Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1513/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1513/R/2009

Ședința publică din 12 iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina

JUDECĂTOR 3: Ioan

JUDECĂTOR: -- -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții - și, împotriva deciziei civile nr. 184/A din 25 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

La apelul nominal făcut în cauză, la prima, la a doua și la a treia strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul se află la primul termen de judecată, a fost declarat și motivat în termenul legal.

Se constată că la data de 4 iunie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței din partea recurenților un înscris la care au anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aferente recursului. Totodată, se constată că prin motivele de recurs recurenții au solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin.1 pct.2 pr. civ.

Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Reține că prin sentința civilă nr.11974/2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenții - și, împotriva încheierii de respingere nr. 84082/2008 dată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C în dosarul nr. 84082/2008.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea de respingere nr. 84082/2008 dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C în dosarul nr. 84082/2008, a fost respinsă cererea pentru întabularea dreptului de proprietate în CF col. - și CF individuale specificate în cerere, top 5327/S și 5327/S/1/A, în baza Sentinței civile nr. 7872/30.10.2006 definitivă și irevocabilă, din dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -

S-a reținut că petentul a fost notificat, prin adresa scrisă la 21.07.2008, să completeze dosarul până la 05.08.2008, cu documentație cadastrală, iar raportul de expertiză tehnică judiciară nu conține elemente de identificare cadastrală a imobilului, avându-se în vedere necesitatea obiectivă de evitare a suprapunerii numerelor cadastrale și a suprafețelor imobilelor, în procesul național de inventariere și evidență cadastrală a teritoriului țării și faptul că petentul nu a depus până la termenul solicitat documentele solicitate pentru completarea dosarului. În motivare s-au invocat totodată, precizările ANCPI B nr. -/04.06.2008 de interpretare și coroborare a normelor legale în materie și prevederile art. 59 din Legea nr. 7/1996.

Prima instanță a reținut că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 7/1996, conform art. 58 alin.1 din acest act normativ, ce prevede că "în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărților funciare provizorii din vechiul Regat în cărți de publicitate funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărțile funciare sau, după caz, în cărțile de publicitate funciară, vor continua sa fie făcute în aceste cărți, cu respectarea și în condițiile dispozițiilor prezentei legi", text ce are caracter special față de prevederile art. 69 alin.2 din Legea nr. 7/1996, și stabilește în mod expres care este legea aplicabilă în ce privește condițiile în care se fac înscrierile privitoare la imobile în cărțile funciare. Ca urmare, s-a apreciat că rezultă din înseși dispozițiile Legii nr. 7/1996, că aceasta este aplicabilă, în sensul că prevederile sale trebuie respectate la efectuarea operațiunilor de carte funciară.

S-a reținut că art. 58 alin.1 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare impune obligația respectării dispozițiilor acestei legi și ale condițiilor cuprinse în aceasta, la efectuarea înscrierilor în cartea funciară, iar art. 59 din acest act normativ descrie condițiile ce trebuie respectate în mod concret, stipulând că " actele și faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o carte funciară. În aceleași condiții, se vor înscrie și titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va atașa documentația cadastrală la care se referă înscrierea, întocmită de o persoana fizică sau juridică autorizată de Agenția Națională sau de oficiile teritoriale, după caz. Conținutul documentației cadastrale și modul de întocmire al acesteia se stabilesc de către Agenția Națională."

Totodată, față de imperativul principiului legalității, s-a apreciat că trebuie respectată obligația legală a autorităților administrative autonome, cum este și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate imobiliară, prin structurile sale organizatorice din teritoriu să procedeze la efectuarea operațiunilor ce fac obiectul competenței sale specializate, cu respectarea condițiilor legale pentru efectuarea acestor operațiuni.

De asemenea, s-a reținut că potrivit art. 60 alin. 1 și 2 din Ordinul nr. 633/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, " în zonele de aplicare a Decretului - Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, dacă în înscrisurile în temeiul cărora se cere înscrierea se indică imobilul prin noul număr cadastral, se va solicita persoanei autorizate printr-un referat de completare a dosarului efectuarea unei documentații cadastrale recepționată de către biroul teritorial, care să-l identifice corespunzător cu numărul topografic de parcelă din cartea funciară existentă", iar "dacă nu este posibilă identificarea imobilului potrivit alin. 1, se va putea recurge la înscrierea într-o carte funciară, în condițiile art. 59 din lege". Or, petenții nu au probat imposibilitatea identificării imobilului prin efectuarea unei documentații cadastrale, ci doar au invocat neefectuarea în fapt a unei astfel de documentații. Art. 59 din Legea nr. 7/1996 prevede expres că la cererea de înscriere trebuie atașată documentația cadastrală la care se referă înscrierea, astfel că sarcina întocmirii acestei documentații și implicit costurile aferente, revin solicitantului înscrierii în cartea funciară.

Împotriva sentinței au formulat în termen legal apel petenții - și -.

Prin decizia civilă nr.184/A din 25 martie 2009, Tribunalul Cluja respins ca nefondat apelul reținând următoarele:

În speță este necesar a se dezlega în drept dacă este necesară sau nu depunerea unei documentații cadastrale, în condițiile în care întabularea dreptului de proprietate a fost dispusă în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și care a avut la bază o expertiză în sistem topografic.

Potrivit dispozițiilor art.48 alin.3 din Legea nr.7/1996, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor acestei legi, în cazul în care identificarea cadastrală nu este posibilă. Prin urmare, s-a apreciat că greșit susțin apelanții că textul legal prevede că se întocmește documentație cadastrală doar când nu se poate identifica imobilul în regim de carte funciară. În cauză, nefiind finalizate măsurătorile cadastrale la nivelul întregului județ și implicit nefiind posibilă identificarea cadastrală, petenții apelanți aveau obligația depunerii documentației cadastrale.

S-a apreciat că în mod corect a reținut prima instanță, faptul că, potrivit art. 48 lit. c, art. 58 al.1, art. 59 din Legea nr.7/1996, la înscrierea în cartea funciară trebuie atașată și documentația cadastrală la care se referă înscrierea; faptul că printr-o hotărâre judecătorească s-a dispus întabularea dreptului de proprietate, nu implică automat și înscrierea în CF a acestui drept, deoarece fără o documentație cadastrală s-ar încălca dispozițiile legale anterior menționate.

Din punctul de vedere al instanței de apel, referitor la art. 58 din Legea nr.7/1996, nscrierea în CF în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, la baza căreia a stat o expertiză topo, se face în cartea funciară veche, iar imobilul nou creat se înscrie în cartea funciară nou deschisă, cu număr cadastral, la care trebuie atașată în mod obligatoriu, documentația cadastrală, conform art.59, din aceeași lege, deoarece, deși drepturile reale, conform art. 26 alin 1 din Legea nr.7/1996, sunt opozabile față de terți fără înscrierea în CF, totuși alin. 3 al aceluiași text de lege indică faptul că " titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate nu poate însă dispune de ele decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară." Ori aceasta presupune ca înscrierea să respecte dispozițiile Legii nr. 7/1996, și nu ale Decretului-Lege nr.115/1938.

În ceea ce privește textul art. 59 din Legea 7/1996, s-a apreciat că acesta este pe deplin aplicabil publicității imobiliare existente la nivelul județului C, fiind de notorietate că la nivelul acestui județ nu s-au definitivat documentele cadastrului general, motiv pentru care, la momentul depunerii cererii de înscriere în CF trebuie atașată în mod obligatoriu documentația cadastrală, pe lângă expertiza topo efectuată în baza Decretului-Lege nr.115/1938, aspect menționat și anterior.

În sfârșit, s-a reținut că documentația cadastrală solicitată petenților trebuia îndeplinită de aceștia și nu de către Agenția Națională, art.11 menționând documentele tehnice ale cadastrului care trebuie îndeplinite de către Agenția Națională, iar faptul că aceste cheltuieli ar trebui suportate de la bugetul național nu înlătură obligația de depunere a documentației.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea deciziei în sensul admiterii plângerii formulate împotriva Încheierii de respingere nr.84042/2008 pronunțată de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C-

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit a stabilit instanța de apel că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.59 din Legea nr.7/1996 care prevăd necesitatea întocmirii unei documentații cadastrale. Din dispozițiile art.58 din Legea nr.7/1996 coroborat cu art.113 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr,633/2006 rezultă că în regiunile de carte funciară supuse Decretului-Lege nr.115/1938 înscrierile privitoare la imobile vor continua să fie efectuate în continuare în aceleași cărți funciare, în baza unor documentații topografice.

De asemenea, mai arată că din art.48 alin.3 din Legea nr.7/1996 coroborat cu art.60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.633/2006 rezultă că art.59 urmează să se aplice doar în cazul în care imobilul nu poate fi identificat cu date de carte funciară.

Susțin că potrivit dispozițiilor art.48 alin.3 din Legea nr.7/1996 trebuie întocmite documentații cadastrale doar în cazul în care identificarea cadastrală nu este posibilă pe baza datelor existente. Așadar, întocmirea unei documentații cadastrale s-ar fi impus doar în cazul în care nu ar fi fost posibilă identificarea imobilului cu date de carte funciară, ceea ce nu este cazul în speță deoarece reclamanții au anexat cererii de înscriere expertiză topografică ce face parte integrantă din sentința civilă nr.7872/2006.

Consideră că instanța de apel a interpretat în mod greșit și dispozițiile art.11-13 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este obligată să întocmească documentele tehnice ale cadastrului general. De asemenea, a omis să analizeze și dispozițiile art.8 alin.15 din Legea nr.7/1996 și art.2 din nr.HG1647/22.11.2006, care stabilesc că cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor cadastrale urmează să fie suportate din fonduri de la bugetul de stat, astfel încât solicitarea ca reclamanții să întocmească o documentație cadastrală apare ca fiind excesivă și contrară legii.

Examinând hotărârea recurată și actele dosarului, Curtea reține următoarele:

Dispozițiile art.59 din Legea nr.7/1996 prevăd că actele și faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general se vor înscrie într-o carte funciară, la cererea de înscriere atașându-se documentația cadastrală la care se referă înscrierea întocmită de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenția Națională sau de oficiile teritoriale. Obligația anexării documentației cadastrale la cererea de înscriere în cartea funciară este prevăzută și de dispozițiile Ordinului nr.633/2006.

Textul legal menționat mai sus nu face nici o distincție raportat la regiunile pentru care a funcționat regimul de transcripțiuni și inscripțiuni și cele unde s-a aplicat Decretul - Lege nr.115/1938, în aceste condiții distincția făcută în acest sens de către apelanți neavând nici un suport juridic.

Prin solicitarea de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a acestei documentații care să fie anexată hotărârii judecătorești prin care s-a dispus întabularea nu se încalcă hotărârea judecătorească, ci se respectă prevederile textului de lege menționat mai sus care nu au caracter dispozitiv, înscrierea în cartea funciară fiind condiționată de întocmirea în prealabil și a acestei documentații cadastrale.

Analiza coroborată a textelor de lege incidente în speță, invocate mai sus relevă faptul că "imobilul", în accepțiunea Legii nr. 7/1996, se identifică printr-un număr cadastral unic, alocat în indexul cadastral cu prilejul recepției cadastrale.

În scopul alocării acestui număr cadastral este obligatorie întocmirea documentației cadastrale, în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 634/2006, documentație care stă la baza înscrierii în cartea funciară a tuturor actelor și faptelor juridice referitoare la operațiunile expres și limitativ menționate în art. 2 alin. 1 lit. a-h din Ordinul nr. 634/2006, printre care și dezlipirea unui imobil.

În regiunile de carte funciară supuse Decretului - lege nr. 115/1938, în cazul dezmembrării unui corp funciar, pentru imobilul desprins se va deschide o nouă carte funciară, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 7/1996, respectiv în baza unei documentații cadastrale care permite alocarea unui număr cadastral.

Prin urmare, odată cu punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 7/1996, Decretul - Lege nr. 115/1938 și-a restrâns aplicarea, întrucât toate transmisiunile și constituirile de drepturi reale trebuie să se facă în noile cărți funciare, cu respectarea Legii nr. 7/1996, republicată, care instituie un regim de carte funciară aplicabil unic.

Înscrierile privitoare la imobilele cuprinse în cărți funciare întocmite în baza Decretului-lege nr. 115/1938 vor continua să fie făcute în aceste cărți, însă, în ipoteza care se verifică în speță, este obligatorie alocarea unui număr cadastral.

În consecință, în absența unei documentații cadastrale, recepționată de către Biroul Teritorial prin inspectorul de specialitate, efectuarea acestor operațiuni apare cu neputință.

În speță, primele instanțe au interpretat corect aceste dispoziții legale, apreciind că este obligatorie alocarea unui număr cadastral, alături de numărul topografic vechi, așa cum rezultă din analiza textelor de lege.

Reclamanții, în calitate de titulari ai cererii de înscriere în cartea funciară, au refuzat întocmirea unei documentații cadastrale prevalându-se de raportul de expertiză tehnică judiciară, care a identificat sub aspect de carte funciară imobilul, prin evidențierea numerelor topografice, fără alocarea unui număr cadastral, lipsind raportului de expertiză parafa OCPI aplicată conform anexei 6 la Ordinul nr. 634/2006.

În aceste circumstanțe, se poate conchide, în sensul exprimat de primele instanțe, că titlul de întabulare nu îndeplinește condițiile pretinse de lege, imobilul nefiind individualizat printr-un identificator unic, astfel că cererea de înscriere a fost corect respinsă.

Față de cele expuse, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți, păstrând în tot decizia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 184/A din 25.03.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

--- - - - --

GREFIER

Red.

Dact.Sz./2ex.

26.06.2009

Președinte:Anca Adriana Pop
Judecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1513/2009. Curtea de Apel Cluj