și celelalte bunuri sunt bunuri comune și nu proprii ale defunctului -, exemplificând cu adeverințele de rol agricol. În cererea sa reconvențională, pârâta - a cerut să se constate acest lucru, chiar dacă documentele de proprietate erau pe numele autorului -. Nu a fost rezolvată nici cererea reconvențională în ce privește recuperarea cheltuielilor făcute cu îngrijirea autorului și decesul acestuia, instanța motivând că nu sunt probe în acest sens.
O altă critică vizează faptul că au fost respinse obiecțiunile la expertiza efectuată de expert, atât cele legate de identificarea terenurilor, precum și cele legate de lotizare, unele terenuri fiind afectate de conducte, canalizări, stâlpi de electricitate. De asemenea, au fost greșit măsurate terenurile, deși operațiunea a fost făcută cu aparate performante. Se critică faptul că prin sentința civilă nr.2802/19 iunie 2006 a Judecătoriei Pitești, rămasă irevocabilă, s-a modificat titlul nr.1505 emis la data de 06 noiembrie 1992, iar conform sentinței se adaugă la suprafața de 13.600 din titlu suprafața de 3972 cuprinsă între str.- și terenul din titlu. Din eroare instanța omite să treacă la latura de vest a suprafeței respective ca vecin și pe -, trecând numai calea de acces pct. "". De aici în lucrarea sa expertul a identificat un alt teren ce nu le aparține, aparținând altor persoane.
Nici terenul din pct."" nu a fost corect identificat, și de asemenea nici corect evaluat, ca de altfel și terenul din pct."Acasă", atribuit pârâtei -.
Pârâții critică expertiza și în ce privește lotizarea, arătând că au schimbat experții datorită modului în care au făcut expertizele. Experta cauzei nu a consultat părțile, iar instanța a omologat greșit varianta a V-a din expertiză. Cu referire la această variantă, pârâtul - susține că pe un teren de aproximativ 5000 s-au făcut îmbunătățiri, construind un teren de tenis și alte lucrări construcții, fiind astfel prejudiciat.
În contextul celor de mai sus, se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Ulterior, prin precizările depuse la data de 01 aprilie 2009, pârâții sintetizează motivele de recurs expuse în cererea inițială, dar arată în plus că formulează recurs și împotriva încheierii din data de 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, cât și împotriva încheierii de îndreptare a erorilor materiale pronunțată la 13 februarie 2009, pentru care există recurs separat.
În precizările formulate sunt aceleași critici referitoare la compunerea masei succesorale, la neacordarea pasivului succesoral, cu privire la care instanța de fond nu s-ar fi pronunțat. Se aduc de asemenea critici expertizei în raport de modul cum a efectuat expertul lucrarea, cu referire la modul de identificare, evaluare și lotizare, așa cum s-a arătat și mai sus. Se critică faptul că instanța nu a respectat dispozițiile art.6739Cod procedură civilă și nici ale art.741 Cod civil, prin varianta aleasă de instanță. Prin ultima precizare făcută în sintetizarea motivelor de recurs se arată că hotărârea ar fi greșită și pentru că n-au participat în proces toți moștenitorii, cu referire la partajarea cotei de 3/7 din casa situată pe str.- -.
Aceiași pârâți formulează recurs și împotriva încheierii Camerei de consiliu din data de 13 februarie 2009 a Tribunalului Argeș, având ca obiect îndreptare eroare materială.
Pârâții critică încheierea întrucât nu au fost trecute corect numele părților, că suprafețele supuse partajului nu au fost corect identificate de expert, și deși s-au formulat obiecțiuni la expertiză, acestea n-au fost încuviințate de instanță. Datorită erorilor materiale din expertiză nu au fost trecute îmbunătățirile făcute pe o suprafață de 5000, urmând ca această suprafață să fie trecută în lotul pârâtului -.
O altă eroare făcută de instanță, este aceea a omologării raportului de expertiză în varianta a V-
Se solicită astfel admiterea recursului.
Împotriva deciziei civile nr.249 din data de 04 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat recurs și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate în sensul motivului de modificare prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, cu motivarea că nepronunțarea asupra tuturor cererilor formulate de părți în cursul procesului, constituie o nemotivare a hotărârii și conduce la casarea acesteia.
Invocă acest motiv de modificare întrucât instanța a respins greșit obiecțiunile formulate la expertiză, ce a fost omologată de instanță și nici nu s-a pronunțat asupra cererii de a se efectua o altă lucrare sau să fie refăcută cea existentă.
Se mai susține că instanța nu s-a pronunțat asupra împărțirii a două suprafețe, și că părților nu li s-au atribuit loturi egale.
Se solicită de pârâtă admiterea recursului și casarea deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin notele de ședință depuse de pârâții -, - și - s-au invocat nulități de ordine publică după cum urmează: minuta încheierii de admitere în principiu a fost întocmită la data de 08 mai 2005 și nu a fost pronunțată în ședință publică, nefiind făcută mențiunea cu privire la acest lucru. Nulitatea absolută a încheierii ar rezulta și din faptul că potrivit încheierii motivate, instanța a pronunțat această încheiere la 08 iunie 2005 și nu la 08 mai, cum se menționează în minută, iar dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 11 mai 2005.
Pe de altă parte, verificând cuprinsul încheierii de ședință din 11 mai 2005, se constată că, pronunțarea cauzei a fost amânată la această dată prin încheierea din 27 aprilie 2005, apoi la 11 mai se acordă cuvântul părților pe fond, fiind amânată pronunțarea la 18 mai, 25 mai, 11 iunie 2005. De la data de 01 iunie 2005 nu mai există încheiere de amânare pentru 08 iunie 2005.
În ce privește sentința pronunțată, se constată că potrivit încheierii din 06 iunie 2007 pronunțarea s-a amânat la 13 iunie 2007, făcându-se mențiunea că dezbaterile au avut loc la data de 30 mai 2007, existând încheiere de amânare a pronunțării din data de 23 mai 2007 pentru 30 mai 2007, dar nu există încheierea din data de 30 mai 2007.
Un ultim aspect relevat de pârâți este faptul că pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat completarea masei partajabile și cu cota de 3/7 din imobilul situat în Pitești,-, atribuirea cotei de 3/7 făcându-se fără citarea în proces a celorlalți coproprietari.
Analizând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, iar recursurile nu sunt fondate.
Referitor la recursul formulat de reclamantă, acesta este nefondat. Se critică decizia întrucât nu i s-au acordat cheltuieli de judecată, deși cuantumul acestora este mai mare decât al celorlalte părți și datorită biletelor de călătorie anexate. Critica este neîntemeiată întrucât potrivit cu art.114 (4) Cod procedură civilă, dacă pârâtul locuiește în străinătate, prin citație, va fi informat că are obligația de a-și alege domiciliul în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. Prin aceste dispoziții legale s-au instituit norme de procedură prin care se urmărește a se asigura echitatea procesului și soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, în ipoteza în care pârâtul locuiește în străinătate. Faptul de a se prezenta la termenele de judecată este o opțiune a părții și care nu obligă celelalte părți să suporte cheltuielile de transport. În acest context se apreciază că n-au fost încălcate de instanță dispozițiile art.274 sau art.276 Cod procedură civilă. De altfel, în procesele de partaj părțile au o dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar soluția pronunțată cu privire la ieșirea din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor, așa încât părțile suportă împreună cheltuielile de judecată.
Așa fiind, pentru considerentele arătate mai sus, se apreciază că recursul formulat de reclamantă nu este fondat și pe cale de consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă, va fi respins.
Examinând recursurile formulate de pârâții -, - și, atât împotriva deciziei civile nr.249/04 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, cât și împotriva încheierii camerei de consiliu din data de 13 februarie 2009, se constată că sunt nefondate. Se vor analiza mai întâi nulitățile absolute invocate de acești pârâți prin notele de ședință depuse în recurs și care nu au fost expuse în motivele de apel sau ridicate în fața instanței de apel.
În ce privește minuta încheierii din data de 8 iunie 2005 (207, dosar fond) și nu 8 mai, cum susțin pârâții, faptul că nu a fost pronunțată în ședință publică nu constituie motiv de nulitate absolută, ci relativă. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, în decizia în interesul legii nr. XIII din anul 2007, decizie care statuează că atâta timp cât prin nicio dispoziție nu se prevede în mod expres nulitatea minutei dacă nu este pronunțată în ședință publică, interpretarea rațională a textelor art.258 alin.2 Cod procedură civilă și art.261 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă, trebuie să conducă la concluzia că lipsa din dispozitivul hotărârii, consemnat în minuta întocmită în timpul deliberării, a mențiunii că "pronunțarea s-a făcut în ședință publică" nu atrage nulitatea hotărârii decât în cazul când această omisiune a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. A considera altfel ar însemna să se adauge la obligațiile legale prin care sunt reglementate nulitățile și să se reia judecata pentru omisiuni de ordin formal, în cazuri în care o asemenea nulitate nu operează, ceea ce ar fi inadmisibil. Nerespectarea cerinței că minuta trebuie să cuprindă mențiunea "pronunțată în ședință publică", atrage nulitatea relativă a hotărârii, și nu nulitatea absolută.
De asemenea, lipsa încheierilor de amânare a pronunțării în care nu s-au consemnat susțineri ale părților sau concluzii ale acesteia și care ar face imposibil controlul judiciar, nu atrage nulitatea absolută a hotărârii. Hotărârea ar fi fost nulă dacă ar fi lipsit încheierea de ședință de la termenul când cauza a fost dezbătută în fond și părțile au pus concluzii. De altfel, aceste încheieri au fost întocmite de judecător, dar nu au fost dactilografiate. Nici ultima nulitate invocată nu poate fi primită, introducerea la partaj a cotei de 3/7 din imobil s-a făcut cu acordul și participarea tuturor moștenitorilor autorului a cărui succesiune se dezbate. De altfel, pârâții nu au niciun interes să invoce faptul că n-au fost citați și ceilalți coproprietari ai imobilului, cel mult, singura interesată ar fi pârâta, cea care a formulat cerere reconvențională în acest sens și care nu a invocat-o nici în apel și nici în motivele de recurs. Așa fiind, sub toate aspectele, nu se regăsesc motive de nulitate absolută în cererea formulată de pârâți.
Analizând motivele de recurs formulate de acești pârâți se constată că nu sunt întemeiate.
În reglementarea actuală, recursul constituie mijlocul procesual prin care se realizează un examen al hotărârii atacate sub aspectul legalității acesteia. Potrivit acestor reglementări, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai un control al legalității hotărârii atacate. Cu alte cuvinte, instanța de recurs examinează dacă elementele de fapt, apreciate suveran de judecătorii fondului și considerate "constante" în fața instanței de control judiciar, legea a fost sau nu corect aplicată.
Instanța de recurs nu judecă pricina în fond, ci numai hotărârea atacată, fiind exclus controlul existenței și/sau al calificării chestiunilor de fapt. Prin urmare, atât faptele stabilite de judecătorii fondului, cât și interpretarea ce ei au dat "convențiunii" părților, rămân elemente constante înaintea instanței de recurs. Recursul vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, deoarece părțile au avut la dispoziție judecata în fond, în fața primei instanțe, și a instanței de apel, în fapt și în drept, și pentru că recursul nu este devolutiv. Criticile formulate de pârâți vizează netemeinicia hotărârii pronunțate atât în ce privește criticile aduse expertizei efectuate, referitor la întinderea terenurilor, cât și atribuirea loturilor către părți. Expertiza este un mijloc de probă și în recurs nu mai pot fi analizate probele administrate în cauză, întrucât textele din Codul d e procedură civilă ce permiteau acest lucru, respectiv art.304 pct.10 și 11, au fost abrogate prin nr.OUG138/2000.
În ce privește compunerea masei succesorale criticată de pârâți, cotele cuvenite părților, recuperarea cheltuielilor făcute cu îngrijirea autorului sau cele determinate de înmormântarea acestuia, acestea au fost rezolvate prin încheierea de admitere în principiu, încheiere ce a fost modificată prin încheierea tribunalului pronunțată la 17 octombrie 2008, și nu la 16 octombrie 2008, cum greșit se susține de pârâți în precizările la recurs, încheiere ce a rămas irevocabilă și împotriva căreia nu s-a formulat recurs. Sesizând că nu s-a formulat recurs împotriva încheierii, s-a încercat prin precizările formulate să se acrediteze această idee, dar potrivit dispozițiilor art.301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, așa încât această precizare este formulată tardiv. De altfel, cu ocazia concluziilor puse odată cu soluționarea recursului, s-a susținut că pârâții sunt "mulțumiți" de conținutul încheierii pronunțate de tribunal (a se vedea practicaua deciziei).
Următoarele critici din recurs vizează tot expertiza efectuată în cauză, legate de identificarea terenurilor, faptul că acestea sunt afectate de conducte, canalizări, stâlpi de electricitate, cât și valorile ce s-au apreciat pentru aceste terenuri.
Așa cum s-a arătat și mai sus, aceste critici nu pot constitui obiect al analizei instanței de control judiciar, fiind critici de netemeinicie a hotărârii. De altfel, așa cum recunosc înșiși pârâții, măsurătorile au fost efectuate cu aparatură performantă.
Se mai critică de pârâți și faptul că prin sentința civilă nr.2802/19 iunie 2006 (de fapt corect sentința civilă nr.2803/2006) s-a modificat titlul nr.1505 emis la data de 06 noiembrie 1992, iar conform sentinței se adaugă la suprafața de 13600 din titlu, suprafața de 3972, dar instanța omite să treacă la latura de vest a suprafeței ca vecin pe -. Urmează a se observa că și această critică este neîntemeiată, pârâții nu pot face critici în acest recurs împotriva unei sentințe civile ce a rămas irevocabilă prin nerecurare și unde aceștia nu au fost părți.
Nu este întemeiată nici critica referitoare la varianta aleasă de instanță. Așa cum recunosc și pârâții, s-au făcut multe expertize, s-a răspuns de expert la obiecțiuni, și de fiecare dată au fost nemulțumiți.
Cu varianta aleasă s-a încercat a se da fiecărei părți, bunurile în natură, fiind evitată astfel sulta ce trebuiau s-o plătească. Faptul că pe unul dintre terenuri ar exista îmbunătățiri, urmează a se observa că în dosar nu există o cerere reconvențională prin care să se constate existența acestora. Terenurile au fost partajate conform suprafețelor găsite între vecinătățile cuprinse în titlul de proprietate și sentința civilă mai sus arătată și care a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Pârâții au mai formulat recurs și împotriva încheierii Camerei de consiliu, din data de 13 februarie 2009 a Tribunalului Argeș, încheiere pe care curtea o consideră legală în raport de modul în care a fost soluționată. Criticile formulate de pârâți vizează fondul cauzei și acestea nu se pot rezolva pe calea prevăzută de art.281 Cod procedură civilă. Noțiunea de greșeală materială are, în sensul art.281 Cod procedură civilă, înțelesul de eroare materială vizibilă, săvârșită cu ocazia redactării hotărârii. Pe calea textului de lege menționat nu pot fi îndreptate greșelile de judecată care privesc fondul pricinii și nici nu se poate cere completarea hotărârii, așa cum susțin pârâții prin recursul formulat.
De aceea, ambele recursuri formulate de pârâți se privesc a fi nefondate.
Analizând recursul formulat de pârâta, se constată că este de asemenea nefondat.
Pârâta își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, text ce prevede că modificarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Hotărârea pronunțată de tribunal este motivată și în fapt și în drept, conform dispozițiilor art.261 alin.(1) pct.5 Cod procedură civilă. Faptul că instanța a respins obiecțiunile formulate de pârâtă în ce privește expertiza, nu poate echivala cu nemotivarea hotărârii. Din considerentele deciziei se poate observa că instanța a motivat respingerea obiecțiunilor formulate de această pârâtă și de ceilalți pârâți.
De asemenea, deși reprezintă critici de netemeinicie și nu de nelegalitate a hotărârii, criticile referitoare la expertiza tehnică, urmează a se observa că terenul din punctul "Canton" se află între vecinătățile cuprinse încă din procesul-verbal de punere în posesie (9, dosar fond), sentința civilă nr.2803/19 iunie 2006 a Judecătoriei Pitești și încheierea din data de 17 octombrie 2008 a Tribunalului Argeș.
Întrucât și celelalte critici referitoare la lotizare sunt critici ce privesc netemeinicia hotărârii, nu pot face obiectul cercetării instanței de control judiciar, așa cum s-a mai precizat.
De aceea, în considerarea celor de mai sus, se apreciază că recursurile nu sunt fondate și în baza art.312 Cod procedură civilă, vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta, de pârâții, și și de pârâta, împotriva deciziei civile nr.249 din 04 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- și recursul declarat de pârâții, și, împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./19.05.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
