Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1064/2008. Curtea de Apel Timisoara

]ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA - CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1064/

Ședința publică din 30 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat

JUDECĂTOR 2: Carmina Orza

JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcarița

GREFIER: - -

S-a fixat termen de pronunțare asupra recursurilor declarate de către reclamanta, Ministerul Finanțelor Publice -Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea Statului Român și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a - T, împotriva deciziei civile nr.512/A din 24.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au fost lipsă părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii ședinței publice din 23 octombrie 2008 care face parte integrantă din prezenta decizie - dată la care s- dispus amânarea pronunțării pentru azi, 30 octombrie 2008.

A,

Deliberând asupra recursurilor constată:

Prin sentința civila 2913/6.03.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul - au fost Respinse excepțiile invocate.

S-a respins plângerea formulata de petenta în contradictoriu cu intimatii UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A si STATUL R prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut că prin plangerea înregistrata la data de 22.03.2006 la Judecătoria T, petenta a solicitat anularea încheierii nr.28587/2005 pronuntata de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara T, reînscrierea în forma initiala a parcelei nr.23580 în CF nr.18055 T cu suprafata de 6208. fanete în, înscrierea în CF 18055 T si în CF nr.- Tap rezentei plangeri si înscrierea notificarii de retrocedare nr.353/2005 în CF nr.- pana la retranscrierea în CF 18055 parcelei nr.23580.

In motivare, s-a arătat ca în data de 13.01.2005 a notat cu nr.353 o notificare de retrocedare pe vechiul amplasament a parcelei nr.23580 faneata în cu suprafata de 6208 mp, proprietar Statul R, înscrisa în CF 18055 In baza încheierii nr.25587 parcela a fost dezmembrata astfel: parcela nr.23580/1 faneata în cu suprafata de 5664 mp si parcela nr.23580/2, curte si constructii cu suprafața de 544 mp. Prima parcela a fost reînscrisa în CF nr.18055 T cu proprietar neschimbat, iar a doua a fost transnotata în CF nou - T, proprietari Statul R, fara sa fie transcrisa si notificarea de retrocedare nr.353/2005. Astfel au fost încalcate prev.art.27 alin.1, 44 alin.2 din Legea 7/1996 si 134 din Legea nr.115/1938 precum si prev.art.78 din Legea nr.18/1991 republicata privind schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor.

Prin întampinare, intimata Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a solicitat respingerea plangerii aratand ca a solicitat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, efectuarea unei documentatii tehnico - juridice pentru reglementarea în sistemul de publicitate imobiliara a imobilelor proprietatea Statului R si a dreptului de proprietate si de administrare. Tocmai pentru a corela înscrisurile din CF nr.18055 cu situatia existenta si pentru a se constata imobilele ramase în administrarea intimatei dupa reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate fostilor proprietari a solicitat avizele si autorizatiile necesare care au fost verificate de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara

A mai arătat ca notificarea petentei este ulterioara înscrierilor în sistem de CF nr.18055, la data notificarii intimata detinand dreptul de administrare a parcelei nr.23580, precum si ca petenta face confuzie între sarcinile care greveaza imobilul ce se înscriu în Partea a III a cartii funciare si notificarea formulata de aceasta careia îi atribuie valoarea unei sarcini, dar care se regaseste în partea a II-a a cartii funciare, la înscrierile cu privire la dreptul de proprietate.

Conform afirmatiilor petentei, la data cand a fost înscrisa încheierea nr.28587, intimata Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara nu era înscrisa ca proprietar asupra parcelei nr.23850, aceasta calitate apartinand Statului R, intimata fiind titularul dreptului de administrare fara a detine actele necesare schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor. Prin urmare, intimata nu avea dreptul sa solicite dezmembrarea parcelei si transcrierea ei în alta carte funciara.

Intimata Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a petentei întrucat aceasta nu este titular al dreptului de proprietate sau a unui alt drept real, astfel ca prin încheierea criticata sa fi suferit vreun prejudiciu.

Prin întampinare, Statul R prin Directia Generala a Finantelor Publice Tas olicitat în principal respingerea plangerii pe calea exceptiilor lipsei calitatii procesuale active, tardivitatii formularii plangerii si lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului, iar în subsidiar, respingerea plangerii ca neîntemeiata, aratand ca petenta nu a dovedit ca încheierea i-a fost comunicata si a respectat termenul de 15 zile de la comunicare.

Cu privire la calitatea procesuala pasiva intimatul a aratat ca în litigiile privitoare la dreptul de administrare a terenurilor proprietate privata sau publica a Statului, aceasta apartine exclusiv administratorului bunului.

La termenul din 26.10.2006 instanta a unit exceptiile lipsei calitatii procesuale active, tardivitatii si lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor Publice cu fondul.

Judecatoria T prin sentinta civila nr.10183/2006 a respins plangerea petentei ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, ca tardiva si neîntemeiata.

Impotriva acestei sentinte petenta a declarat apel iar Tribunalul Timiș prin decizia civila nr.380/2007 a admis apelul a desființat sentința si a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.

In motivarea acestei decizii, tribunalul a retinut ca prima instanta a solutionat în mod gresit exceptiile întrucat petenta are interes de a formula plangere, în sensul art.50 alin.1 din Legea nr.7/1996, iar plangerea a fost facuta în termen de catre petenta.

Aceasta decizie a ramas irevocabila prin decizia civila nr.851/2007 a Curtii de Apel

Dupa casare, la Judecatoria T, cauza a fost înregistrata sub nr.-.

La termenul de judecata din data de 11.12.2007, petenta a venit cu o precizare a plângerii prin care a mai solicitat nulitatea încheierii nr25587/16.08.2005; constatarea nulității schimbării destinației parcelei 23580/2 în curte si construcții.

Paratele T si Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara a au formulat întâmpinare prin care au invocat tardivitatea formulării completării de acțiune raportat la art.132.

de opoziția paratelor la precizarea petentei, instanța în temeiul art.132 si 134 prin încheierea din 28.02.2008 a decazut petenta din dreptul de a-si preciza acțiunea.

Din probele administrate, in fapt instanța a reținut ca prin încheierea nr.28587/2005, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Taa dmis cererea depusa de intimata Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara a pentru reglementarea în evidenta de carte funciara a unei suprafețe de 38 ha si 7311. teren cu construcții situat în Municipiul T, respectiv în incintele aparținătoare de Universitar din Calea nr.119 în întindere de 17 ha 3729. Stațiunea Didactica pentru sediul central cu întindere de 20 ha 3748. si Stațiunea Didactica, respectiv Ferma nr.5 în întindere de 0 ha 9834.

Dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu, teren si construcție este divizat între Statul R (proprietar al terenului) si Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara a (proprietara construcției) si beneficiar al dreptului de administrare asupra terenului).

Acest drept de proprietate al intimatei îi conferă si dreptul de a solicita dezmembrarea parcelei.

Având în vedere ca în momentul de Statul R este proprietarul terenului, acesta era singurul în măsura sa se opună dezmembrării. Dreptul de proprietate îi conferă titularului sau si posibilitatea de a dispune de substanța lucrului, de a-l transforma.

Prin intermediul plângerii împotriva unei încheieri de carte funciara, reglementata de dispozitiile art.50 din Legea nr.7/1996 nu se poate pune în discuție problema fondului dreptului, respectiv nu se poate cere anularea titlului în baza caruia se realizeaza o intabulare.

Instanța apreciază ca o simpla notificare de restituire pe vechiul amplasament notata inițial în CF nr.18055 T nu poate sa atraga anularea unei încheieri de carte funciara si nici nulitatea schimbării destinației parcelei cu nr.23580/2. In prezent, proprietarul terenului este Statul R si nu petenta. Atâta timp cat petenta nu si-a redobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, aceasta nu poate justifica o opoziție cu privire la operațiunile de carte funciara, acesta fiind atributul exclusiv al proprietarilor.

Pentru toate aceste argumente, instanta în temeiul art.50 din Legea nr.7/1996 a respins ca neîntemeiata plângerea.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active invocata de intimata T prin întâmpinare, aceasta a fost respinsa, întrucât prin decizia Tribunalului T rămasa irevocabila prin Decizia Curții de Apel nr.851/2007 s-a constatat faptul ca petenta are calitate procesuala activa, fiind o problema de drept dezlegata. Pentru aceleași argumente instanța a respins si excepția tardivității reiterata de aceeași intimata prin întâmpinare.

De asemenea, instanța a respins si excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R prin Ministerul Finanțelor Publice, apreciind ca acesta are calitatea procesuala pasiva, fiind proprietarul terenului, iar potrivit art.25 alin.2 din Decretul nr.31/1954, Statul R este reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

Împotriva acestei hotarâri a formulat apel petenta, solicitand schimbarea in parte a sentintei, apreciind ca Judec.T aplicand gresit legea si incalcand prev.art. 129 al.5 si 6 pr.civ. nu a analizat toate actele depuse si nici probele invocate de petenta si nu a analizat cererile si nici nu a soluționat toate capetele de cerere.

De asemenea, apelanta a arătat că prima instanta gresit a facut aplicarea disp.art. 27, 44 si 50 din Lg. 7/1996, fara sa observe ca s- efectuat o dezmembrarea. A solicitat ca prin decizia ce se va pronunta sa fie modificata sent.civ. 2913/2008, în sensul ca instantele judecătoresti pot constata că o încheiere sau ca actul in temeiul căruia a fost admisa încheierea nu este valabil, dreptul înscris este gresit calificat, nu sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris, iar faptul ca are un drept real inscris in CF nr.18055 T referitor la parcela nr. 23580 îi confera dreptul de a solicita nulitatea încheierii, nulitatea schimbarii destinatiei terenului, poate justifica opozitie fată de operatiunile de carte funciara in conf.cu disp.art. 27 Lg. 7/1996.

Prin intampinare intimata a Ts olicitat respingerea apelului ca neintemeiat si nefondat, mentinerea hotararii primei instante ca temeinica si legala, aratand ca in mod corect prima instanta a facut aplicarea art. 132.pr.civ. respectiv a prev.art. 27 al.1(respectiv art. 25 al.1 ) din Lg. 7/1996. De asemenea incheierea OCPI este in conformitate cu legea in cauza nefiind incidente disp.art. 44 Lg. 7/1996, iar apelanta nu are in vedere prevederile legii speciale - art. 166 Lg. 84/1995 care confera universitătii nu numai dreptul de poprietate dar si dreptul de efectuarea înscrierilor în cartea funciara. A solicitat respingerea ca inadmisibile a cererilor apelantei privind constatarea nulitatii încheierii 28587/2005, emisa de OCPI precum si de nulitate schimbarii destinatiei parcelei nr. 23580/2 si schimarea destinatiei terenului, adica nr. 23580 arabil in in suprafata de 6208 mp.

Intimata DGFP prin intampinare a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, aratând ca numai intimata a T, avea dreptul sa solicite dezmembrarea terenului inscris in CF 18055-T; atata timp cat petenta nu este proprietara terenului, aceasta nu poate justifica o opozitie cu privire la operatiunile de carte funciara. Cu privire la tardivitatea formularii completarii de actiune, solicita sa se constate ca sunt aplicabile disp.art. 50 al.2 Lg. 7/1996, republicata, aratand astfel ca petenta nu a facut dovada ca a atacat incheierea de CF nr. 28587/1005 in termen de 15 zile de la comunicare si nici nu a facut dovada ca aceasta incheiere de Cf i-a fost comunicata ca unei persoane interesate potrivit mentiuneilor din cartea funciara.

Tribunalul Timișa admis apelul declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr. 2913/6.03.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul - în contradictoriu cu intimații UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A, STATUL R PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE B și DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

A schimbat in parte sentinta civila 2913/6.03.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul -, si in consecintă a admis plângerea.

A modificat in parte incheierea nr. 28587/16.08.2005, pronuntata de OCPI T, in sensul ca se dispune ca, in CF nou infiintat nr. - T, in ce privește parcela cu nr. top.23580/2 - curte si constructii, cu suprafata de 544 mp, sa fie notata cererea petentei de retrocedare, pe vechiul amplasament, asupra nr. top.23580, (fâneata in ) aflat in Cf initial 18055

A menținut in rest dispozițiile încheierii nr. 28587/16.08.2005 pronuntata de OCPI

A mentinut dispozitia de respingere a excepțiilor, din sentinta civila apelata.

Tribunalul a reținut că prin încheierea nr.28587/16.08.2005, la cererea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a T in calitate de titular al dreptului de administrare asupra imobilului în suprafata de 6208 mp, înscris in Cf 18055 T, parcela nr.23580, fâneata in, s-a dispus dezmembrarea acestei parcele in alte două parcele, după cum urmeaza: parcela nr. 23580/1-fâneață în, cu suprafata de 5664 mp, care a fost reînscrisă in CF 18055 T, cu proprietar neschimbat si parcela nr. 23580 /2 -curte si constructii, cu suprafata de 544 mp, transnotată în Cf nou, cu nr. - T, proprietar Statul Român.

Critica apelantei in sensul ca prima instantă a aplicat gresit legea, respectiv disp.art. 44(art. 43 dupa renumerotare) din Lg. 7/1996, este întemeiata.

Astfel, potrivit acestor dispozitii legale, "in caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o care funciara in alta, sau reinscrieri, dacă, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece in aceeasi care funciara ca un imobil de sine statator.(2) Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, se va forma un imobil distinct cu nr. cadastral nou, iar restul se înscrie in vechea carte funciara, cu menționarea noului numar cadastral si a suprafetei imobilului, iar daca toate imobilele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va închide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri."

S- reținut ca la data de 13.01.2005, apelanta petenta a notat o notificare de retrocedare pe vechiul amplasament asupra parcelei nr. 23580, iar după dezmembrarea efectuată prin încheierea nr.28587/16.08.2005, împotriva căreia s-a formulat plîngere, în CF nou infiintat, respectiv cea cu nr. --T, nu s-a transcris si aceasră notificare de retrocedare.

Coroborand disp.art. 44 (in prezent art. 43) Lg. 7/1996, cu disp.art. 26 lit.c din acelasi act normativ, potrivit cu care notarea poate avea ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice referitoare la starea si capacitatea persoanelor actiunilor si cailor de atac in justitie, precum si a masurilor de disponibilizare, în legatura cu imobilele din cartea funciara, se impune cu evidentă concluzia ca notarea demersului apelantei, de revendicare a imobilului din litigiu trebuie in mod obligatoriu sa fie extinsa si asupra parcelelor dezlipite/dezmembrate si anume si in parcela 23580/2 din Cf -

Efectul notării este doar pentru opozabilitate, nefiind afectat cu nimic dreptul de proprietate asupra terenului, respectiv, asupra constructiilor, ai caror titulari sunt in acest moment Statul Românn si

Apelanta a reproșat, de asemenea, primei instante, nerespectarea disp.art. 50 din Lg. 7/1996, aratand ca aceasta nu a stabilit situatia de fapt in sensul ca cererea de dezmembrare a fost solicitatată de administrator, iar nu de proprietar.

Sustinerea nu este intemeiata. Astfel, potiriv art. 50 din Lg. 7/1996,(in prezent art. 43) la intabularea sau inscrierea provizorie prin incheiere, se verifica aspectele formale ale actului juridic.

Solicitarea T de înscriere a actului de dezmembrare era legitimată prin calitatea acestei institutii de administrator operativ al imobilului, stiut fiind ca dreptul de administrare a bunurilor proprietate publica este modalitate de exercitare a dreptului de proprietare publica, acesta din urma apartinand in prezent Statului R care- si exercita prerogativele acestui drept, potrivit legii, printr-un alt titular, respectiv prin institutia intimata.

Cum acest drept de administrare este inscris in cartea funciara si cu acesta i-a legitimat intimatei calitatea de a solicita înscrierea, în mod corect, verificandu-se îndeplinirea cond.prev.de art. 50 din Legea 7/1996, OCPI a dispus înscrierea actului juridic dedezmembrare.

Celelalte critici ale apelantei si solicitari ale acesteia nu sunt intemeiate, deoarece vizeaza aspecte legate de modul în care s-a efectuat dezmembrarea parcelei, ceea ce depăseste cadrul in care sun valorificate, intrucat pe calea plangerii impotriva incheierii de carte funciara nu se pot verifica decât strict aspecte formale ale actului juridic, la momentul înscrierii sale.

Sub un alt aspect, câta vreme apelanta nu si-a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu, aceasta nu poate formula critici cu privire la operatiunile specifice de carte funciara de vreme ce acestea pot fi solicitate de proprietar, in exercitarea atributului de dispozitie asupra bunului, calitate pe care apelanta nu o are.

Cât priveste critica potrivit careia in mod gresit prima instanta ar fi decazut pe apelanta din dreptul de a completa actiunea, câta vreme aceasta s-a facut in termen (pana la primul termen de judecata stabilit in rejudecare, respectiv 13.12.2007) tribunalul o găsește neintemeiata, deoarece rejudecarea dispusa prin dec.civ. 380/A/9.05.2007, s-a dispus a fi facuta in cadrul procesual deja configurat prin plangerea cu care apelanta a investit Judecatoria T ( si care initial a facut obiectul dosarului 4477/2006).

Pentru considerentele expuse, in baza art. 296 pr.civ. a fost admis apelul cu consecinta schimbarii in parte a sentintei civile apelate si a admiterii in parte a plangerii. Urmeaza a fost modificată incheierea nr. 28587/16.08.2005, pronuntata de OCPI T, in sensul ca s-a dispus ca, in CF nou înființat nr. - T, in ce privește parcela cu nr. top.23580/2 -curte si constructii, cu suprafata de 544 mp, sa fie notata cererea apelantei, de retrocedare pe vechiul amplasament asupra nr. top.23580, aflat in CF initial 18055.

S-au menținut in rest dispozițiile încheierii nr. 28.587/2005, precum si dispozițiile de respingere a excepțiilor invocate.

Împotriva deciziei civile nr. 512/A din 24.06.3008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- au declarat recurs, Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea Statului Român și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a -

Recurenta a criticat decizia instanței de apel sub aspectul modului în care a fost respinsă cererea de completare din data de 11.12.2007 prin care petenta a dorit o întregire a cererii de chemare în judecată.

S-a arătat că tribunalul a interpretat greșit prevederile art. 50 din Legea nr.7/ 1996 cu privire la reînscrierea parcelei nr.23580 în forma avută înainte de dezmembrare.

S-a solicitat a se constata nulitatea încheierii nr. 25587 din 16.08.2005 și nulitatea schimbării destinației parcelei 23580 /2.

În drept au fost invocate motivele de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a din T, a declarat recurs fiind nemulțumită de admiterea apelului petentei.

În motivare s-a arătat că încheierea de CF este în conformitate cu legea și că tribunalul a făcut o confuzie între sarcinile care grevează imobilul care se înscriu în partea a III-a a cărții funciare și notificarea formulată de către petentă, căreia i -sa atribuit valoarea unei sarcini.

S-a mai susținut că petenta nu ar justifica o calitate procesuală, aspect confirmat de decizia civilă nr.698/30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

În drept a fost invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.

Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Tad eclarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, fiind nemulțumit de împrejurarea că tribunalul a admis apelul petentei și a dispus notarea cererii acestei de retrocedare, în evidențele de carte funciară.

Acest recurent a arătat că dreptul de proprietate asupra terenului revendicat este divizat între Statul Român și Universitate de Stiințe Agricole a din iar cererea petentei nu poate viza chestiuni legale de fondul dreptului real de proprietate.

S-a mai arătat că petenta nu are calitate de persoană interesată și nu a dovedit acest aspect.

În finalul recursului s-a arătat că baza materială a instituției de învățământ superior, parte în cauză, este, de drept, proprietatea acesteia.

În drept a fost invocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.

Examinând recursurile prin prisma celor arătate și în condițiile prevăzut de art. 304 rapt. la art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă se reține că aceste sunt nefondate.

Motivele celor trei recurenți, în drept, sunt în principiu asemănătoare fiecare a făcut trimitere la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă iar recurenta, pe lângă textul de lege menționat, a făcut trimitere și la dispozițiile art.304 pct.8 Cod.pr.civilă.

Din această perspectivă dispozițiile legale arătate mai sus, nu sunt incidente în speță, respectiv dispozițiile art. 304 pctz.9 Cod.pr.civilă care vizează lipsa de temei legal a hotărârii atacate, ori pronunțarea acesteia cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, sau dispozițiile art. 304 pct.8 Cod pr.civilă care permit modificarea hotărârii atacate cu recurs dacă instanța care a pronunțat-o a interpretat greșit actul juridic dedus judecății sau a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Recursul declarat de petenta a vizat nemulțumirea față de împrejurarea că nu a fost luată în considerare cererea de completare plângerii introductive; împrejurarea că tribunalul a interpretat greșit prevederile art.50 din Legea nr. 7/ 1996 cu privire la reînscrierea parcelei nr. 23580 în forma avută înainte de dezmembrare, și nu a constatat nulitatea încheierii nr. 25587 din 16.08.2005 și nulitatea schimbării destinației parcelei 23580 /2.

După cum se poate observa aceste argumente ale recursului nu sunt fondate, tribunalul, dimpotrivă prin admiterea apelului petentei a dat satisfacție principiului prevăzut în dispozițiile legale speciale cu privire la posibilitatea valorificării unui pretins drept real de proprietate privată, pe calea justiției, drept real de proprietate recunoscut ca o reparație, față de încălcarea dreptului respectiv în perioada regimului comunist.

Desigur realizarea substanței dreptului de proprietate pretins presupune o acțiune civilă cu acest obiect, argumentată ca atare, în prezenta speță fiind vorba doar de dreptul petentei de a se menționa în cartea funciară demersul său judiciar cu privire la redobândirea fostei proprietăți.

Din această perspectivă tribunalul a apreciat corect asupra "completării cererii", asupra dispozițiilor prevăzut de art.28 și urm. din Legea nr.7/1996, modificată inclusiv asupra chestiunilor privind înscrierea parcelelor în evidențele de carte funciară, cauzele de nulitate invocate de către recurentă nefiind incidente în prezenta speță.

Referitor la recursul declarat de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a din prin care s-a arătat că încheierea de CF este în conformitate cu legea și că tribunalul a făcut o confuzie între sarcinile care grevează imobilul care se înscriu în partea a III-a a cărții funciare și notificarea formulată de către petentă, căreia i -sa atribuit valoarea unei sarcini, sau că petenta nu ar justifica o calitate procesuală, aspect confirmat de decizia civilă nr. 698/30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, Curtea va reține că acest recurs nu este fondat, argumentele arătate mai sus, nefiind incidente în speță.

Instanța de apel nu a făcut nici o confuzie cu privire la aspectele ce trebuie notate în cartea funciară, cererea de revendicare formulată de către petentă se poate nota în cartea funciară pentru că reprezintă o modalitate de opozabilitate a demersului său judiciar, inclusiv față de Statul Român, în legătură cu care se pretinde că ar fi încălcat dreptul de proprietate privată, în perioada regimului comunist, efectul juridic al acestei situații de opozabilitate, vizând deopotrivă și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a din

Referitor la calitatea procesuală a petentei, în mod corect tribunalul a reținut această calitate, petenta fiind titulara unei acțiuni în revendicare cu caracter reparator.

În fine, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGFP - T, prin recursul declarat a susținut că dreptul de proprietate asupra terenului revendicat este divizat între Statul Român și Universitate de Științe Agricole a banatului din iar cererea petentei nu poate viza chestiuni legale de fondul dreptului real de proprietate.

A mai arătat că petenta nu are calitate de persoană interesată și nu a dovedit acest aspect și că baza materială a instituției de învățământ superior, parte în cauză, este, de drept, proprietatea acesteia.

Argumentele acestui din urmă recurent se subsumează, în esență celor arătate mai sus, fiind de principiu că în prezenta speță instanțele nu au dispus asupra fondului dreptului real de proprietate la care a făcut trimitere petenta, stabilind doar cadrul legal de opozabilitate între un pretins titular al unei cereri de revendicare și ceilalți titulari, al căror izvor de proprietate derivă din proprietatea Statului Român, creată ca urmare a naționalizării.

Din această perspectivă calitatea procesuală a petentei este reală iar chestiunile privind patrimoniul instituției de învățământ superior respectiv bunurile ce alcătuiesc acest patrimoniu, întinderea etc. nu pot face decât obiectul unui proces real de revendicare, ceea ce nu este cazul în speță.

Față de cele arătate recursurile declarate în cauză vor fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de către, Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea Statului Român și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a - T, împotriva deciziei civile nr. 512/A din 24.06.3008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 Octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. LL/ 27.11.2008

Dact.NF/ 27.11.2008

Ex.2

Trib.T

Președiunte C,

Judecător .

Președinte:Lucian Lăpădat
Judecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza, Trandafir Purcarița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1064/2008. Curtea de Apel Timisoara