Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 907/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

DECIZIA Nr. 907

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Violeta Stanciu

JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae C -

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții, domiciliată în, str.-.- -, nr. 8, jud.P, -, domiciliată în, str. -. - -, nr. 6B, jud.P, domiciliată în,-,. 1,. A,. 2, jud.P, -, domiciliată în, -, nr. 5, jud.P și prin procurator, domiciliat în Câmpina,-, -. A,. 18, jud.P, de intervenientul, domiciliat în B,-, -.67,.2,.37, sect.3, de pârâtul -, domiciliat în,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 338 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în,-, jud.P, (), domiciliată în P,., nr. 189,. 6A,. A,. 1,. 1, jud. și intervenienta -, domiciliată în, str. -.-, nr. 19, jud.

Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 6 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 13 noiembrie 2009 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:

Curtea:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta (), solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale defunctului, decedat la 21.12.1983, decedată la 05.04.1984, decedata la 14.09.1985.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la data de 05.04.1984 a decedat, care a lăsat prin testamentul autentificat la nr. 3756/1973, tatălui său, întreaga sa avere mobilă și imobilă, iar la data de 14.09.1985 a decedat parților, care lăsat prin testamentul autentificat la nr. 3734/1973, tatălui lor, întreaga avere mobilă și imobilă; la data decesului acestuia în patrimoniul său nemaifiind decât terenul în suprafață de 310 mp. situat în, iar la data de 31.12.1983 a decedat și, moștenitorii acestuia fiind -sotie supraviețuitoare, reclamantul -în calitate de fiu și pârâta în calitate de fiică, masa succesorală rămasă de pe urma acestuia compunându-se din terenul în suprafață de 600 mp. situat în, str. -. -, nr. 17, jud.

În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat proba cu acte.

Prin încheierea interlocutorie pronunțată la 11.07.2008, Judecătoria Câmpinaa admis în parte acțiunea, a constatat caducitatea testamentelor autentificate la nr. 3734/1973 si 3756/1973, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor cu privire la capetele de cerere din acțiunea conexă completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei și a respins capetele din cererea de intervenție, ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă.

Ori, prin aceeași încheiere s-a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamantă în ceea ce privește capătul de cerere din acțiunea completată și precizată privind partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului, s-a admis excepția calității procesuale active a reclamantului-pârât privind capetele de cerere vizând partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și.

S-a respins capătul de cerere din acțiunea conexă completare, privind constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.1341/1996, ca lipsită de interes, s-au constatat deschise succesiunile defuncților, i, și s- numit expert topo pentru evaluarea bunurilor.

După administrarea probelor, prin sentința civilă nr.3044/17.10.2008 Judecătoria Câmpinaa admis în parte acțiunile conexe și a constatat caducitatea testamentelor autentificate la nr. 3734/1973 si 3756/1973, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor cu privire la deschiderea succesiunii defuncților, și, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamante, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G, a respins capătul de cerere privind constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 1341/1996 ca lipsită de interes, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a dispus partajarea masei succesorale compusă din teren de 517 mp. și drum de acces de 62 mp. teren de 2224 mp. potrivit expertizei.

La pronunțarea soluției, prima instanță a reținut că potrivit art. 728 cod civil urmează a se dispune partajul prin atribuirea masei succesorale reclamantului-pârât în calitate de unic moștenitor acceptant.

Împotriva încheierii interlocutorii și sentinței civile au declarat apel reclamantele, și, invocând următoarele motive:

1. Termenul de acceptare a succesiunii, stabilit inițial la 30 ani, a fost stabilit la 6 luni cu scopul vădit de a declara moștenirile vacante, aplicarea acestui text fiind discutabilă în lumina Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În cadrul motivului de apel invocat, se susține că prima instanță a apreciat în mod greșit că apelantele sunt lipsite de calitate procesuală activă întrucât nu au acceptat succesiunea în termen.

2. Loturile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 784/2006 cât și loturile care fac obiectul prezentei cauze nu au fost delimitate prin gard, iar în aceste condiții este greu de dovedit că unul dintre moștenitori au făcut acte de acceptare, iar drumul de acces la aceste terenuri este în indiviziune, toți moștenitorii l-au folosit și au exercitat în același timp dreptul de moștenitori, pe de altă parte există contradicții în sensul că se ajunge la concluzia că este singurul moștenitor acceptant al succesiunilor numitelor și.

3. Hotărârea este nelegală deoarece s-a respins cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor nr. 1341/1995 eliberat de pe urma defunctei ca lipsită de interes, însă atâta timp cât apelantele au pretins un drept în fața instanței, nu se putea reține că nu au interes, acesta urmând a fi apreciat la momentul introducerii acțiunii.

Dezvoltând motivul de apel, s-a susținut că în certificatul de moștenire atacat se trecuse suprafața de 2500 mp. teren care nu era proprietatea exclusivă a numite întrucât prin sentința civilă nr. 1628/1976, se stabilise suprafața de teren și s-a atribuit în indiviziune numitei.

4. Există un alt caz de contrarietate deoarece se apreciază că hotărârea are autoritate de lucru judecat, dar nu se recunosc efectele acesteia, întrucât instanța a apreciat că testamentele sunt caduce, deși ulterior și-a modificat poziția susținută, el a acceptat moștenirile de la mătușile sale pe care le-a îngrijit și suportat cheltuielile de înmormântare.

5. Între dispozițiile din dispozitiv, există contrarietate întrucât se admite excepția lipsei calității procesuale a apelantelor la succesiunea defunctelor, și, iar pe de altă parte, se constată caducitatea testamentelor întocmite de și, ceea ce presupune că se admite cererea.

6. Hotărârea este nelegală deoarece s-a respins cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor nr.1341/1995, eliberat ce pe urma defunctei, ca fiind lipsită de interes, deși apelantele au pretins un drept, în certificatul de moștenitor trecându-se suprafața de 2500 mp. care nu este proprietate exclusivă a numitei .

7. Există un alt caz de contrarietate deoarece se reține că hotărârea are autoritate de lucru judecat, dar nu se recunosc efectele acesteia, respectiv constatarea nulității certificatului de moștenitor.

8. Sentința este nelegală deoarece intimatul nu putea accepta succesiunea numitei, atât timp cât - fata acesteia, era în viață.

Prin decizia civilă nr. 338/11.05.2009 tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele, și, prin procurator, împotriva sentinței civile nr. 3044/17.10.2008, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu reclamantul-pârât G, pârâții, () și intervenienții și, reținând că din probele administrate în cauză rezultă că prin sentința civilă nr.1628/1978 a Judecătoriei Câmpinas -a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămasă de pe urma autorilor pârâților decedat la 04.05.1941 și a soției acestuia, s-a atribuit reclamantei și terenul de la pct. "Moara lui " din orașul, în suprafață de 2500 mp. iar în urma decesului lui (fiul lui ) s- eliberat certificatul de moștenitor nr. 35/2006, în care se menționează ca moștenitori -fiu postdecedat cu o cota de 1/3, preluată de -soție supraviețuitoare și -fiică; -fiu postdecedat cu o cota de 1/3 cotă preluată de, soție supraviețuitoare și G și de pârâta; -fiu postdecedat cu o cotă de 1/3, ceilalți succesori, și fiind străini de succesiune prin neacceptare.

În acest context, prima instanță în mod corect a apreciat că unii dintre colaterali au acceptat succesiunea.

În ceea ce privește susținerea conform căreia prin aplicarea disp. art. 700 Cod Civil s-au încălcat prevederile Constituției și Convenției Europene a Drepturilor Omului, care garantează dreptul de proprietate, se constată că este neîntemeiată, întrucât s-a apreciat că reclamantele nu au calitate procesuală activă față de împrejurarea că acestea nu au făcut dovada acceptării succesiunii defuncților și, G fiind singurul care a administrat dovezi sub aspectul acceptării succesiunii.

În acest sens se reține că din declarațiile martorilor și, audiați la solicitarea reclamantului, rezultă că și au locuit în aceeași casă, iar după decesul acestora în casă a rămas reclamantul-pârât care folosește terenul având gospodărie pe el.

Din declarațiile martorilor Constanta și reiese că reclamantul-pârât G, după decesul pârâtelor, a folosit casa și terenul acestora, teren pe care l-a cultivat în fiecare an.

Reclamantele și, în răspunsul la interogatoriul luat de către reclamantul-pârât, arată că după decesul pârâtelor acesta a fost cel care a plătit impozitele, precizând că ele au plătit impozitul pe perioada 2000-2007, împrejurare apreciată în mod corect de instanța de fond ca irelevantă sub aspectul acceptării succesiunii.

Cât privește critica prin care se susține de către apelanți că în mod greșit prima instanță a respins cererea de constatare a nulității certificatului de moștenitor nr.1341/1996, se constată că este neîntemeiată deoarece reclamantele, nefăcând dovada acceptării succesiunii defunctei, nu justifică interesul în promovarea acțiunii, cum în mod corect a apreciat și instanța de fond.

Referitor la critica prin care se susține de către apelanți că există contrarietate între prevederile dispozitivului, se reține că este neîntemeiată întrucât, pe de o parte se admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe de altă parte se constă caducitatea testamentelor întocmite de, deoarece respingerea cererii de dezbatere a succesiunii testamentare nu poate împiedica dezbaterea succesiunii legale pentru a se stabili calitatea de moștenitor legal a acelor ce pretind că sunt succesori.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele reclamante, și, criticând-o pentru nelegalitate în baza art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, pentru următoarele motive:

1. Instanța de apel nu s-a pronunțat pe toate motivele de apel, respectiv nu a avut în vedere data nașterii lui ( 3 august 1967), față de care se ridică întrebarea dacă putea accepta succesiunea mătușei sale, decedată la 15 februartie 2000.

2. S-a încălcat principiul egalității între moștenitori, preferându-se un singur moștenitor colateral, în dauna altor patru și nu s-a analizat conținutul noțiunii de,acceptare tacită, dat de art. 689, 690, 691 Cod civil, pentru a se constata că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste texte.

3. In mod greșit s-a considerat că nu au calitate procesuală să solicite anularea certificatului de moștenitor, deși s-a constatat caducitatea testamentelor ca urmare a cererilor formulate de ele.

Față de recursul formulat, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat având în vedere că prin criticile aduse deciziei de apel se are în vedere acceptarea succesiunii de către, fără ca acestea să învestească instanța de fond cu o asemenea cerere.

Impotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova au declarat recurs și și, arătând că au solicitat cheltuieli de judecată ce trebuiau acordate ca urmare a respingerii apelului, însă Tribunalul a reținut în sarcina apelantelor numai suma de 1300 lei cheltuieli de judecată fără să indice cui trebuie plătită această sumă.

Curtea, examinând recursul formulat, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

La data de 5.04.1984 a decedat defuncta, cu ultimul domiciliu în orașul, județul P, iar la data de 14.09.1985, a decedat defuncta, tot cu ultimul domiciliu în orașul, județul P, ambele defuncte dispunând prin testamentele autentificate sub nr. 3756/11.10.1973 și 3734/11.10.1973 de fostul Câmpina, ca după încetarea lor din viață întreaga lor avere mobilă și imobilă să fie stăpânită în deplină proprietate și posesie de către nepotul lor de frate ( tatăl reclamantului ).

Având în vedere că legatarul a decedat la data de 21.12.1983, deci anterior testatoarelor și reținând că potrivit art. 924 Cod civil legatul devine caduc dacă legatarul a murit înaintea testatorului, s-a constatat caducitatea celor două testamente mai sus-amintite.

In ceea ce privește masa succesorală rămasă de pe urma defunctelor și, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 1628/22.05.1978 fiecăreia dintre cele două i-a fost atribuit câte un teren în suprafață de 309,25. situat în orașul, str.-.-,nr.17, actual 19, precum și câte din drumul de acces.

Instanța de fond a reținut în urma probelor administrate, referitor la succesorii rămași de pe urma defunctelor, că numai reclamantul pârât Gaf ăcut dovada acceptării tacite a succesiunii acestora, nu și reclamantele, și, care au recunoscut la interogatoriu că nu au primit nimic ca moștenire de la defunctele, și, reclamanta precizând doar că de pe urma defunctelor au rămas 200-300. teren care ar trebui să se împartă la toți, iar reclamanta menționând că a luat mere și nuci de pe teren, susțineri nedovedite în cauză.

Nu poate fi reținută susținerea recurentelor reclamante că în anul 2006 au plătit impozit pentru perioada 2000-2007, ceea ce ar echivala cu acte de acceptare a succesiunii defunctei, întrucât plata acestor impozite ar fi trebuit efectuată în termenul de acceptare a succesiunii de 6 luni prevăzut de lege.

Referitor la succesiunea defunctei, decedată la 15.02.2000 - fiica defunctei, din probele administrate în cauză s-a reținut că nu s-a făcut dovada acceptării de către aceasta a succesiunii mamei sale, după cum nu s-a făcut dovada acceptării de către reclamantele, și a succesiunii defunctei, acestea recunoscând la interogatoriu ( întrebarea nr.5, fila 145-148 dosar fond) că nu au primit nici un bun ca moștenire de la defuncta, așa cum s-a arătat mai sus.

Prin urmare, chiar dacă reclamantul G era minor la data decesului mătușii sale (17 ani și 8 luni) și averea acesteia ar fi revenit fiicei sale în virtutea devoluțiunii legale a moștenirii, cum nu s-a făcut dovada acceptării nici de către aceasta, în mod corect s-a reținut că este singurul moștenitor acceptant, atâta timp cât s-a făcut dovada că numai el a stăpânit terenul în litigiu, atât înainte, cât și după decesul numitei.

Cât privește critica formulată în sensul că s-a încălcat principiul egalității între moștenitori, preferându-se unul singur în dauna celorlalți, aceasta este nefondată având în vedere că pentru a fi aplicabil acest principiu, persoana care-l invocă trebuie să dovedească mai întâi vocația sa succesorală.

Cum, în speță, recurentele reclamante nu și-au exercitat dreptul de opțiune în termenul prevăzut de lege, ele devin străine de moștenire, prin stingerea dreptului de a accepta moștenirea, respectiv a titlului de moștenitor. Prin urmare, stingerea prin prescripție a dreptului de opțiune atrage stingerea chiar a vocației succesorale.

Referitor la noțiunea de,acceptare tacită, Curtea constată că în mod corect au reținut că numai intimatul-reclamant a efectuat acte de acceptare tacită, atâta timp cât din probele administrate a rezultat că numai acesta a preluat și folosit bunurile succesorale, care prin natura și valoarea lor (terenuri) exclud ideea unor amintiri de familie.

Pe de altă parte, criticile formulate de recurente cu privire la acceptarea succesiunii de către intimatul-reclamant sunt neavenite câtă vreme acestea nu au invocat la prima instanță faptul că intimatul nu ar fi acceptat succesiunea mătușilor sale.

Ultimul motiv de recurs ce vizează calitatea procesuală activă a recurentelor-reclamante de a solicita anularea certificatului de moștenitor este nefondat, având în vedere că instanța de fond a constatat că acestea nu au calitate procesuală activă,ca urmare a neacceptării succesiunii, cu referire la capetele de cerere din acțiunea conexă completată privind deschiderea succesiunilor defunctelor, și, precum și privind completarea masei succesorale de pe urma defunctei, însă au calitate procesuală activă cu privire la alte capete de cerere. Pe de altă parte, respingerea cererii de dezbatere a succesiunii testamentare nu împiedică dezbaterea succesiunii legale pentru a se stabili calitatea de moștenitori legali a celor ce pretind că sunt succesori.

Față de aceste considerente, Curtea urmează ca în baza art. 312 Cod pr.civilă să respingă recursul formulat de recurentele reclamante ca nefondat.

Referitor la recursul declarat de intimații și, Curtea constată că acesta este fondat și urmează a fi admis având în vedere dispozițiile art. 274 Cod pr.civilă care prevăd că partea care cade în pretenții urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Cum, în speță, apelantelor- reclamante le-a fost respins apelul și au fost efectuate cheltuieli de judecată de către intimați în cuantum de 1000, respectiv 2000 lei, instanța de apel trebuia să oblige apelantele la plata acestor sume, diferențiat pentru fiecare intimat.

Prin decizia apelată, greșit tribunalul a dispus obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1300 lei, deși acestea au fost în cuantum mai mare așa cum s-a arătat mai sus.

Pe cale de consecință, urmează a fi admise recursurile și modificată în parte decizia în sensul că va obliga apelantele să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată și intimatului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.

In baza disp. art. 274 Cod pr.civilă, va obliga recurentele să plătească cheltuieli de judecată efectuate în recurs în sumă de 1500 lei către și 1300 lei către.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de reclamanții, domiciliată în, str.-.- -, nr. 8, jud.P, -, domiciliată în, str. -. - -, nr. 6B, jud.P, domiciliată în,-,. 1,. A,. 2, jud.P, -, domiciliată în, -, nr. 5, jud.P, prin procurator, domiciliat în Câmpina,-, -. A,. 18, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 338 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul-recurent -, domiciliat în,-, jud.P, intervenientul-recurent, domiciliat în B,-, -.67,.2,.37, sect.3 și intimații-pârâți, domiciliată în,-, jud.P, (), domiciliată în P,., nr. 189,. 6A,. A,. 1,. 1, jud. și intimata- intervenientă -, domiciliată în, str. -.-, nr. 19, jud.

Admite recursurile formulate de intervenientul, domiciliat în B,-, -.67,.2,.37, sect.3 și de pârâtul -, domiciliat în,-, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 338 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:

Modifică în parte decizia în sensul că obligă apelantele să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată și intimatul suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.

Menține restul dispozițiilor deciziei.

Obligă recurentele să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei către și 1300 lei către.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae

- - C - - -

GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter

personal Nr.notificare 3120

red.VS /tehnored.CO

12 ex./11.12.2009

f- Judec.Câmpina

a- Trib.

ta

-

Președinte:Violeta Stanciu
Judecători:Violeta Stanciu, Constanța Ștefan Gherghina Niculae

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 907/2009. Curtea de Apel Ploiesti