Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 158/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 158
Ședința Publică din data de 5.03.2009
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Gabriela Baciu
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea recursurilor civile formulate de petenta "B " B cu sediul în B, - - nr. 3, împotriva deciziei civile nr. 210 din 19.11.2008 ( cerere de completare dispozitiv) pronunțată de Tribunalul Brăila și de pârâta Comunitatea cu sediul în B-, împotriva deciziei civile nr. 165 din 25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în același dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B cu sediul în-, jud. B, în acțiunea civilă având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal a răspuns recurenta B prin avocat - cu delegație la dosar, recurenta Comunitatea B prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurenta B prin apărător, în susținerea recursului, solicită admiterea acestuia în sensul de a casa decizia tribunalului și în rejudecare obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat în sumă de 4000 lei. Arată că instanța de apel în mod greși nu a acordat cheltuielile de judecată în totalitate cerând să se observe că au fost acordate 8 termene de judecată, că s-au formulat apărări, întâmpinare, concluzii scrise și că onorariul se stabilește prin înțelegerea părților. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată și în recurs.
În combaterea recursului formulat de pârâta Comunitatea solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii dată de instanța de apel. Arată că în mod corect a reținut instanța ca nelegală și netemeinică a încheierii atacată și sub aspectul intabulării dreptului de proprietate în ceea ce privește terenul liber de construcții întrucât în același protocol la data de 18.10.1994 părțile au stabilit ca terenul în suprafață de 1416 mp teren neconstruit în indiviziunea ambelor părți cu mențiunea că nu se poate iniția unilateral schimbarea destinației sau alte modificări. Pentru aceste motive susținute și în scris în concluziile pe care le depune la dosar solicită respingerea cererii de recurs formulată de recurenta Comunitatea
Recurenta Comunitatea B prin reprezentant, în susținerea recursului formulat, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacată în sensul menținerii în continuare ca legală a încheierii pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B, pentru motivele arătate în cererea de recurs pe care le susține și verbal.
În combaterea recursului formulat de reclamantă solicită respingerea acestuia ca nefondat, arătând că instanța de apel în mod corect a cenzurat cheltuielile de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată;
Prin sentința civilă nr. 4843/24.09.2007 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei de calitate procesuală activă a prezentei B B și s-a admis plângerea formulată de petenta "B " B, în contradictoriu cu pârâții Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B și Comunitatea B, ca fiind fondată. S-a dispus desființarea încheierii nr.13027/22.06.2006 dată în dosarul nr.13027/2006 al Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că art.17 din legea 7/1996 republicată publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele aflate în raza de activitate a oficiului de cadastru, iar alin. 4 al aceluiași articol prevede că registrul cadastral se întregește cu o mapă în care se păstrează cererile de înscriere împreună cu un exemplar de pe înscrisurile constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.
Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului din - - nr. 3, B, este formulată de o persoană fizică, și are aplicată ștampila Comunității elene B, dar nu face referire nici la titularul dreptului de proprietate, nici la actul juridic în baza căruia se solicită înscrierea.
Actele anexate cererii sunt: - Certificat fiscal nr.1593/22 iunie 2006 (fila 83 din dosar); - Proces verbal nr.201/23.08.1939 prin imobilul din - - nr. 3 B, format din teren în suprafață de 4.205 mp și construcțiile: biserică, școala primară de fete, locuință paroh, aparținând comunității elene este evaluat la 10.853.500, act fără nici o ștampilă doar semnat de persoanele care au participat, respectiv primar, secretar general, arhitect, delegatul prefecturii, delegatul fiscului (fila 4 din dosar OCPI -anexă la dosarul cauzei); - de vânzare din 02.03.1863 legalizat de Tribunalul Civilo- Comercial Brăila, prin care a fost cumpărată o suprafață de 646 stânjeni coadrați o palmă și trei degete, de trei persoane fizice G, G și (filele 6-8 din dosar OCPI -anexă la dosarul cauzei); - proces verbal 320 din 21.08.1939 prin care s-a constatat că imobilul din B, - C, nr. 3, descris mai sus este în folosința Comunității de la 1863, iar aparține creștin-ortodox.
Din analiza acestor acte a reținut instanța de fond că, rezultă un drept de proprietate asupra terenului care aparține cumpărătorilor persoane fizice și un drept de folosință a imobilului în favoarea Comunității de la 1863.
Intimata Comunitatea înregistrată ca persoană juridică prin sentința civilă nr. 4833/05.06.1992 a Judecătoriei Brăila, nu face dovada dreptului de proprietate asupra acestui imobil, și nici a preluării patrimoniului fostei Comunități de la 1863, simpla completare a statutului Comunității din B cu mențiunea că aceasta este continuatoarea de drept și de fapt a fostei Comunități din B, prin actul adițional din Încheierea 95/14.07.2007 dată în dos- de Judecătoria Brăila, nu face dovada transmisiunii juridice a dreptului de proprietate asupra imobilului din patrimoniul Comunității de la 1863 în patrimoniul Comunității înființate și înregistrate în 1992.
Față de dispozițiile art. 20 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate se face pe baza actului prin care s-au constituit sau s-au transmis în mod valabil, instanța a constatat că intimata Comunitatea înființată în 1992 nu avea calitatea să ceară înscrierea imobilului situat în B, - -, nr.3 întrucât din actele de proprietate depuse în copie - anexă la cerere (filele 6 - 12 din dosarul atașat de OCPI B) rezultă în mod clar că titularul dreptului de proprietate asupra acestui imobil este Comunitatea de la 1863, iar intimata Comunitatea din B reprezentată de,este înființată în anul 1992, deci nu este una și aceeași cu Comunitatea de la 1863, ci o persoană juridică diferită.
Asociația "Comunitatea " a solicitat acordarea de personalitate juridică, în anul 1990 și înscrierea acesteia în registrul persoanelor juridice de la Judecătoria Brăila, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 4833/05.06.1992 a Judecătoriei Brăila, iar prin actul adițional din Încheierea nr.95/14.07.2007 dată în dosar nr- de Judecătoria Brăila, s-a dispus completarea statutului comunității elene din B cu mențiunea că aceasta este continuatoarea de drept și de fapt a fostei Comunități din
Certificatul fiscal nr.1593/22.06.2006 (fila 83 din dosar) precizează că intimata Comunitatea elenă din B s-a înscris la cerere în evidența fiscală cu imobilul situat în - - nr.3 alcătuit din "B " () și anexele acesteia, conform declarației de impunere de la data de 22.06.2006.
Nici actul adițional, prin care Asociația "Comunitatea " declară că este continuatoarea de drept a Comunității elene de la 1863 nici certificatul fiscal susmenționat nu fac dovada transmisiunii valabile a dreptului de proprietate asupra imobilului, între cele două persoane juridice cu aceeași denumire respectiv Comunitatea de la 1863 și Comunitatea înregistrată ca persoană juridică conform sentinței civile nr. 4833/05.06.1992 a Judecătoriei Brăila.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel Comunitatea B arătând că este proprietara Bisericii cu hramul B astfel cum a dovedit cu actul de vânzare-cumpărare din anul 1863, act din care rezultă că persoanele care au cumpărat terenul erau epitropi ai Comunității B, nicidecum nu au cumpărat în calitate de persoane fizice.
Mai arată apelanta că la pronunțarea Încheierii atacate, a depus toate actele astfel după cum prevăd dispozițiile art. 48 din Legea nr.7/1996 așa încât nu se justifică soluția de desființare a acesteia și de recunoaștere a vreunui drept în favoarea intimatei.
Tribunalul Brăila prin decizia civilă nr. 165/25.09.2008 a respins ca nefondat apelul declarat de Comunitatea B în contradictoriu cu B
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că în mod corect instanța de fond a apreciat că apelanta petentă nu a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului în discuție, că, Comunitatea de la 1873 și Comunitatea înființată în anul 1992 nu este una și aceeași persoană.
Referitor la acest aspect s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 371/R/6.06.2008 Curtea de APEL GALAȚI prin care a stabilit că aceasta din urmă nu a avut personalitate juridică ci numai B care are în patrimoniu lăcașul de cult și în atare situație asociația înființată în anul 1992, persoană juridică nu putea să fie succesoare în drepturi a unei asociații care nu a existat ca persoană juridică, nu a avut buget propriu.
Mai reține instanța de apel că din nici un act nu rezultă că apelanta ar fi proprietara Bisericii cu hramul B, ci dimpotrivă rezultă că acest imobil aparține persoanei juridice "B " și că între Comunitatea și Episcopia de a fost încheiat Protocolul din anul 1994 prin care au fost reglementate chestiunile cu caracter patrimonial, imobilul - lăcașul de cult, terenul, casa lă, rămânând în continuare în patrimoniu persoanei juridice B - protocol confirmat și de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și a Uniunii din România.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Comunitatea B, invocând în susținerea recursului formulat dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 cod proc.civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs precizează că instanța de apel s-a aflat într-o gravă eroare cu privire la stabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil construcția " B " în defavoarea sa, în condițiile în care, din întreg materialul probator administrat în cauză a dovedit existența dreptului de proprietate asupra bisericii, aspect care a justificat demersul de a se adresa Biroului de Carte Funciară B în vederea intabulării acestui bun imobil.
Că din conținutul documentului " Actul de Vânzare " rezultă că acesta a fost încheiat la 2 Martie 1863 de către trei persoane, ai Comunității, " cu banii Comunei din B și pentru a ei socoteală, a se construi cu hramul B ".
Faptul că terenul pe care este construit în prezent imobilul "B " și anexele acesteia a fost și este proprietatea Comunității B este susținut și de înscrisul - "Biletul nr. 8263/5 iunie 1863 emis de Orașului B, document în care " se dă voie domnilor ai Bisericii cu patronagiul B - să clădească aceasta".
De asemenea mai invocă recurenta dispozițiile art. 1 din Regulamentul Comunității din B întocmit în anul 1890.
Că prin Protocolul încheiat la data de 18.10.1994 între reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cei ai Uniunii din România, faptul că B doar administrează aceste bunuri, neavând și proprietatea acestora, situație în care, aceasta nu îi poate opune un așa zis drept de proprietate.
Consideră recurenta că la pronunțarea de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Baî ncheierii nr. 13027/22.06.2006 au fost respectate dispozițiile art. 48 din Legea 7/1996.
Prin decizia civilă nr. 210/19.11.2008 Tribunalul Brăilaa admis cererea formulată de B B și a completat decizia civilă nr. 165/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în sensul că a obligat apelanta Comunitatea B la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că sunt îndeplinite dispozițiile art. 281 ind. 2 cod proc.civilă.
Că în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. 3 cod proc.civilă va reduce cuantumul cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat, apreciind că sunt nepotrivit de mari față de valoarea pricinii, gradul de complexitate și munca îndeplinită de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta B considerând-o netemeinică și nelegală motivat de faptul că onorariul se stabilește având în vedere complexitatea cauzei și valoarea litigiului.
Instanța nu a ținut cont de faptul că apelul a vizat întreaga hotărâre judecătorească, a depus întâmpinare și a administrat probe, valoarea obiectului litigiului se referă la dreptul de proprietate intabulat în mod nelegal în Cartea Funciară în favoarea pârâtei și îl constituia construcția cu destinația de "B " casa lă și terenul aferent acestor construcții.
Verificând legalitatea deciziilor recurate prin prisma motivelor de recurs invocate constată ambele recursuri nefondate pentru următoarele considerente;
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin. 1 din Legea 7/1996 republicată, intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere se face dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții: este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic.
Înscrisurile în baza cărora Comunitatea Bas olicitat intabularea dreptului de proprietate nu îndeplinesc condițiile cerute de lege și nu prevăd că această organizație este proprietara bisericii și a terenului aferent.
Din procesul verbal nr. 320/21.08.1939 ( fila 31 dosar fond) întocmit cu ocazia inventarierii bunurilor imobiliare aparținând Comunității rezultă că aparține cultului creștin-ortodox și este în folosința Comunității de la 1863.
De asemenea prin Protocolul încheiat în data de 18.10.1994 reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și ai Uniunii din România s-a acceptat existența parohiilor mixte și s-a convenit asupra modului de funcționare în conformitate cu legiuirile bisericești în vigoare în Ortodoxă Română.
Față de aceste considerente reține că, criticile formulate de recurenta Comunitatea B sunt neîntemeiate, toate înscrisurile prezentate de aceasta consfințește faptul că edificarea bisericii s-a făcut pentru a funcționa în folosul enoriașilor de cult creștin ortodox și nu se poate intabula un drept de proprietate în favoarea unei asociații înființate în anul 1992.
De asemenea, sunt nefondate și criticile formulate de recurenta B cu privire la reducerea de către instanța de apel a cuantumului cheltuielilor de judecată.
În mod corect, instanța de apel a aplicat dispozițiile art. 274 alin. 3 cod proc.civilă, micșorând onorariul avocatului constatându-l nepotrivit de mare față de valoarea pricinii și munca prestată.
Instanța nu a intervenit în contractul de asistență juridică încheiat de recurentă cu apărătorul ales, dar nu se poate dispune obligarea părții care a pierdut procesul la plata unor cheltuieli de judecată nejustificat de mari.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 cod proc.civilă va respinge ca nefondate recursurile declarate împotriva deciziei civile nr. 210/19.11.2008 și nr. 165/25.11.2008 pronunțate de Tribunalul Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de petenta "B " B cu sediul în B, - - nr. 3, împotriva deciziei civile nr. 210 din 19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila și de intimata Comunitatea cu sediul în B-, împotriva deciziei civile nr. 165 din 25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.GB/30.03.2009
Dact.IS/2ex.31.03.2009
Fond.
Apel./
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Elena Romila, Gabriela Baciu
