Partide politice. Decizia 294/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(229/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 294
Ședința publică de la 12.02.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Rodica Susanu
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de intimatul PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT CREȘTIN împotriva sentinței civile nr. 40 din 23.11.2007 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul petent PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și cu intimatul intervenient PARTIDUL SOLIDARITĂȚII DEMOCRATICE PENTRU ȘANSE EGALE ȘI O SOCIETATE MAI.
are ca obiect partide politice.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul pentru contestatorul Partidul Național Democrat Creștin, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/10.02.2009, eliberate de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimații Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai și Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul contestatorului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanță prin rezoluția de primire a dosarului.
Curtea procedează la restituirea chitanței reprezentând taxă judiciară de timbru, întrucât partea contestatoare este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Avocatul contestatorului, în susținerea contestației formulate, solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și anume: un înscris ce emană de la Biroul Electoral Central, privind situația voturilor valabil exprimate la data de 1 iunie 2008, adresă ce emană de la Autoritatea Electorală Permanentă, datată 29.08.2008, din care rezultă că cuprinde voturile valabil exprimate obținute de fiecare competitor electoral numai în circumscripțiile electorale unde s-a atribuit mandate în turul I, cumulate cu voturile valabil exprimate obținute în circumscripțiile electorale unde s-a atribuit mandate în turul II, diferența de voturi fiind de 28.436 și nu de 27.859, așa cum a calculat reprezentanții contestatorului, proces verbal încheiat de Biroul Electoral Central, înscrisuri pe care le depune la dosar, un exemplar fiind comunicat și reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Curtea, în urma deliberării, încuviințează pentru contestator proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată și administrată la acest termen, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Avocatul contestatorului arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul contestației.
Avocatul contestatorului Partidul Național Democrat Creștin solicită admiterea contestației, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În prealabil, arată că își menține excepția invocată la instanța de fond, referitoare la prematuritatea cererii introduse de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, având în vedere că ne aflăm sub imperiul prevederilor Legii nr. 14/2003 care, potrivit dispozițiilor art. 46 coroborate cu cele ale art. 48 instituie obligativitatea ca la două alegeri generale succesive partidul politic trebuie să întrunească un număr confortabil de voturi, astfel că, abia după alegerile din anul 2008 se puteau depune de către Parchet, în termen de cel mult 10 zile, documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.
În acest sens, susține și principiul neretroactivității, față de împrejurarea că două alegeri succesive nu pot fi puse în discuție decât sub imperiul unei legi aflate în vigoare, respectiv Legea nr. 14/2003; de la intrarea în vigoare a acestei legi nu a fost posibil să aibă loc decât un singur scrutin general, în anul 2004; dacă se vot analiza rezultatele contestatorului, prin prisma Legii nr. 27/1996, se poate constata că în anul 1996, la alegerile generale, Partidul Național Democrat Creștin a obținut un număr confortabil de voturi la Camera Deputaților, cât și la, dar legea nu sancționa în niciun fel partidele după rezultatul electoral; la data de 17.01.2003 a intrat în vigoare Legea nr. 14/2003, care a abrogat în mod expres Legea nr. 27/1996.
Principiul de drept care guvernează aplicarea legilor în timp este acela al neretroactivității legii civile, astfel încât se poate deduce că legea acționează numai pentru viitor.
Dacă intenția legiuitorului ar fi fost sancționarea imediată a partidelor cu dizolvarea lor după primul exercițiu electoral, care s-a desfășurat în anul 2004, în baza Legii nr. 14/2003, atunci sintagma "două alegeri generale succesive" ar fi fost scoasă din lege și s-ar fi încălcat în mod flagrant dispozițiile art. 8 din Constituția Românie, privitor la pluralism și la partide politice.
Prin urmare, Legea nr. 14/2003 nu retroactivează, lucru pe care dacă tribunalul l-ar fi avut în vedere cu prioritate, ar fi ajuns la concluzia că cererea ce face obiectul prezentei cauze nu poate fi soluționată în baza unei legi ce a fost abrogată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile Legii nr. 14/2003 nu pot fi aplicate retroactiv.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 16.08.2007 și înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat instanței să dispună dizolvarea, pe cale judecătorească, a Partidului Național Democrat Creștin.
Prin sentința civilă nr. 40/23.11.2007, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis cererea formulată de petentul Parchetul de pe lângă Tribunalul București și a dispus dizolvarea Partidului Național Democrat Creștin.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 48 alin.1 din Legea nr. 14/2003, "Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 și 2, se poate constata când un partid politic nu obține la două alegeri generale succesive, un număr minim de voturi", iar, potrivit alin. 2 "Numărul minim necesar îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și 2 este de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, ".
Din situația voturilor obținute la scrutinul din anul 2000, la Camera Deputaților, poziția 20 și, poziția 42 și rezultatele la scrutinul din 2004 la și Camera Deputaților, poziția 34, rezultat că intimatul Partidului Național Democrat Creștin a obținut mai puțin de 50.000 voturi, cât reprezintă minimul necesar prevăzut de art. 48 alin.2 din lege, astfel că partidul nu și-a îndeplinit obiectivele prevăzute de art. 1 și 2 din lege.
Tribunalul a constatat că minimul de voturi necesar nu a fost îndeplinit la două scrutine consecutive, astfel încât apărările formulate pe acest aspect de către intimat prin întâmpinare le-a apreciat nefondate.
Tribunalul a respins ca nefondate și apărările privind legea sub imperiul căreia s-au desfășurat alegerile, întrucât dispozițiile art. 48 din Legea nr. 14/2003 nu fac precizarea că urmează a se socoti două scrutine consecutive de la data intrării în vigoare a Legii nr.14/2003, iar la lege nu se poate adăuga, astfel că dacă în lege nu se face această distincție, nici la aplicarea legii ea nu poate fi făcută, potrivit principiului "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus".
Tribunalul a mai reținut că prin decizia civilă nr. 31/19.08.2003, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, partidul a fost reînregistrat potrivit dispozițiilor art. 53 alin.2 din Legea nr.14/2003, prin s-a dispus că "În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura juridică stabilită la art. 18-21, sub sancțiunea radierii din "Registrul Politice", fiind în prezența îndeplinirii unei condiții prevăzute de această lege, iar nu a unei reînregistrări propriu-zise, cu consecința nașterii unei noi persoane juridice.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 09.01.2008 a formulat contestație intimatul Partidul Național Democrat Creștin, care a fost înregistrată la 30.01.2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, solicitând admiterea contestației, casarea sentinței contestate și, pe cale de excepție respingerea cererii Parchetului de pe lângă Tribunalul București ca prematur introdusă și pe fond ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția invocată, contestatorul a arătat că prematuritatea poate fi constatată având în vedere dispozițiile art. 46 coroborate cu cele ale art. 48 din Legea nr. 14/2003, care se referă la situația în care un partid politic nu obține la două alegeri generale succesive un număr de 50.000 de voturi la oricare dintre scrutinuri.
În lumina dispozițiilor legale de mai sus, abia după alegerile din 2008 se pot depune de către Parchet, potrivit art. 49 din Legea nr. 14/2003, "în termen de cel mult 10 zile, documente privitoare la autodizolvarea partidului politic, la Tribunalul București, în vederea radierii din Registrul Politice".
Pe fondul cauzei, contestatorul a arătat că două alegeri succesive nu pot fi puse în discuție decât sub imperiul Legii nr.14/2003, iar de la data în vigoare a acestei legi a avut loc un singur scrutin general, anume în 2004, următorul urmând a avea loc în 2008, fiind hotărâtor pentru soarta formațiunilor politice, care, potrivit prevederilor art.46 coroborate cu art.48 din Legea nr.14/2003, se vor autodizolva, în cazul în care nu vor obține un număr minim de voturi, respectiv 50.000.
Analizând rezultatele partidului contestatorului, prin prisma Legii nr. 27/1996, contestatorul menționează că la alegerile din anul 1996, la alegerile generale au obținut un număr de 65.932 la Camera Deputaților și 69.380 la, dar legea nu sancționa în niciun fel partidele după rezultatul electoral.
La data de 17.01.2003, a intrat în vigoare Legea nr. 14, care a abrogat, în mod expres, Legea nr.27/1996. Întrucât în drept se aplică principiul potrivit căruia"legea acționează numai pentru viitor", contestatorul conchide că cererea Parchetului este neîntemeiată, întrucât al doilea scrutin electoral general nu s-a desfășurat până la data introducerii demersurilor de către Parchet în scopul dizolvării partidului.
Totodată, contestatorul a arătat că tribunalul a reținut greșit numai faptul că prevederile art. 48 din Legea nr.14/2003 nu fac precizarea că "urmează a se socoti două scrutine consecutive de la data introducerii în vigoare a prezentei legi. Este adevărat că trebuie respectat principiul de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", dar, în speța de față, intenția legiuitorului este clară, atâta timp cât Legea nr. 14/2003 nu retroactivează.
În critica adusă tribunalului, contestatorul a mai arătat că instanța a reținut greșit că, potrivit dispozițiilor art. 53, cu respectarea dispozițiilor art. 18-21 din Legea nr.14/2003, partidul nu s-a reînregistrat, ci doar a îndeplinit o condiție prevăzută de lege, întrucât obiectul dosarului nr. 30/P/2003 a fost reînregistrarea partidului în cauză.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, dată prin nesocotirea textelor de lege, a nerespectării principiului disponibilității, precum și a dreptului contestatorului de a rămâne pe eșichierul politic, cât timp legea permite.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.14/2003 și ale art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând sentința care formează obiectul contestațieiprin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art.21 alin. 2 din Legea nr. 14/2003, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția prematurității susținută de către contestator, Curtea reține că temeiurile legale al unei asemenea excepții sunt date de prevederile art. 109 alin. 2.pr.civ.: "În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege" și, respectiv, de prevederile art. 110 alin. 3.pr.civ. interpretat per a contrario, din care rezultă că, în cazul obligațiilor cu termen, nu pot fi formulate cereri pentru executarea lor anterior împlinirii acestuia.
Întrucât introducerea unei cereri de dizolvare a unui partid politic pe cale judecătorească fără îndeplinirea condiției prevăzute de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 de a nu fi obținut la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi nu se regăsește în niciuna dintre cele două ipoteze sus menționate, instanța va califica mijlocul de apărare invocat de către contestator ca fiind o apărare de fond, iar nu o excepție procesuală, urmând să îl analizeze ca atare.
Potrivit art. 46 alin. 1 lit. f din Legea nr. 14/2003: "Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească - ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48". Acest din urmă text de lege prevede în alineatul 1 că: "Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 și 2, se poate constata când un partid politic nu obține la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi".
Se mai reține că, în temeiul art. 56 din același act normativ, Legea partidelor politice nr. 27/1996 a fost abrogată, cu excepția cap. VI - Finanțarea partidelor politice și că legea respectivă nu reglementa un asemenea caz de dizolvare a unui partid politic.
În caz de succesiune a legilor, se pot ivi o serie de probleme privind aplicarea în timp, iar acestea trebuie rezolvate ținându-se seama de două principii care se presupun și se completează reciproc: principiul neretroactivității legii noi și principiul aplicării imediate a legii noi.
Prin principiul neretroactivității legii, ridicat la de principiu constituțional prin prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție, se înțelege regula juridică potrivit căreiao lege se aplică numai situațiilor care se ivesc în practică după intrarea ei în vigoare, iar nu și situațiilor anterioare. Este firesc și logic ca trecutul să scape aplicării legii noi, deoarece aceasta, fiind prin esență un ordin, nu poate impune ca un fapt să aibă loc în conformitate cu dispozițiile ei decât după ce a fost adoptată. Mai mult decât atât, vocația legii noi de a infirma situațiile juridice anterioare ar crea nesiguranță în circuitul juridic și ar insufla neîncredere în lege, întrucât ar dispărea orice putință de previzibilitate și stabilitate.
O lege ar fi retroactivă dacă ar reglementa fie fapte care înainte de intrarea ei în vigoare au dat naștere, au modificat ori au stins o situație juridică, fie efecte pe care acea situație juridică le-a produs înainte de acea dată. Aceasta înseamnă că faptele constitutive de situații juridice, realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi și ale căror efecte au fost produse anterior acestui moment (facta praeterita) sunt guvernate de legea veche, după cum faptele constitutive de situații juridice, realizate după intrarea în vigoare a legii noi sunt guvernate de legea nouă. Cu alte cuvinte legea nouă reglementează situațiile juridice - și implicitfaptele constitutive, atunci când situațiile juridice se realizează în întregime sub imperiul aceleiași legi- ivite după intrarea ei în vigoare, iar legea veche se aplică faptelor ivite înainte de abrogarea ei.
În cauza de față, neobținerea la alegerile generale a unui număr minim de voturi constituie o împrejurare de care Legea nr. 27/1996 nu lega nașterea unui raport juridic, deci care nu producea niciun efect juridic. În schimb, de un asemenea fapt Legea nr. 14/2003 leagă producerea unui efect juridic, care, mai mult decât atât, are natura juridică a unei sancțiuni legale, constând în dizolvarea partidului.
Neobținerea de către un partid la alegerile generale anterioare anului 2004 unui număr minim de voturi, ca simplă împrejurare de fapt la data producerii sale, fără caracter de fapt juridicstricto sensu, nu avea deci vocația de a da naștere unei situații juridice în temeiul Legii nr. 27/1996. De asemenea, această împrejurare nu poate avea valoarea juridic de fapt constitutiv al unei situații juridice sub imperiul Legii nr. 14/2003, întrucât a avut loc anterior intrării în vigoare a actului normativ în discuție.
Pe cale de consecință, în verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 48 din Legea nr. 14/2003 privind dizolvarea unui partid politic, nu pot fi avute în vedere rezultatele obținute de acesta la alegeri anterioare intrării în vigoare a actului normativ menționat.
Este adevărat că textul de lege nu face nicio distincție între alegerile anterioare și cele ulterioare anului 2004, însă principiul constituțional al neretroactivității legii are forță juridică superioară, astfel că se aplică cu proprietate față de orice regulă de interpretare.
Cât privește reînregistrarea partidului în temeiul art. 53 din Legea nr. 14/2003, aceasta nu are nicio relevanță în cauza de față, care are un obiect diferit.
Față de aceste considerente, reținând că prima instanță a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 14/2003 raportat la principiul neretroactivității legii, Curtea urmează ca, în temeiul art. 21 alin. 2 din același act normativ, să admită contestația și să modifice în tot sentința, în sensul că va respinge cererea formulată de petentul Parchetul de pe lângă Tribunalul București în contradictoriu cu intimatul Partidul Național Democrat Creștin ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de contestatorul PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT CREȘTIN împotriva sentinței civile nr. 40/23.11.2007 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul petent PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și cu intimatul intervenient PARTIDUL SOLIDARITĂȚII DEMOCRATICE PENTRU ȘANSE EGALE ȘI O SOCIETATE MAI.
Modifică în tot sentința, în sensul că:
Respinge cererea formulată de petentul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI în contradictoriu cu intimatul PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT CREȘTIN ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
MARI
GREFIER,
Red./Th. red.
2.ex./1.04.2009
.Secția a IV-a Civilă -
*****
Președinte:Rodica SusanuJudecători:Rodica Susanu, Ilie, Cristina Nica
