Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 881/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 881
Ședința publică din 6 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, jud.P împotriva deciziei civile nr.156/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul G, domiciliat în com., sat. nr. 54. jud.
Recurs timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.- și 0,15 lei timbru judiciar anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant reprezentat de avocat din Baroul d e Avocați P potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar și intimatul-pârât G prin avocat din Baroul d e Avocați P potrivit împuternicirii avocațiale nr.115/3.10.2008 depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar două înscrisuri reprezentând declarații ale numiților G și, autentificate sub nr. 5230/15.09.2008 și nr.5449/22.09.2008 de Biroul Notarului Public, care i-au fost comunicate și apărătorului părții adverse.
Avocat pentru recurentul-reclamant invocă un motiv de nulitate de ordine publică, arătând că acțiunea a fost introdusă la instanța de fond de mai multe părți, iar în citativ nu apar toți reclamanții, hotărârea nu le-a fost comunicată, apelul judecându-se astfel cu lipsă de procedură.
Solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Avocat având cuvântul cu privire la nulitatea de ordine publică invocată de apărătorul recurentului-reclamant, solicită respingerea acesteia, arătând că numai partea ce nu a fost legal citată poate invoca această nulitate și, întrucât procesul s-a purtat numai între reclamantul și pârâtul G, în mod corect celelalte părți nu au fost preluate în citativ.
Părțile, având pe rând cuvântul prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul, arată că în mod greșit instanța de apel a respins pe fond acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, deși, în prealabil, admisese excepția lipsei calității active a reclamantului.
Mai arată că recurentul-reclamant are calitate procesuală activă și vocație succesorală la moștenirea lăsată de defunctul, fiind colateral ordinar de gradul IV.
Prin probele administrate în cauză acesta a demonstrat că a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de lege și a stăpânit terenul din punctul "Țigănie", până în anul 2002 când a fost deposedat forțat de către intimatul-pârât, situație confirmată și de martorii și.
Consideră părtinitoare motivarea instanței de apel, potrivit căreia declarațiile martorilor se contrazic cu susținerile reclamantului, deoarece acesta a arătat că nu stăpânește nici un teren la data introducerii acțiunii, fiind deposedat forțat în anul 2002 de terenul din pct."Țigănie" de către pârâtul
Solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a deciziei recurate și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, cu obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-pârât G, arată că în mod corect instanța de apel a constatat că reclamantul nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză pentru a putea solicita partajarea bunurilor succesorale, astfel că este neîntemeiată și susținerea acestuia potrivit căreia deține în indiviziune cu pârâtul aceste bunuri.
Consideră ca fiind corectă aprecierea instanței referitoare la faptul că recurentul-reclamant nu a acceptat succesiunea defunctului, întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat o asemenea împrejurare.
În ceea ce privește susținerea recurentului, potrivit căreia a stăpânit terenul din pct."Țigănie" până în anul 2002 când ar fi fost deposedat abuziv de către pârât, o apreciază ca, nefiind confirmată de nicio probă în cauză, fiind făcută pentru prima dată în recurs.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil civil de față, constată următoarele:
Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr.17538/2002 reclamantul a chemat în judecată pe paratii, G, și, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se dispună
partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctului ( ), decedat la data de 04.05.1996.
În motivarea acțiunii reclamantul a aratat ca el, impreuna cu paratii, sunt moștenitori cu vocatie succesoralaă ai defunctei, decedata in anul 1986, aceasta, la rândul său, fiind sora cu numita, decedata in anul 1976.
A învederat reclamantul că matusa lor a avut un singur fiu, pe nume ( ), decedat la data de 04.05.1996, care, la randul sau, nu a avut moștenitori cu vocatie succesorala, însă el a fost casatorit cu, în prezent decedata, care avea in intretinere pe paratul G, rezultat din casatoria acesteia cu.
În continuare reclamantul a menționat că masa succesorala se compune dintr-o serie de terenuri indicate expres în actiune și care sunt stăpânite de pârâtul
În baza art.115 Cod pr. civila paratul Gaf ormulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului și exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâților și.
În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că reclamantul și fratii au vocatie succesorala la moștenirea defunctului, insa nu au acceptat-o in termen, nici in mod expres și nici in mod tacit, iar in ceea ce ii priveste pe paratii și, acestia sunt nepoti din var de-al doilea cu defunctul, adica colaterali de gradul 6, fiind lipsiti astfel de vocatie succesorala.
Totodată a precizat pârâtul G că actiunea reclamantului este și neintemeiata, deoarece terenurile indicate de acesta nu au apartinut defunctului, ci mamei sale, care la rândul său le dobândise de la mama sa, dar și de la fratele său, iar defunctul ( ) a si instrainat o parte din bunuri in timpul vietii, respectiv doua terenuri.
La termenul de judecata din data de 21.03.2003 reclamantul și-a modificat cererea de chemare in judecata conform art.132 Cod proc.civila, solicitand introducerea la masa de partaj a constructiei compusa din 3 camere, sala și prispă, situate pe terenul de 8700. din pct." casa veche", bun propriu al defunctului, dar și a constructiei compusa din 4 camere, dependinte și o anexa, situate pe terenul de 6100. din pct. "acasa ", dobândite impreuna cu sotia acestuia,.
Reclamantul a precizat în cuprinsul acțiunii modificate ca terenurile din pct."acasa " și " lupărie" au apartinut sotiei defunctului, astfel incat in masa succesorala se include numai cota de din acestea, restul revenind paratului
La rândul său, pârâtul Gaf ormulat intampinare la actiunea modificata, aratand ca sunt nefondate sustinerile reclamantului potrivit carora de pe urma defunctului ar fi ramas cele doua case de locuit, cei doi soti avandu-și domiciliul in casa situata pe terenul din pct." acasa ", ce a fost dobandit de mama sa de la fratele sau.
La data de 24.06.2004 reclamantul a solicitat in baza art.243 pct.1 Cod proc.civila introducerea în cauză a moștenitorilor legali ai pârâtului, respective copiilor acestuia, și.
Dupa administrarea probelor cu acte, interogatorii, martori și expertiza tehnica topo, prin încheierea interlocutorie din data de 06.12.2004, instanta de fond a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, invocata de paratul G, a admis excepția lipsei calitătii procesuale pasive a paratilor și, invocata de același parat, a admis in parte, in principiu, actiunea, a constatat deschisa succesiunea defunctului, decedat la 04.05.1996, precum și că reclamantul are calitatea de unic succesor legal al defunctului, prin acceptarea tacita a moștenirii.
Prin aceeași încheiere s-a constatat ca paratii și, precum și fratii acestora, postdecedat fara moștenitori și, postdecedat la data de 30.04.2003, a carui calitate procesuala pasiva fost transmisa catre moștenitorii legali - paratii, și, nu au efectuat acte de acceptare expresa sau tacita a succesiunii defunctului.
Instanta de fond a mai constatat deschisa succesiunea defunctei, decedata la data de 26.03.1996, precum și calitatea de succesori legali ai acesteia a paratului G, descendent de gradul I și sotului supravietuitor, postdecedat, a carui cota ideala din masa de impartit va fi culeasa de moștenitorul acestuia, precum și cotele cuvenite moștenitorilor din succesiunile celor doi defuncți.
În continuare s-a stabilit alcătuirea masei succesorale ramase de pe urma defunctei, precum și a soțului acesteia.
În vederea identificării, evidențierii pe schița de plan, masurarii, evaluarii și propunerii variantelor de lotizare, a bunurilor imobile ce compun masele succesorale, instanta a dispus efectuarea unor expertize tehnice constructii și topo.
După efectuarea expertizelor de specialitate dispuse prin incheierea interlocutorie din 06.12.2004, prin sentinta civila nr.5635/07.06.2007 Judecatoria Ploieștia admis in parte actiunea și a dispus ieșirea din indiviziune a partilor conform variantei din raportul de expertiza tehnica specialitatea topo- completare.
La omologarea variantei de lotizare, instanta tinut seama de cota mai mare a paratului G, de faptul ca, potrivit mentiunilor expertului topo, partajarea in natura a locuintei nu este viabila, iar in imobil locuieste in cea mai mare parte a timpului paratul, precum și de faptul ca propuneri de lotizare a formulat numai paratul, criterii in raport de care s-a apreciat ca aceasta modalitate de împarțire asigura un echilibru just in ceea ce priveste posibilitatea ca partile sa iși exercite intr-un mod avantajos dreptul de proprietate.
Pentru a se pronunta o asemenea solutie, s-a retinut referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale a reclamantului că in cauza acesta are o asemenea calitate intrucat el a acceptat in mod tacit succesiunea lasata de varul sau, defunctul, fata de care are vocatie succesorala, fiind colateral ordinar de gradul IV, in conditiile in care, o atare soluție rezulta din declaratiile martorilor și.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor și, instanta a constatat ca acestia sunt veri de-al doilea cu defunctul, avand astfel calitatea de colaterali de gradul 6, fara a se incadra in clasa a IV-a de moștenitori a colateralilor ordinari, pe care o exced, conform art.676 Cod civil, modificat prin art.4 din Legea din anul 1928 privind impozitul progresiv pe succesiuni.
Pe fondul cauzei s-a aratat ca la decesul defunctului, survenit la 04.05.1996 a ramas in calitate de moștenitor legal care a realizat acte de acceptare tacita a succesiunii și, deși ceilalti descendenti de gradul ai defunctei au vocatie succesorala legala abstracta la moștenirea defunctului, cu care sunt veri primari, respectiv paratii cu exceptia paratului G, acestia nu au efectuat acte de acceptare expresa sau tacita a succesiunii lui, astfel incat nu pot culege cotele ce li s-ar fi cuvenit din bunurile ce au apartinut varului lor.
A motivat instanta de fond ca defunctul a fost casatorit cu, predecedata la data de 26.03.1996, lasand ca moștenitori legali pe sotul supravietuitor postdecedat, (ce a dobandit o cota de din masa succesorala ce urmeaza a fi culeasa de unicul moștenitor al acestuia, reclamantul ), și pe paratul G, descendent de gradul I al acesteia, fiind fiul sau din casatoria cu.
Judecătoria Ploieștia reținut că bunurile imobile ce compun masele succesorale ale celor doi defuncti, astfel cum au fost mai sus aratate, rezulta din declaratiile martorilor și, din adresa nr. 2653/2003 a Primariei com. și sentinta civila nr.977/1999 a Judecatoriei V de M, toate terenurile fiind identificate prin raportul de expertul de expertiza topo.
Pe de altă parte, s-a considerat ca, deși reclamantul a solicitat expres numai impartirea averii lasate de defunctul, avand in vedere raportul de conexitate existent intre cele doua moșteniri, dar și de necesitatea de a se pune capat in mod efectiv starii de indiviziune dintre reclamant și paratul G, este necesara și dezbaterea succesiunii defunctei.
Împotriva încheierii interlocutorii din data de 06.12.2004 și a sentintei civile nr.5635/07.06.2007 a declarat apel paratul G, solicitand admiterea acestuia și schimbarea in tot a încheierii interlocutorii și a sentintei apelate, in sensul de a respinge ca inadmisibila, sau ca neintemeiata, actiunea reclamantului, iar in subsidiar, refacerea si completarea probatoriilor sub aspectul acceptarii succesiunii defunctului, de catre reclamantul.
În motivarea apelului apelantul a aratat ca actiunea este inadmisibila cat timp el nu are calitate procesuala pasiva in cauza, neavand calitatea de succesor al defunctului ( ), decedat la 04.05.1996, a carui avere reclamantul a solicitat sa fie partajata, astfel incat nu sunt indeplinite conditiile prev.de art.673/1 Cod proc.civila, reclamantul avand posibilitatea formularii unei petitii de ereditate.
Un alt motiv de apel a vizat faptul ca in mod gresdit instanta de fond a constatat ca reclamantul a acceptat succesiunea defunctului, cat timp chiar acesta a afirmat prin actiune ca terenurile sunt stapanite de paratul G, iar prin completarea și modificarea actiunii a arătat ca, deși paratul nu are vocatie succesorala fata de, stapaneste averea defunctului și il impiedica sa o foloseasca.
Pe de alta parte, reclamantul a recunoscut la interogatoriu ca nu a luat nici un bun mobil din averea lui, și nu a trecut nici un teren pretins ramas de la acesta la rolul sau agricol, declaratiile martorilor și, in sensul ca reclamantul ar stapani terenul din pct."Țiganie " contrazicand chiar sustinerile facute de partea care i-a propus, astfel incat nu pot fi luate in considerare pentru a se putea constata ca reclamantul ar fi acceptat succesiunea defunctului.
În plus, terenul din pct."Țiganie " nu a fost proprietatea defunctului, ci a mamei sale, al carei unic moștenitor este el, paratul, imprejurare in care pretinsa stapanire a acestui teren nu dovedeste acceptarea tacita a succesiunii defunctului.
Critica apelantul și faptul ca in mod nelegal instanta de fond a constatat deschisa si succesiunea mamei sale, decedata la 26.03.1996, cat timp
nu a fost investita cu o asemenea cerere, acordand astfel ceea ce nu s-a cerut, incheierea și sentinta fiind astfel lovite de nulitate.
Un alt motiv de apel s-a referit la faptul ca in mod eronat instanta de fond a constatat ca de pe urma defunctei au ramas ca moștenitori, in calitate de sot supravietuitor și paratul G, in calitate de fiu, in realitate el fiind unicul moștenitor al mamei sale, deoarece sotul sau nu a acceptat succesiunea, fapt ce rezulta și din aceea ca acesta din urma a decedat la o luna și 8 zile dupa sotia sa, perioada in care nu putea face acceptare expresa sau tacita a succesiunii ei.
O alta critica a vizat faptul ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca de pe urma defunctei a ramas cota de moștenire de din terenurile de la pct." Țiganie " și " Pe ", deoarece acestea au fost bunuri proprii ale mamei sale, și nu bunuri comune dobandite in timpul casatoriei sale cu.
Pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost inregistrata la nr-, iar
la data de 28.01.2008 intimatul reclamant a formulat intâmpinare prin care invocat exceptia insuficientei timbrari a apelului, iar pe fond respingerea acestuia ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.156/13.03.2008 Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de pârâtul G, a schimbat în parte IAP-ul din 6 decembrie 2004 și în tot sentința apelată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a respins acțiunea în totalitate ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, menținând restul dispozițiilor încheierii numai în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților și.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, astfel cum a rezultat din probele administrate, reclamantul nu a efectuat nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctului, conform dispozițiilor art.700 Cod civil, astfel încât nu poate pretinde în prezent partajarea averii defunctului în calitate de moștenitor al acestuia.
La stabilirea acestei măsuri instanța a avut în vedere nu numai depozițiile martorilor audiați în cauză, ci și răspunsul reclamantului la interogatoriu, care a învederat că a formulat acțiunea de față abia după ce vărului său i-a fost respinsă irevocabil o cerere similară, ori în acest context s-a considerat că dacă ar fi acceptat tacit succesiunea ar fi însemnat să intervină în acel proces și să pretindă partajarea averii defunctului în calitate de moștenitor legal acceptant, lucru pe care nu l-a făcut.
Prin urmare, s-a apreciat că, atâta timp cât reclamantul nu a acceptat succesiunea defunctului în termen de 6 luni de la data deschiderii acesteia, înseamnă că nu există identitate între persoana care a formulat cererea de chemare în judecată și cel ce pretinde că are calitatea de succesor legal acceptant.
Pe cale de consecință s-a considerat că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă în cauză, situație în care a fost schimbată în tot sentința apelată și în parte IAP-ul din 6 decembrie 2004, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerii acțiunii.
Împotriva deciziei mai sus menționate a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate pe considerentul că în mod greșit s-a considerat că el nu are calitate procesuală activă în cauză.
A precizat recurentul că prin probele administrate a demonstrat că a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de lege, stăpânind terenul din pct."Țigănie" până în anul 2002, când a fost deposedat forțat de către intimatul-pârât și, în atare situație, el are vocație succesorală la moștenirea lăsată de defunctul, fiind colateral de gradul IV.
A precizat recurentul că instanța de apel a înlăturat depozițiile martorilor și, considerându-le neconcludente, însă, pentru a se pronunța în sensul admiterii acestei excepții nu a avut în vedere decât supoziții, iar instanța, dacă ar fi dispus reaudierea lor și-ar fi putut forma convingerea pe probe și nu pe baza motivelor de apel, care nu au fost dovedite.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
Prin concluziile scrise depuse la dosar intimatul Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat, urmând a se menține ca legală decizia atacată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, curtea reține următoarele:
Cu privire la pretinsul motiv de nulitate de ordine publică invocat de recurent cu ocazia acordării cuvântului în fond, nulitatea constând în aceea că, deși acțiunea a fost introdusă în contradictoriu cu mai mulți pârâți, hotărârea nu le-a fost comunicată acestora, situație în care apelul s-ar fi soluționat ( în opinia sa) cu lipsă de procedură, susținerile sale nu pot fi primite de instanță pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea adresată Judecătoriei Ploiești reclamantul a chemat în judecată, alături de pârâtul G, pe numiții, și, însă, după administrarea probatoriilor, prin încheierea interlocutorie din 6 decembrie 2004 s-a admis lipsa calității pasive a pârâților și, ( fila 201 dosar fond), iar ulterior, prin încheierea din 8.03.2007 (fila 546 verso dosar fond) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, și, dispunându-se ca aceștia să nu mai fie citați.
În atare situație persoanele respective nu au mai figurat ca părți în sentința pronunțată de prima instanță și nici în decizia Tribunalului Prahova (atacată pe calea prezentului recurs).
Lipsa de procedură, astfel cum s-a statuat în literatura de specialitate și practica judiciară, constituie o nulitate relativă, ce poate fi invocată numai de partea care a fost vătămată prin neobservarea formelor legale.
Având în vedere interesul particular protejat prin norma legală, recurentul nu justifică interes pentru a invoca neregularitățile procedurale vizând alte părți din proces.
În raport de argumentele expuse anterior, rezultă că nulitatea invocată de recurent nu este de ordine publică și, pe cale de consecință, nu poate fi primită de instanță.
Pe fondul propriu-zis al recursului se reține că acesta este nefondat după cum se va expune în cele ce urmează:
Este de observat că nemulțumirea recurentului exprimată prin calea de atac promovată a vizat împrejurarea că în mod eronat s-a apreciat că nu are calitate procesuală activă în condițiile în care există identitate între persoana care a promovat cererea de chemare în judecată și acesta, având vocație la succesiunea lăsată de defunctul, pe care, de altfel, (în opinia sa) a demonstrat că a acceptat-
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care se consideră titularul dreptului subiectiv dedus judecății.
În materie succesorală, succesibilul poate cere ieșirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma autorului său numai în situația în care și-a consolidat titlul de moștenitor prin acceptarea moștenirii.
Astfel cum rezultă din interpretarea disp.art.700 Cod civil, dreptul de opțiune succesorală în sensul acceptării succesiunii trebuie exercitat în termen de 6 luni de la data deschiderii moștenirii, o asemenea prevedere fiind edictată pentru ca soarta juridică a moștenirii să nu rămână multă vreme incertă.
Pe de altă parte, prevederile art. 673 Cod pr.civilă statuează că formularea unei cereri de împărțeală judiciară presupune existența unei stări de indiviziune asupra universalității de bunuri sau a unui drept de proprietate comună asupra unor bunuri.
În speță, Tribunalul Prahova, având în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză la solicitarea părților, coroborat cu susținerile recurentului din acțiunea introductivă, în mod corect a concluzionat că nu a acceptat succesiunea defunctului în termenul de opțiune succesorală și, pe cale de consecință, neavând calitatea de moștenitor al acestuia nu justifică calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii de împărțeală.
Cele două declarații notariale ale numiților și, depuse de reclamant în fața instanței de recurs, prin care se susține că acesta ar fi stăpânit terenul din pct."Țigănie" aparținând defunctului în luna iulie 1996 nu pot fi reținute de instanță, întrucât ele au fost date " pro causa".
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge, menținând ca legală decizia atacată.
Deoarece se află în culpă procesuală, recurentul va fi obligat să plătească intimatului, în baza disp.art.274 Cod pr.civilă, 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, jud.P împotriva deciziei civile nr. 156/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul G, domiciliat în com., sat. nr. 54. jud.
Obligă pe recurent să plătească intimatului suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 6 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - --- - -
GREFIER,
VG/VM
2 ex/28.10.2008
nr.17538/2002 Judec.
,
nr- Trib.
, -
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
