Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 136/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 136/
Ședința publică din 06 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol soluționarea recursului declarat de petiționarii SC SRL, cu sediul în G, Cartier,. 10,. E,. 75, județul H, SC SRL, cu sediul în G, str. -, nr. nr. 5, județul H și SC SRL, cu sediul în G,-, județul H, împotriva deciziei civile nr. 98 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru petiționara recurentă SC SRL G și SC SRL G, av., pentru petiționara recurentă SC""SRL, av., iar pentru pârâta intimată lipsă, se prezintă av., lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, s-au depus la dosar copia CF nr. 13944 G și CF nr. 13499/C/P/III G către pârâta intimată, după care;
Reprezentantul petiționarelor recurente SC SRL G și SC SRL G,depune la dosar copia contractelor de vânzare cumpărare nr. 77/2001, nr. 66/2001, nr. 78/2001, 76/2001, 80/2001, și foile de avere nr.13944/C/VI, nr.13944/C/P/III.
Neformulându-se cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul petiționarelor recurente SC SRL G și SC SRL G, susține recursurile așa cum sunt motivate în scris, solicită admiterea lor, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară nr.2508 din 4 iulie 2005 emisă de G, respingerea cererii de radierea și de restabilire a situației anterioare, subliniind faptul că hotărârea instanței de judecată nu este opozabilă titularului dreptului de proprietate și anume Statului Român, acesta nefiind chemat în judecată și astfel nu a fost parte în proces. Susține că titularul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/2001, din 29.01.2002 este Statul Român și nu Primăria
Reprezentantul petiționarei recurente SC""SRL, susține recursul așa cum este formulat în scris, declară că se alătură susținerilor reprezentantului celorlalte petiționare recurente, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor recurate, rejudecarea pe fond a plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr.2508/04.07.2005 emisă de G, admiterea plângerii și anularea încheierii atacate și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Subliniază la rândul săi faptul că Primăria G nu era proprietară și ca atare nu avea capacitate juridică contractuală.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu sublinierea faptului că, radierea din careta funciară s-a efectuat pe baza unei hotărâri judecătorești.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 329, pronunțată la data de 31 martie 2008 de Judecătoria Gheorghenia fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a intimatului, s-a luat act de renunțarea la judecată a petentei - SRL G și pe fondul cauzei s-a respins plângerea formulată de petenta SRL G, SRL G și SRL G în contradictoriu cu intimații -, Statul Român prin Municipiul G reprezentat de primar, Primăria G și Consiliul local
Apelurile formulate de petentele SRL, SRL și SRL au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs cele trei petente. SRL a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul admiterii plângerilor formulate împotriva Încheierii de CF nr. 2508 din 4 iulie 2005 dispusă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară și respingerea cererii de radiere a dreptului de proprietate cu restabilirea situației de carte funciară.
Motivele de recurs invocate de petentă sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În considerente petenta a arătat că decizia atacată nu este motivată în fapt și în drept, ignorând limitele rejudecării dispuse prin decizia civilă nr. 196/R/22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, cu referire expresă la primăria municipiului
Apoi petenta susține că aprecierile în considerentele hotărârii instanței de apel sunt total greșite fiindcă nu au în vedere reglementarea anterioară adoptării legislației noi privind administrația publică locală și anume dispozițiile Legii nr. 69/1991. În acest context, petenta susține că instanța de apel nu a avut în vedere faptul că în litigiul în care s-au dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare. Statul Român, proprietarul imobilului vândut, nu a fost parte, în schimb a fost citată Primăria G care nu era proprietarul imobilului. De altfel, susține petenta dispozițiile art. 49 și 50 din Legea nr. 7/1996 prevăd că hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă numele părților și anume Statul Român.
Un alt motiv de nelegalitate invocat de petentă este acela că fiind vorba în total de șase imobile diferite, trebuia să se pronunțe șase încheieri de carte funciară distincte, pentru fiecare corp funciar, față de fiecare entitate juridică.
La rândul său, petenta SRL a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul admiterii plângerii și anularea încheierii atacate cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului petenta a arătat că printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a procedat la radierea dreptului său de proprietate asupra unui imobil, spațiu comercial, în urma anulării titlului în baza căruia deținea imobilul. În opinia petentei această operațiune de carte funciară nu se putea face decât la cererea Statului Român, cel care a redevenit proprietar al imobilului și nu la cererea numitei -.
Apoi, petenta susține că la judecata în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 122 din 28 februarie 2005 de către Judecătoria Gheorgheni, Statul Român nu a fost legal citat și reprezentat prin titularul de drept, respectiv prin Municipiul G, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 215/2001, în vigoare la data soluționării cauzei. De altfel, susține petenta, cauza a fost trimisă spre rejudecare tocmai pentru a lămuri cine este titularul dreptului de proprietate, deoarece Statul Român este în acest caz o abstracție juridică și nu un titular al unui drept real.
Și cea de-a treia petentă, SRL a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și drept consecință, respingerea plângerii de carte funciară și restabilirea situației anterioare în cartea funciară.
Motivele de recurs sunt aceleași ca și cele invocate de petenta SRL, respectiv cele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, de asemenea considerentele sunt aceleași.
Intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu a formulat întâmpinare.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:
În fapt, la data de 29 ianuarie 2001, prin contracte de vânzare-cumpărare autentice, Statul Român, prin Primăria G reprezentat prin primar, a vândut celor trei petente trei spații comerciale. Dreptul de proprietate astfel dobândit a fost înscris în cartea funciară.
La solicitarea numitei - -, solicitare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 112/1995 și pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, Judecătoria Gheorghenia dispus prin sentința civilă nr. 76 din 7 februarie 2005, sentința civilă nr. 75 din 7 februarie 2005 și sentința civilă nr. 122 din 28 februarie 2005, toate rămase irevocabile prin respingerea recursului, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, radierea dreptului de proprietate a cumpărătorului din evidențele cărții funciare.
La cererea aceleiași persoane, - -, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gad ispus prin Încheierea nr. 2508 din 4 iulie 2005 radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate a petentelor și reînscrierea vechiului proprietar.
Din analiza acestei stări de fapt rezultă că practic Oficiul de Cadastru a efectuat două operațiuni, una de radiere a dreptului de proprietate, a doua operațiune fiind una implicită prin revenirea evidenței din foia de proprietate la situația anterioară.
Petenții au invocat că în cadrul procedurii contencioase care a avut ca urmare anularea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul tabular nu a fost legal reprezentat.
Pentru orice cerere adresată instanței de judecată solicitantul trebuie să dovedească un interes alături de celelalte două condiții: calitatea procesuală și capacitatea. Petenții susțin în plângerea lor că o altă parte nu a fost legal reprezentată, însă nu pot justifica ce interes ar avea în a susține acest lucru. Potrivit literaturii de specialitate dar și practicii, interesul trebuie să fie legitim, născut în actual dar și personal și direct, ori este evident că în speță nu este vorba de un interes personal și direct în a susține în cadrul plângerii de carte funciară nelegala reprezentare a unei alte părți.
Chiar dacă petentele ar putea dovedi un interes, se observă cu ușurință faptul că, în procedura contencioasă, numita - - a chemat în judecată chiar Primăria G cea care a reprezentat Statul Român la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Așadar, trecând peste chestiunile procedurale Curtea remarcă comportamentul, cel puțin contradictoriu al petentelor care la încheierea contractelor recunosc calitatea de reprezentant al statului a Primăriei G pentru ca mai apoi, după finalizarea procedurii contencioase, să considere că Statul Român nu a fost legal reprezentat.
Așadar, Curtea va respinge criticile de nelegalitate invocate de părți referitoare la reprezentarea Statului Român.
Intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară H, în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile a procedat la radierea dreptului de proprietate al petentelor. S-a susținut că intimatul a procedat nelegal atunci când a pronunțat o singură încheiere. Curtea consideră că intimatul a procedat corect deoarece încheierea a fost dată în baza unei singure cereri. Nu poate fi primită nici cealaltă critică, potrivit d-na - - nu putea solicita radierea dreptului din cartea funciară deoarece, așa cum ușor se poate observa, solicitanta a fost parte în procesele care s-au finalizat cu pronunțarea hotărârii de constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
În altă ordine de idei, Curtea constată că Tribunalul Harghita și-a argumentat hotărârea adoptată, reținând în esență că Statul Român a fost legal reprezentat și că acest aspect nu poate fi invocat de alte părți din cauză.
Constatând, așadar, că în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile petentelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de petiționarii SC SRL, cu sediul în G, Cartier,. 10,. E,. 75, județul H, SC SRL, cu sediul în G, str. -, nr. nr. 5, județul H și SC SRL, cu sediul în G,-, județul H, împotriva deciziei civile nr. 98 din 16 septembrie 2008, Tribunalului Harghita, pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
y
Red.
Tehnored. ML/2ex
Jud.fond: E;
-13.03.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
