Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 995/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 995
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant, recurenții pârâți și G împotriva deciziei civile nr. 191 din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant asistat de avocat, recurentul pârât. și recurentul pârât G asistat de avocat
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul reclamant, arată că hotărârea pronunțată de Tribunalul Mehedinția fost dată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 265 Cod procedură civilă, în sensul că instanța de apel nu putea soluționa cauza printr-o hotărâre supusă recursului fixând în același timp și un nou termen pentru judecarea cauzei în apel, urmându-se a se pune în discuția părților efectuarea unei expertize tehnice.
De asemenea, un alt motiv de recurs, care a fost invocat și în apel, îl constituie neconcordanța între IAP și hotărârea instanței de fond, precum și probleme legate de lotizare.
Pune concluzii de admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți.
Față de faptul că motivul de casare reglementat de art. 304 pct.5 Cod pr. civ. a fost invocat și în căile de atac promovate de ceilalți recurenți, a pus concluzii de admitere și a recursurilor formulate de aceștia, cu consecința casării deciziei Tribunalului, și a trimiterii cauzei pentru rejudecare la instanța de apel.
Avocat, pentru recurentul pârât G, a susținut motivul de recurs referitor la aspectul procedural invocat, arătând că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Susține că celelalte motive de recurs invocate sunt motive de netemeinicie și solicită a fi respinse.
Cu privire la recursul declarat de partea pe care o reprezintă, precizează că deși s-a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, reclamantul recunoscând în mod expres la interogatoriu că nu acceptat moștenirea defunctei, Tribunalul Mehedinția respins apelul fără a se pronunța pe excepția invocată.
De asemenea, susține că audierea martorul în apel s-a făcut fără respectarea principiului contradictorialității, a egalității de tratament - recurentul pârât G fiind surdo- și a dreptului la apărare.
Față de cele susținute, se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul., a pus concluzii de admitere a acestuia, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți, pentru incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.5 Cod pr. civ.
Recurentul pârât. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la celelalte recursuri formulate în cauză, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S la data de 01.11.2007, reclamantul, a chemat în judecată pârâții și G, pentru ca prin hotărâre judecătorească, să se dispună partajarea averii rămase de pe urma defunctei, decedată la 04.06.2004 și să se constate că moștenitori cu vocație succesorală, au rămas reclamantul și pârâtul G în calitate de fii și pârâtul în calitate de soț supraviețuitor.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că masa succesorală a defunctei este formată din 1 /2 din imobilul bun comun situat în DTS,-, compus din 2 camere, hol, baie, beci, două anexe și terenul de 27. dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 94 din 09.04.1997.
Reclamantul a mai arătat că are un drept de creanță compus din suma de 2.700.000 lei contribuție proprie la cumpărarea imobilului, din prețul total de 4.407.000 lei și contravaloarea unor lucrări efectuate la imobil.
Reclamantul a mai susținut că în masa succesorală mai este inclusă o casă situată în comuna, județul M, compusă din două camere, bucătărie și hol, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, un grajd din scândură acoperit cu țiglă, o bucătărie de vară din scândură acoperită cu tablă și mai multe terenuri cuprinse în adeverința nr. 3435/ 30.10.2007 a Primăriei comunei.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului, întrucât acesta nu și-a manifestat dreptul de opțiune succesorală, neacceptând nici expres și nici tacit moștenirea. Pârâtul a arătat că reclamantul nu putea să contribuie cu nici o sumă de bani, întrucât dimpotrivă reclamantul s-a împrumutat de la pârât cu o sumă de bani pentru deschiderea unei societăți comerciale, care a intrat în incapacitate de plată, moment în care pârâtul a vândut un teren, iar banii primiți au fost dați reclamantului pentru a putea redresa societatea. De asemenea, pârâtul a mai susținut că reclamantul în perioada 2004 - august 2007 nu a locuit nici măcar o zi în imobilul din Dr.Tr.S, fiind plecat în străinătate, pasivul succesoral al moștenirii compus din cheltuielile de înmormântare este în sumă de 3000 RON, bani pe care pârâtul i-a cheltuit din propriul său buzunar.
Pârâtul Gad epus la data de 20.02.2008 cerere reconvențională, prin care a solicitat ca reclamantul să raporteze la masa de împărțit donațiile sub forma darului manual primite de la defunctă, respectiv sumele de 32.000 lei și 20.000 lei, pe care le-a folosit pentru înființarea societății comerciale SC SRL.
Prin încheierea din 19.03.2008 ce face parte integrantă din hotărâre s- admis în parte acțiunea și s-a respins cererea reconvențională, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei și masa partajabilă rămasă de pe urma acesteia compusă din din imobilul casă situat în DTS -, compus din două camere, hol, baie, beci, două anexe și terenul aferent de 27 mp dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr.94/1997 și din imobilele aflate în comuna, sat, respectiv o casă de locuit, grajd, teren plaț de casă de 0,02 ha curți construcții, teren de 0,04 ha arabil, teren de 0,36 ha pășune în punctul "", teren de 72 mp în punctul" Rîul ", teren de 0,12 ha în pct." La " și un teren de 0,07 ha în punctul " La păr".
S-a constatat că au calitatea de moștenitori legali reclamantul cu o cotă de 3/8, pârâtul cu o cotă de 3/8 - având calitatea de fii și pârâtul cu o cotă de, având calitatea de soț supraviețuitor.
Judecătoria Drobeta Turnu S prin sentința supusă recursului a admis cererea în parte și au fost respinse cererile reconvenționale formulate de pârâtul G și de pârâtul și omologat raportul de expertiză specialitatea agricolă, atribuind terenurile conform propunerilor din acesta, respectiv:
Lotul nr. I - s-a atribuit pârâtului și este compus din următoarele terenuri: suprafața de teren de 83. din punctul "Acasă", cu vecini: N -, S - ( lot II), E -, V - teren Primăria - 127.272 lei ROL; suprafața de teren de 30,25. din punctul "Acasă" cu vecini: N - teren curți construcții, S - DJ, E - uliță ( ), V - ( II); suprafața de teren de 100. din punctul "" cu vecini: N -, S - ( II), E -, V - - 153.349 lei Rol; suprafața de teren de 18,75. din punct "Pârâul " cu vecini: N - Pârâul, S - ( II), E -, V - - 28.751 lei Rol; suprafața de teren de 159,5. din punct " La păr" cu vecini: N -, S -, E - ( II) V - - 244.577 lei Rol; suprafața de teren de 900. din punct " " care se învecinează cu pășunea - 1.380.060 lei Rol și suprafață de teren de 300. din punct " La " care are valoarea de 460.020 lei Rol.
Lotul nr. II s-a atribuit reclamantului și se compune din: suprafața de teren de 124,5. din punct "Acasă" cu vecini: N - ( I), S - G ( III), E -, V - teren Primăria - 188.363 lei Rol; suprafața de teren de 46,87. din punct " Acasă", cu vecini: N - curte și construcții, S - DJ, E - ( I), V - III ( G) - 68.650 lei Rol; suprafață de teren de 150. din punct " " cu vecini: N -Lotul I, S - Lotul III, E -, V - - 226.943 lei Rol; suprafață de teren de 28,12. din punct " Pârâul " cu vecini: N - I, S - III, E -, V - - 42.552 lei Rol; suprafață de teren de 2309, 2. din punct " La păr", cu vecini: N -, S -, E - III, V - I - 361.974 lei Rol; suprafață de teren de 1350. din punct "", cu o valoare de 2.042.488 lei Rol și suprafața de teren de 450. din punct " La " cu o valoare de 680.830 lei.
Lotul nr. III - s-a atribuit pârâtului G și este compus din: suprafața de teren de 124,5. din punct "Acasă", cu vecini: N -, S - ( II), E -, V - teren Primăria - 188.363 lei Rol; suprafața de teren de 46,83. din punct " Acasă" cu vecini: N - curtea și construcții, S - DJ, E - II, V - curte și construcții - 68.650 lei Rol; suprafața de teren de 150. din punct " " cu vecini: N - II, S -, E -, V - - 226.943 lei Rol; suprafața de teren de 28,12. din punct " Pârâul " cu vecini: N - II, S - G, E -, V - - 42.552 lei Rol; suprafața de teren de 239,2. din punct " La păr", cu vecini: N -, S -, E - II, V - - 361.974 lei Rol; suprafața de teren de 1350. din punct " ", cu o valoare de 2.042.488 lei Rol și suprafața de teren de 450.din punct " La ", cu o valoare de 680.830 lei Rol, toate suprafețele de mai sus din cele trei loturi fiind identificate prin raportul de expertiză tehnică agricolă efectuat de expert, care face parte integrantă din prezenta.
A fost omologat raportul de expertiză construcții civile în varianta nr. 5, cu excluderea terenului de 27. curți construcții din Dr.Tr.S și atribuie bunurile după cum urmează:
Lotul nr. I s-a atribuit pârâtului și constă în următoarele imobile situate în Dr.Tr.S,-: casă cu 2 camere cu fundație din cărămidă, pereți din zidărie din cărămidă, învelitoare din tablă, ferestre și uși din lemn, instalații sanitare și electrice, magazie cu două încăperi cu pereți din, pardoseli din și ciment, învelitoare din carton asfaltat și magazie din lemne cu pereți din lemn, pardoseli din beton și învelitoare din carton.
Lotul nr. II s-a atribuit pârâtului G și constă în următoarele imobile situate în comuna, sat: casă cu două camere, bucătărie, sală și beci, construită pe fundație din piatră, cu pereți din cărămidă, pardoseli din scândură în camere și bucătărie, pardoseli din beton în sală, instalații electrice, învelitoare din țiglă, jgheaburi și burlane, bucătărie de vară construită cu pereți din lemn, pardoseală de beton și învelitoare din tablă, polată construită din lemn, cu pardoseală din beton și învelitoare din tablă, grajd cu trei încăperi pe structură din lemn, pardoseli din beton în una din încăperi și din scândură în celelalte încăperi, învelitoare din țiglă, teren aferent curți construcții în suprafață de 200. cu următoarele vecinătăți: E - teren agricol rest proprietate, V - domeniul public ( sediul primăriei vechi), N - teren agricol rest proprietate și Sud - DJ 670, imobilele din cele două loturi de mai sus fiind identificate prin raportul de expertiză construcții civile și schițele anexă efectuate de expert, care fac parte integrantă din prezenta.
Lotul nr. III s-a atribuit reclamantului și constă în sultă, astfel cum se prevede mai jos.
A fost obligat pârâtul la 7208 lei sultă către reclamant, iar pârâtul G la 14.689 lei cu același titlu.
Au fost compensate contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și contravaloarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța încheierea și sentința instanța de fond a reținut că, depozițiile martorilor dovedesc acceptarea succesiunii rămase de pe urma defunctei de către reclamant, acesta contribuind la cheltuielile de înmormântare și chiar locuit după decesul defunctei în casa din DTS.
Cu privire la imobilele din comuna a reținut că din înscrisurile depuse la dosar reiese că acestea sunt bunuri proprii ale defunctei provenite de la mama acesteia și nu bunuri proprii, motiv pentru care se impune în masa partajabilă în cota de 1/1 și nu de .
S-a mai reținut că martorii audiați în cauză au declarat că nu știu dacă reclamantul suportat lucrările de îmbunătățire a imobilului din DTS, iar cu privire la cererea reconvențională instanța a reținut că este neîntemeiată întrucât la cheltuieli de înmormântare au participat toți moștenitorii iar donația sub forma darului manual nu a fost dovedită.
La atribuirea bunurilor instanța avut în vedere că imobilul din DTS nu este comod partajabil în natură, că pârâtul are o cotă valorică mai mare, iar cu privire la imobilele din s-a procedat la atribuirea lor către pârâtul G întrucât reclamantul nu locuit în țară fiind plecat în Italia.
S-a constatat de asemenea că nu s-a făcut dovada existenței în masa succesorală a unor bunuri care să fie incluse în dreptul de moștenire special al soțului supraviețuitor în baza art. 5 din Legea 319/1944.
In termen legal, au formulat recursuri reclamantul și pârâtul (recalificate ca apel prin încheierea din 2 martie 2009 ) criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul susținut că deși solicitat să se constate un drept de creanță reprezentând c/val. îmbunătățirilor efectuate la imobilul din-, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere; există neconcordanță între IAP și sentință întrucât s-a modificat masa succesorală valoric și material; au fost subevaluate construcțiile iar lotizarea nu a ținut seama de faptul că și-a vândut apartamentul pentru renova imobilul din D T S, imobilul din s-a atribuit pârâtului G, care are mai multe locuințe, cu motivarea puerilă că reclamantul lucrează în străinătate și nu poate administra imobilul.
Pârâtul adus critici ce vizează excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a reclamantului, susținând că acesta nu a acceptat moștenirea defunctei nici tacit nici expres în termenul de șase luni prev. de art. 700 alin. 1 civ. acesta recunoscând la interogatoriu că nu și- exercitat dreptul de opțiune succesorală, locuind în imobilul din DTS după termenul de 6 luni prevăzut de lege.
A mai susținut că, s-a reținut greșit cota de 1/1 a imobilului casă de locuit din comuna deși din probe rezultă că a fost construită în timpul căsătoriei defunctei cu pârâtul, în moștenirea acesteia urmând să fie reținută numai cota de din această casă.
Reclamantul a formulat întâmpinare la apelul pârâtului solicitând respingerea ca nefondată acestuia, întrucât a acceptat în termen succesiunea și s-a reținut corect cota de 1/1 din imobilul situat în comuna.
A formulat întâmpinare și pârâtul G solicitând respingerea apelului reclamantului și admiterea apelului pârâtului, cu motivarea că nu s-a acceptat moștenirea defunctei nici expres nici tacit de către reclamant, iar cu privire la imobilul din comuna urmează fi analizat al doilea motiv de apel prin prisma datei dobândirii imobilului și a datei încheierii căsătoriei defunctei cu pârâtul.
A mai arătat că, instanța s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere nu se arată în ce constă neconcordanța între încheiere și sentință, valoarea construcțiilor a fost stabilită corect avându-se în vedere actele normative în vigoare și că dacă s-ar reface expertiza în construcții s-ar ajunge la o valoare mult mai mică întrucât prețul de circulație al imobilelor a scăzut cu 20-30 %.
A mai susținut că reclamantul și-a vândut apartamentul pentru a-și achita datoriile la societate și nu pentru efectua lucrări de renovare la imobilul din litigiu.
Prin decizia civilă nr.191/A din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de reclamantul împotriva încheierii din data de 19 martie 2008 și a sentinței civile nr.5175 din 12.11.2008, pronunțate de Judecătoria Dr.Tr.S, intimat fiind pârâtul
S-a schimbat parțial încheierea din 19 martie 2008 și sentința.
S-a constatat că reclamantul are un drept de creanță reprezentând c/val. următoarele îmbunătățiri efectuate la imobilul din DTS,-:
- tencuit și gletuit pereții, rașchetat pereții interior, vopsit cu vopsea lavabilă camerele și holul, vopsit pardoseala și tâmplăria, înlocuit geamuri, hol și camera mică și chituit geamuri, montat boiler și chiuvetă bucătărie, construit magazie de lemne din scândură, turnat beton podea magazie, construit baie cu instalație sanitară, cu WC, duș, chiuvetă, instalație electrică pentru baie.
S-a menținut celelalte dispoziții ale încheierii și sentinței.
S-a respins apelul declarat de pârâtul împotriva încheierii din 19.03.2008 și sentinței civile nr.5178/2008 pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosarul nr-.
S-a reținut cauza pentru rejudecare.
S-a fixat termen la 15.06.2009, cu citarea părților.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că este nefondat apelul declarat de pârâtul, deoarece reclamantul este moștenitor acceptant al succesiunii defunctei, așa cum a rezultat din proba testimonială administrată, iar din succesiunea autoarei face parte și casa de locuit din com., dobândită prin succesiune de la autoarea sa.
Apelul declarat de reclamant s-a apreciat a fi fondat în ceea ce privește dreptul de creanță reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul din-, acest aspect fiind recunoscut la interogatoriu de pârâtul și probat prin declarațiile testimoniale administrate în cauză.
S-au apreciat a fi neîntemeiate criticile privind neconcordanța dintre încheiere și sentință și cele privind lotizarea, fiind respectate dispozițiile art. 6739Cod pr. civ.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 296 Cod pr. civ, potrivit cu care s-a admis apelul reclamantului și s-a respins apelul pârâtului, s-au schimbat în parte încheierea și sentința, și s-a reținut cauza spre rejudecare, apreciind că se impune evaluarea îmbunătățirilor prin efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcții.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs reclamantul, și pârâții. și G, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurentul reclamant a susținut că hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art.295 Cod pr. civ. Astfel, instanța de apel nu putea soluționa cauza printr-o hotărâre supusă recursului, fixând și un nou termen de judecată pentru soluționarea cauzei în apel. În temeiul art. 292 Cod pr.civ,Tribunalul trebuia să dispună administrarea tuturor probelor pe care le aprecia utile, și doar ulterior, avea posibilitatea să se pronunțe asupra căii de atac.Or, în speță, pronunțarea unei decizii intermediare afectează de nelegalitate hotărârea recurată.
O altă critică a vizat neconcordanța dintre IAP și hotărârea primei instanțe, cu privire la componența masei partajabile, prin sentință fiind exclus terenul de 27m.din p. Dr. T
Recurentul reclamant a invocat și încălcarea dispozițiilor legale în materie care reglementează criteriile de lotizare. S-a susținut că reclamantul a contribuit la dobândirea imobilului din str.- -, iar după decesul autoarei i-a adus îmbunătățiri substanțiale, reținute de altfel și de instanța de apel. Împrejurarea că o perioadă de timp a fost plecat la muncă în Italia nu îl exclude de la îndreptățirea de a primi acest bun imobil în lot, cu atât mai mult cu ceilalți moștenitori locuiesc efectiv în jud. D, și respectiv în com..
Recurentul pârât G a susținut că este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct.5 Cod pr. civ, soluția pronunțată de Tribunal în apel fiind dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
O a doua critică a vizat lipsa de temei legal și aplicarea greșită a legii, ce configurează motivul de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct.9 cod pr. civ. prin reținerea calității procesuale active a reclamantului, cu ignorarea recunoașterii exprese a acestuia la interogatoriu, potrivit cu care nu a acceptat succesiunea defunctei.
S-au încălcat dispozițiile art.25 alin.1 și 2 din Legea 448/2006, în raport de care recurentul surdo - beneficiază de protecție împotriva neglijării și abuzului și de protecție juridică. Astfel, s-a dat eficiență juridică declarației testimoniale existentă la fila 43, deși martorul a fost audiat fără respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare al pârâtului.
Recurentul pârât a susținut ca motiv de recurs neregularitatea procedurală vizând pronunțarea unei decizii intermediare, soluție ce putea fi pronunțată doar anterior intrării în vigoare a Legii 219/2005 pentru aprobarea OUG nr. 138/2000.
Cu privire la fondul cauzei, s-a criticat soluția de respingere a apelului declarat de pârât, în sensul că s-a dovedit faptul că reclamantul și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală sub forma neacceptării succesiunii autoarei, în termenul de prescripție de 6 luni, așa cum a recunoscut el însuși la interogatoriu.
În mod greșit nu s-a reținut și contribuția pârâtului la edificarea imobilului din com., acesta fiind construit împreună cu defuncta, în anul 1958, și având astfel calitatea de bun comun.
S-a criticat și împrejurarea reținută de instanța de apel privind îmbunătățirile realizate de reclamant la imobilul din Dr. T S, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu a timbrat această cerere. Recurentul pârât a mai arătat că cererea în constatare cu acest obiect formulată de reclamant trebuia respinsă ca inadmisibilă, câtă vreme partea avea la dispoziție calea realizării dreptului.
În plus, a susținut că la data decesului autoarei aceste îmbunătățiri nu existau, și ca atare nu puteau face obiectul unei împărțeli, existența sau inexistența dreptului de creanță și întinderea acestuia urmând a se rezolva în cadrul altei acțiuni
Instanța de apel, prin admiterea căii de atac, reținerea cauzei spre rejudecare și fixarea unui termen pentru efectuarea unei expertize a încălcat dispozițiileart.294 Cod pr.civ, potrivit cu care în instanța de apel nu se pot face cereri noi.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.5,8 și 9 Cod pr.civ.
La data de 3.08.2009, intimatul Gaf ormulat întâmpinare față de recursul reclamantului, solicitând în principal admiterea acestuia și casarea deciziei Tribunalului pentru motivul prevăzut de art.304 pct.5 Cod pr. civ. iar cu privire la criticile de fond, respingerea recursului ca nefondat.
La dosar s-au depus dovezile de achitare a taxelor de timbru și timbre judiciare.
Recursurile sunt fondate.
Potrivit art. 304 pct. 5 Cod pr. civ. constituie motiv de nelegalitate a hotărârii atacate cu recurs încălcarea normelor de procedură prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, potrivit art. 105 alin 2 Cod pr. civ.
Art. 296 și art. 297 Cod pr. civ. stabilesc soluțiile pe care le poate pronunța instanța în soluționarea apelului, acestea fiind, în caz de admitere, fie schimbarea în tot sau în parte a hotărârii, fie desființarea acesteia cu trimitere spre rejudecare la prima instanță sau anularea hotărârii.
În speță, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, încălcând dispozițiile art. 296 și 297 Cod pr.civ. precum și dispozițiile art. 6731și urm. Cod pr.civ. care reglementează procedura de judecată a partajului, creând un amalgam original de soluții date asupra sentinței, încheierii de admitere în principiu și modalității de administrare a probei cu expertiză în apel.
Prin decizia pronunțată s-a dat o nouă încheiere de admitere în principiu și s-a pronunțat o altă soluție pe fond, dispunându-se totodată efectuarea unei expertize pentru evaluarea și lotizarea bunurilor, acordându-se în consecință, termen pentru administrarea acestei probe.
Procedând astfel, Tribunalul a aplicat greșit dispozițiile art. 297 alin 2 Cod pr.civ, care permit pronunțarea a două hotărâri în apel doar în cazul în care, existând un motiv de nulitate a hotărârii atacate, iar prima instanță s-a pronunțat pe fond, instanța de apel anulează procedura urmată și hotărârea pronunțată și rejudecă procesul. Codul d e procedură civilă permite pronunțarea a două decizii în același, pentru anumite motive, sau contestației în anulare, nu și în soluționarea partajului judiciar.
Procedura partajului, prevăzută prin norme imperative de judecată de dispozițiile art. 6731și urm. Cod pr.civ nu dă posibilitatea primei instanțe de a pronunța două sentințe, una prin care să stabilească compunerea masei partajabile, iar alta prin care să realizeze lotizarea propriu zisă, ci stabilește în art. 6736Cod pr.civ posibilitatea pronunțării unei încheieri, dacă pentru lotizare sunt necesare operațiuni de evaluare sau măsurare. Cu atât mai mult, pronunțarea a două decizii în apel este nelegală.
Dacă instanța de apel considera că masa partajabilă nu a fost corect stabilită sau că se impunea evaluarea altor bunuri, neavute în vedere la fond, trebuia să dispună efectuarea unei noi expertize în apel, în condițiile art. 295 alin. 2 Cod pr.civ. fără a da anterior o decizie prin care să schimbe încheierea de admitere în principiu și sentința, urmând a se pronunța o singură decizie prin care se va admite apelul, și se vor schimba atât sentința cât și încheierea de admitere în principiu, stabilind, dacă este cazul, o altă compunere a masei partajabile și o altă variantă de lotizare a bunurilor.
Constatând că Tribunalul a încălcat dispozițiile procedurale mai sus arătate, hotărârea fiind astfel afectată de nulitate, este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod pr.civ. ceea ce, potrivit art. 312 Cod pr.civ. atrage admiterea recursurilor, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal.
Soluția adoptată, de casare cu trimitere, împiedică examinarea celorlalte critici referitoare la fondul cauzei.
În rejudecare, Tribunalul va dispune administrarea probei cu expertiză fără a dispune anterior, prin decizie, desființarea sau schimbarea sentinței ce a fost atacată de apelanți. Totodată, va avea în vedere și celelalte critici formulate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurentul reclamant, recurenții pârâți și G împotriva deciziei civile nr. 191 din 18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.și tehnored.jud.-/4ex./9.10.2009
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț