Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 144/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 144/ Dosar nr-
Ședința publică din 15 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de petentul, împotriva deciziei civile nr. 236 din data de 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 1.02.2010, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 8.02.2010, iar apoi pentru astăzi,15.02.2010.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin plângerea înregistrată la ANCPI - OCPI Biroul de Carte Funciară B la data de 27.01.2009, petentul a contesta încheierea nr. -/2008 emisă în dosarul nr. -/27.11.2008 a OCPI B, solicitând admiterea cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în B,-,.12,.E,.5, înscris în CF 31428 B, nr. top 9359/8/1/85 și de radiere a dreptului de proprietate al numitei asupra cotei de parte din imobilul menționat.
Prin sentința civilă nr. 5204/15.05.2009, Judecătoria Brașov a respins plângerea formulată de petentul, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 236/A/10.11.2009, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de apelantul petent împotriva sentinței civile nr. 5240/15.05.2009 a Judecătoriei Brașov, pe care a păstrat-
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Brașova reținut următoarele:
Impozitul aflat in discutie in speta este datorat pentru incheierea actului a carui intabulare se solicita, iar nu pentru operatiunea intabularii in sine.
Ca urmare, este total irelevant ce norme juridice erau in vigoare la momentul formularii cererii de intabulare, singurul moment care intereseaza fiind cel al incheierii actului juridic supus impozitarii, deoarece in acel moment s-a nascut obligatia partilor de achitare a impozitului. Ulterior doar se verifica plata efectiva a acestuia. In cazul actelor de partaj intocmite la un birou notarial acesta calculeaza impozitul datorat de catre parti si il percepe chiar la momentul respectiv. In cazul actelor de partaj intervenite printr-o hotarare judecatoreasca, intrucat instanta de judecata nu are atributii de stabilire si colectare a impozitului si pentru a nu ramane operatiunea neimpozitata, s-a prevazut verificarea platii acestuia de catre registratorul de carte funciara.
A introduce o distinctie din punctul de vedere al existentei obligatiei de plata a impozitului intre cele doua modalitati de efectuare a partajului nu ar avea nici o logica economica ori juridica. Astfel, in interpretarea propusa de catre apelant, pentru simplul motiv ca nu a intocmit actul de partaj la un birou notarial, caz in care ar fi platit impozitul datorat chiar la data respectiva, acest act ar ramane neimpozitat, partile urmand sa profite de un element ulterior, aleatoriu si neprevazut si anume o modificare legislativa care scuteste de plata impozitului aceasta categorie de acte juridice.
Chiar daca norma legala ce impunea la momentul efectuarii partajului plata unui impozit a fost ulterior abrogata acest fapt nu impiedica in prezent calcularea impozitului in temeiul sau. Aceasta operatiune nu ar echivala cu retroactivarea legii abrogate, ci ar reprezenta doar aplicarea principiuluitempus regit actumconform caruia actele juridice civile si efectele lor sunt guvernate de legea in vigoare la data incheierii lor.
Din adresa nr.15540/23.10.2008 a Administratiei Finantelor Publice B, de care se prevaleaza apelantul, nu rezulta daca acesta a solicitat expres calcularea si perceperea impozitului datorat pentru actul de partaj cuprins in Sent. civ. nr.757/2007 a Judecatoriei B, ori a cerut doar un punct de vedere emitentului.
Împotriva deciziei a declarat recurs petentul, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii plângerii.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că dispozițiile art. 1513alin. ultim din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal sunt de imediată aplicare si ca principiul neretroactivitatii legii trebuie interpretat in sensul ca legea trebuie aplicata numai pentru viitor, pentru faptele care cad sub incidenta sa ulterior intrarii sale in vigoare.
In determinarea legii aplicabile tranzactie incheiate de parti, recurentul se raporteaza la data formularii cererii de intabulare a acesteia, data la care erau in vigoare dispozitiile art.77 indice 1 din Codul fiscal.
Se invoca, astfel principiul egalitatii de tratament si incalcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
Examinând decizia în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
In determinarea legii aplicabile la o situatie juridica concreta, determinata, cu respectarea principiului neretroactiviatii legii civile noi, se are in vedere regula de drept potrivit careia o situatie juridica da nastere la acele efecte juridicecare sunt prevazute de legea civila in vigoare la data producerii ei, regula exprimata in adagiul ``tempus regit actum``.
Astfel, tranzactiei incheiate de parti la data de 26.01.2007, consfiintita prin sentinta civila nr. 757/02.02.2007 a Judecatoriei B, ii sunt aplicabile dispozitiile legele in vigoare la aceasta data, respectiv prevederile pct. 151 din Normele metodologice aprobate de HG 44/2004, asa cum au fost modificate prin HG 1861/2006, intrata in vigoare la data de 01.01.2007, potrivit carora ``actul de partaj voluntar sau judiciar si actul de schimb sunt supuse impozitarii.``
Ca urmare, dispozitiile HG 1195/04.10.2007, intrate in vigoare ulterior, la data dec18.10.2007 nu sunt aplicabile in speta, neputand retroactiva.
Recurentul petent nu a facut dovada incalcarii drepului constitutional al egalitatii in drepturi prevazut de art. 16 din Constitutie, iar din inscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezulta ca acesta a fost discriminat in raport de alte persoane aflate in situatii similare sau identice.
Instanta de apel a retinut corect starea de fapt si de drept a cauzei dedusa judecatii, in baza materialului probator administrat, pronuntand o hotarare legala si temeinica.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul petent împotriva deciziei civile nr. 236/10.11.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o va menține.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul petent împotriva deciziei civile nr. 236/A/10.11.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./17.03.2010
Tehnoredact./23.03.2010/ 5 ex.
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
