Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1728/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (1132/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1728
Ședința publică de la 14 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Pena
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta petentă împotriva deciziei civile nr. 1614 din 28.11.2008, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
are ca obiect plângere carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, pentru intimata, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009 emise de Baroul București - Cabinet Individual, lipsind recurenta petentă
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei depune la dosar copia sentinței civile nr. 2373/16.03.2009 pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, motivele recursului declarat împotriva acestei hotărâri, precum și alte înscrisuri, conform încheierii de ședință de la termenul anterior.
Curtea constată că la termenul de astăzi reprezentantul intimatei depune la dosar înscrisuri conform încheierii de ședință anterioară.
Reprezentantul intimatei declară că nu mai are alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală; arată că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată; depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin adresa nr. 10349/28.03.2008 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2 Baf ost înaintată spre competență soluționarea la Judecătoria Sectorului 2 B plângerea formulată de către petenta SA împotriva încheierii nr. -/2008. Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B, cauza a fost înregistrată la data de 04.04.2008 sub r-.
Prin plângerea formulată împotriva încheierii de admitere nr. -/2008, ronunțate p. de Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2 B, petenta a solicitat să se dispună radierea notării existenței litigiului conform dosarului nr- privind pe reclamanta și pe pârâta, având ca obiect revendicare imobiliară și evacuare, de la III/3, asupra imobilului cu numărul cadastral 2373/-1;22, situat în-, subsol, sector 2, înscris în cartea funciară nr. 69739 Sectorului 2 B la /1.
La termenul din data de 23.04.2008, petenta SA și-a precizat plângerea în sensul că în cauza de față înțelege să se judece cu, în calitate de intimat, iar nu cu - Sector 2, instanța luând act de această precizare, ținând seama și de decizia în interesul legii nr. 72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 4978/28.05.2008, Judecătoria Sectorului 2 Bar espins ca neîntemeiată plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. -/2008 pronunțate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2; a respins ca neîntemeiate cererile părților de acordare a cheltuielilor de judecată și a dispus comunicarea hotărârii către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2, la data rămânerii irevocabile a acesteia.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, din extrasul de carte funciară pentru informare nr. 69739, rezultă că imobilul cu număr cadastral 2373/-1;22 este situat în mun. B, bd. C nr.1, subsol, fiind în proprietatea petentei SA.
Din cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B și depusă de părți în prezenta cauză, prima instanță de fond a reținut că în litigiul menționat privește pe reclamanta și pe pârâta și are ca obiect revendicarea imobilului situat în mun. B, bd. C, nr.1, complex, în suprafață de 70 mp (55,59 mp rezultați din măsurători), precum și evacuarea acesteia din spațiul arătat.
Instanța a mai reținut faptul că, prin încheierea nr.11483/23.07.2004 a - Sector 2, s-a admis cererea formulată de intimata, fiind înscris dreptul de proprietate al acesteia cu privire la imobilul spațiu comercial, situat în bd. C, nr.1, sector 2, având număr cadastral 2373/0;11.
Față de cele arătate, având în vederea plângerea formulată în temeiul art. 50 alin.2 din Legea nr.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, instanța a verificat legalitatea măsurii dispuse de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Sector 2 B prin încheierea nr. -/07.03.2008.
Astfel, în conformitate cu art. 26 alin. 4 din legea sus-menționată, înscrierile în cartea funciară sunt de 3 feluri, respectiv intabularea, înscrierea provizorie și notarea. Potrivit alin. 4 litera c al acestui articol, notarea poate avea ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor judiciare referitoare la starea și capacitatea persoanelor, a acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară. De asemenea, art.19 alin.1 pct. B lit. e din Legea nr.7/1996 prevede, printre altele, că se înscriu în cartea funciară acțiunile privitoare la proprietate n legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară.
În acord cu principiul legalității care presupune exactitatea, corectitudinea și certitudinea înscrierilor în cartea funciară, registratorul este chemat să respecte legalitatea formală și legalitatea materială. În primul rând, acesta poate să încuviințeze numai înscrierile actelor și faptelor anume prevăzute de lege sau, după caz, permise, și nu se poate sprijini decât pe cererea și actele care o însoțesc. În al doilea rând, acesta trebuie să cerceteze dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile de fond și de formă cerute de lege și dacă din cuprinsul cărții funciare nu există vreo la săvârșirea nscrierii.
Verificând respectarea acestor cerințe de către registratorul de carte funciară care a admis notarea litigiului nr-, prin încheierea nr. -/07.03.2008, prima instanță a constatat că acesta a respectat întocmai legalitatea formală și materială, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1996.
Cât privește legalitatea formală, se observă că notarea a vizat un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești, aspect necontestat de niciuna dintre părți și dovedit cu certificatul de grefă eliberat la data de 29.02.2008, o astfel de notare fiind prevăzută expres de dispozițiile art. 19 alin. 1 pct. B lit. e și art. 26 alin. 4 din Legea nr. 7/1996. De asemenea, pentru soluționarea cererii de înscriere în cartea funciară, registratorul s-a bazat exclusiv pe cererea formulată de și pe certificatul de grefă care atestă existența litigiului pe rolul Judecătoriei Sectorului 2
În privința legalității materiale, instanța a constatat că înscrisul ce a stat la baza notării îndeplinește condițiile de fond și de formă cerute de lege pentru valabilitatea sa, respectiv este eliberat de Judecătoria Sectorului 2, pe rolul cărei este înregistrat litigiul nr-, conține semnătura grefierului șef și ștampila instituției, în conformitate cu art. 128 din Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, și indică numele părților litigiului, precum și obiectul acestuia cu referire expresă la imobilul situat în mun. B, bd. C nr. 1, complex ui. De asemenea, din cuprinsul cății funciare, conform extrasului pentru informare atașat la dosar, nu rezultă vreo la săvârșirea înscrierii, întrucât solicitarea notării litigiului s-a făcut împotriva, societate care figurează ca proprietar al imobilului respectiv, astfel că se respectă principiul relativității înscrierii în cartea funciară. De asemenea, trebuie precizat că, deși certificatul de grefă nu face nicio mențiune cu privire la numărul cadastral al imobilului, totuși, în cererea de înscriere, intimata a identificat în mod cert imobilul asupra căruia există litigiul, indicând numărul cadastral 2373/-1;22.
În aceste condiții, având în vedere limitele verificărilor efectuate de către registratorul investit cu soluționarea cererii de față, instanța a considerat că sunt îndeplinite în cauză cerințele art. 47-48 din Legea nr. 7/1996, astfel că în mod legal și temeinic s-a admis cererea de notare a litigiului ce formează obiectul dosarului nr- înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2
Instanța a analizat susținerile petentei în sensul că imobilul proprietate sa nu este identic cu imobilul revendicat în litigiul sus-menționat. Sub acest aspect, instanța a reținut că petenta este menționată ca proprietară a imobilului cu număr cadastral 2373/-1;22 situat în mun. B, bd. C nr. 1, etaj subsol, complex, sector 2, în suprafață utilă de 59, potrivit extrasului de carte funciară pentru informare nr. 69739. În acțiunea în revendicare introdusă de intimata s-a solicitat lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilului său, situat în mun. B, bd. C, nr.1, complex sector 2, în suprafață de 70 mp, respectiv 55,59 mp rezultați în urma măsurătorilor cadastrale. Față de cele arătate, rezultă în mod indubitabil că litigiul aflat Judecătoriei Sectorului 2 poartă asupra imobilului situat la adresa sus-arătată și menționată ca fiind în proprietatea petentei. Faptul că în motivarea acțiunii în revendicare se face referire la un imobil cu alt număr cadastral 2373/0;11 nu poate conduce la concluzia că între cele două imobile este exclusă orice identitate, ci prin indicarea acestui număr de individualizare intimata, în calitate de reclamantă, a înțeles să-și fundamenteze pretențiile și să probeze dreptul său de proprietate invocând încheierea nr.11483/23.07.2004, conform căreia acest număr cadastral este atribuit imobilului din bd. C, nr.1, sector 2, proprietatea sa.
În consecință, doar în urma soluționării acțiunii în revendicare se poate stabili cu certitudine identitatea dintre cele două imobile cu numere cadastrale diferite, respectiv 2373/-1;22 și -; 11, o asemenea constatare neintrând în atribuțiile registratorului de carte funciară. Altfel spus, cât timp în certificatul de grefă există suficiente elemente prin care să fie individualizat imobilul înscris în cartea funciară în proprietatea petentei, pârâtă în acțiunea în revendicare, registratorul este obligat să admită cererea și să dispună notarea litigiului, pentru că ilegalitatea materială nu îi conferă posibilitatea de a soluționa fondul raporturilor juridice dintre părți, o asemenea atribuție având-o exclusiv instanța judecătorească în fața căreia s-a dedus acțiunea în revendicare.
Doar o astfel de soluție justifică scopul admisibilității notării litigiilor în cartea funciară a acțiunilor în justiție, pentru că, dacă s-ar accepta apărările petentei, s-ar ajunge la situația aberantă ca litigiul respectiv să fie înscris asupra imobilului cu număr cadastral 2373/0;11, care este menționat în proprietatea reclamantei din acțiunea în revendicare. Or, o acțiune în justiție privind un imobil înscris în cartea este notată tocmai în scopul de a împiedica dobândirea cu bună - credință a unui drept tabuIar în tot cursul procesului și de a asigura executarea hotărârii judecătorești care ar putea fi zădărnicită prin transmisiuni și constituiri de drepturi reale succesive. În acest context, ar apărea lipsită de logică notarea acțiunii în revendicare de către reclamant asupra propriului imobil, în condițiile în care acesta solicită tocmai constatarea faptului că imobilul proprietatea altei persoane, înscris în cartea funciară și având număr cadastral diferit, este în fapt proprietatea reclamantului, al cărui imobil poartă un alt număr cadastral.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.19 alin. 1 pct. B lit. e, art. 26 alin. 4 și art. 47-48 din Legea nr. 7/1996, având în vederea că sunt supuse notării în cartea funciară toate acțiunile în justiție care au legătură cu imobilele din cartea funciară, inclusiv acțiunea în revendicare, fără ca legiuitorul să confere autorității de cadastru sau instanței judecătorești sesizate conform art. 50 posibilitatea verificării temeiniciei sau netemeiniciei dreptului dedus judecății, prima instanță a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de către petenta
Împotriva acestei hotărâri judecătorești la data de 2.07.2008 a declarat apel petenta, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, la 25.07.2008.
Prin decizia civilă nr. 1614/28.11.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, din susținerile părților în cadrul prezentei cauze, din copia acțiunii în revendicare formulate de, depuse la dosar în fața primei instanțe, că părțile sunt într-un litigiu privind revendicarea declanșată de, prin care aceasta susține că un spațiu comercial situat în B,-, sector 2, Complex ui, care îi aparține, este ocupat în prezent de către, care, la rândul său, pretinde că este proprietara respectivului spațiu comercial.
Acest litigiu face obiectul dosarului 1925/300/29.02.2008 și a fost notat în cartea funciară nr. 69739 nr. cadastral 2373/-1;22, în care proprietar figurează apelanta.
În mod corect prima instanță a respins plângerea formulată de apelanta-reclamantă împotriva acestei notări a litigiului, întrucât din probele administrate rezultă că litigiul poartă asupra spațiului comercial asupra căruia apelanta-pârâtă se consideră proprietară, iar intimata-pârâtă pretinde, la rândul său, că este proprietară.
Dacă există identitate între imobilul înscris în cartea funciară 69739 sub nr. cadastral 2373/-1;22, al cărui titular figurează apelanta și cel asupra căruia intimata se pretinde, de asemenea, proprietară și care figurează pe numele intimatei sub nr. cadastral 2373/0;11, se va stabili în cadrul procesului având ca obiect revendicarea.
În mod corect prima instanță a constatat că în cadrul plângerii împotriva notării litigiului nu se poate verifica existența identității sau a lipsei de identitate între imobilele menționate, ci doar se verifică existența litigiului. Or, din probele menționate rezultă că în litigiul ce a făcut obiectul notării, reclamanta pretinde că pârâta ocupă un spațiu care aparține reclamantei, dar asupra căruia pretinde drepturi și pârâta, așa încât a fost corect introdusă notarea litigiului în cartea funciară al cărui titular figurează apelanta.
Instanța de apel nu a reținut susținerea apelantei în sensul că prima instanță ar fi emis un punct de vedere asupra acțiunii în revendicare, întrucât instanța nu a apreciat că există identitate între cele două imobile, ci, dimpotrivă, a apreciat că existența sau inexistența identității nu poate fi stabilită decât în cadrul acțiunii în revendicare. Prima instanță a stabilit doar că litigiul poartă asupra imobilului care figurează în proprietatea petentei și asupra căruia și reclamanta pretinde, la rândul său, că are un drept de proprietate, drept de proprietate care și el ar fi fost înscris, dar sub alt număr cadastral.
De asemenea, în mod corect prima instanță a apreciat că nu poate fi reținută susținerea reclamantei în sensul că litigiul ar fi trebuit notat asupra imobilului proprietatea reclamantei din acțiunea în revendicare, întrucât scopul notării unui litigiu este aducerea la cunoștința terților a existenței litigiului. Or, atât timp cât asupra spațiului în litigiu pretind drepturi atât apelanta, cât și intimata, iar cel care a solicitat notarea litigiului este intimata, notarea nu poate purta decât asupra imobilului ce figurează în proprietatea apelantei.
Este adevărată susținerea apelantei în sensul că, în măsura în care între cele două imobile ar putea exista identitate, notarea ar trebui făcută și în cartea funciară al cărei titular este intimata, însă notarea nu se dispune din oficiu, ci trebuie să existe o cerere în acest sens din partea unei persoane interesate. Cum intimata nu are un astfel de interes, iar apelanta nu a formulat o astfel de cerere, în mod evident cererea de notare nu putea purta decât asupra acelui imobil asupra căruia pretinde drepturi și apelanta.
Tribunalul nu a reținut nici susținerea apelantei în sensul că din documentele prezentate nu rezultă cu certitudine asupra cărui imobil poartă litigiul și, ca atare, notarea nu putea avea loc. astfel, din actele dosarului rezultă cu certitudine că litigiul poartă asupra spațiului comercial asupra căruia apelanta se consideră proprietar, spațiu care se află în posesia acesteia, după cum pretinde intimata în cererea privind revendicarea, și asupra căruia, la rândul ei, intimata pretinde că este proprietară.
Împotriva acestei decizii, la data de 23.03.2009, a declarat recurs petenta, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Minori și Familie, la 20.05.2009.
În motivare, a arătat că decizia pronunțată este nelegală și netemeinică, fiind lipsită de temei legal, potrivit art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, având în vedere următoarele:
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au constatat în mod indubitabil că litigiul poartă asupra imobilului proprietate a recurentei. Totuși, există un semn de întrebare cu privire la aceasta.
Însăși instanța a consemnat faptul că recurenta este proprietara imobilului cu număr cadastral 2373/-1;22, în suprafață utilă de 59,32. iar imobilul revendicat este în suprafață de 70. (55,59. rezultați din măsurători).
Din punctul de vedere al recurentei, este indubitabil faptul că cele două imobile au suprafețe diferite, respectiv imobilul cu număr cadastral 2373/-1;22 este în suprafață de 59,32. iar imobilul cu număr cadastral 2373/0;11 este în suprafață de 70. (55,59. rezultați din măsurători). Pe lângă această diferență, din schițele celor două imobile rezultă și o altă dispunere a spațiilor.
Terenul în litigiu este identificat de către intimată numai prin adresă și suprafață, fără a fi indicat numărul cadastral. Or, la adresa din B, bd. C nr. 1, sector 2, sunt mult mai multe numere cadastrale.
Faptul că a chemat în judecată pe, care este proprietar al unui spațiu la adresa menționată, nu este de natură a conferi intimatei un drept de proprietate, dar înscris sub alt număr cadastral. Urmând raționamentul instanței, intimata avea posibilitatea să cheme în judecată toate societățile comerciale având sediul la aceea adresă.
Recurenta a fost identificată ca fiind societatea care ocupă spațiul, însă imobilul ocupat nu poate fi decât acela pentru care intimata deține acte de proprietate. Or, actele de proprietate ale acesteia sunt pentru imobilul cu număr cadastral 2373/0;11.
Intimata susține că este proprietara imobilului cu număr cadastral 2373/0;11 și prezintă înscrisuri în acest sens, însă solicită notarea litigiului la imobilul cu număr cadastral 2373/1;22, pentru care nu deține acte.
Recurenta nu a pretins că este proprietar asupra spațiului revendicat. Ba dimpotrivă, a susținut că nici măcar nu are calitate procesuală pasivă.
Recurenta a mai arătat că acțiunea în revendicare formulată de SC SRL a fost respinsă în data de 16.03.2009, prin sentința civilă nr. 2373/16.03.2009, instanța având în vedere un raport de expertiză conform căruia între spatiile deținute de cele două părți nu există identitate.
În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art. 3 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.
În dovedirea susținerilor sale, intimata a depus la dosar, în fotocopie: contract de vânzare cumpărare încheiat între și, act adițional la contractul de vânzare cumpărare înregistrat sub nr. 3857/27.09.1999 și proces verbal de predare primire a depozitului, încheiat la 12.10.1999, sentința civilă nr. 2373/16.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, recursul declarat împotriva acestei hotărâri judecătorești, documentația cadastrală a imobilului cu numărul cadastral 2373/0;11, obiecțiuni la raportul de expertiză și concluziile scrise depuse de aceasta în acel dosar.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
1. Prin încheierea nr. -/28.06.2007 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în-,subsol, cunumărul cadastral 2373/-1;22în Cartea Funciară cu numărul 69739 localității B Sector 2 în favoarea petentei
Potrivit certificatului de grefă eliberat la data de 29.02.2008 de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, s-a atestat existența dosarului cu numărul sus menționat privind pe reclamanta din acea cauză și pe pârâta, având ca obiect revendicare imobiliară-evacuare, cu privire la imobilul situat în B,-, complex ui.
La cererea reclamantei din acea cauză, formulată la data de 5.03.2008, prin încheierea nr. -/07.03.2008, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 dispus, pe baza certificatului de grefă în discuție, notarea litigiului asupra imobilului cu numărul cadastral 2373/-1;22.
În cadrul dosarului format ulterior ca urmare a plângerii formulate de către petenta împotriva acestei încheieri, a fost depusă și o copie de pe acțiunea în revendicare imobiliară introdusă de, din prezentarea modului de dobândire de către aceasta a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu rezultând că este vorba despre un spațiu situat lanivelul 1în complexul ui, avândnumărul cadastral 2373/0;1.
2. Potrivit art. 19 alin. 1 lit. pct. a din Legea nr. 7/1996, partea Iac ărții funciare, referitoare la descrierea imobilelor, va cuprindenumărulde ordine și celcadastralal imobilului, iar conform art. 19 alin. 1 lit. B pct. e, partea a II-a va cuprinde, între altele,acțiunile privitoare la proprietate. De asemenea, art. 48 din Legea nr. 7/1996 prevede că: "În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; b) indică numele părților; c) individualizează imobilul printr-un identificator unic; d) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română; e) este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului". Articolul al treilea al acestui text de lege prevede că: "În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor prezentei legi".
Prin urmare, dincolo de verificarea îndeplinirii cerințelor legale cu privire la înscrisul prezentat de către persoana care a formulat cererea de înscriere, registratorul trebuie să stabilească aspectul esențial al corespondenței între imobilul menționat în înscrisul pe care se fundamentează cererea și cel cu privire la care se solicită înscrierea.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 48 și 49 din Legea nr. 7/1996 reiese că încheierea prin care registratorul soluționează cererea de intabulare sau de înscriere, respectând o procedură prestabilită de lege și confruntând situația de fapt la condițiile de aplicare a regulii de drept, fără ca manifestarea sa de voință să dea naștere, să modifice sau să un raport juridic între petent și emitent, întrunește trăsăturile unui act jurisdicțional. autorității de la care emană un act jurisdicțional este acela că ea este un terț față de interesele în cauză, singurul său interes fiind acela de a se respecta legea.
În aceste condiții, este aplicabilă și în materia înscrierilor în cartea funciară regula de drept comun stabilită deart. 1169 Cod civil, potrivit căreia sarcina probei revine persoanei ce face o afirmație, ceea ce înseamnă că, în cauză,persoana care s-a adresat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară,respectiv intimata,era cea care trebuia să facă dovada identității între imobilul revendicat, pe de o parte, și cel înscris în cartea funciară în favoarea petentei,pe de altă parte.
acestui principiu este acela că dubiul profită persoanei împotriva căreia s-a formulat revendicarea și are drept consecință respingerea cererii de notare a litigiului în cartea funciară deschisă pe numele acesteia.
Nu există niciun argument legal pentru care în situația procedurii de notare a unui litigiu în cartea funciară să se facă o derogare de la regula, cu totul justificată și rațională, instituită de art. 1169 Cod civil. Simpla existență a unui act juridic oficial prin care se notează un litigiu care privește imobilul unei alte persoane aduce atingere dreptului de proprietate aparținând acesteia, constituind prin sine însăși o contestare a dreptului său și totodată, îi limitează atributul dispoziției. Or, caracterul exclusiv al dreptului de proprietate garantează titularului posibilitatea de a exercita toate atributele sale în putere proprie și în interes propriu, conferindu-i astfel legitimitate pentru înlăturarea oricăror acte care contravin acestui interes. De aceea, dacă suportarea inconvenientelor decurgând din notarea existenței unui litigiu, care în final se poate dovedi nejustificat, poate fi considerată o măsură necesară, în schimb prejudiciile suferite ca urmare a notării unui litigiu care ar putea ca nici măcar să nu privească bunul său constituie o ingerință care nu respectă condițiaproporționalității. Într-adevăr, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură ce privează o persoană de proprietatea sa (Compania SA Belgiei).
Tocmai de aceea, art. 48 din Legea nr. 7/1996 subliniază necesitatea identificării imobilului prin numărul cadastral, deoarece acesta, potrivit legii, este unic. Astfel, atribuirea a două numere cadastrale aceluiași imobil încalcă prevederile art. 9 din Legea nr. 7/1996: "Funcția tehnică a cadastrului general se realizează prindeterminarea, pe bază de măsurători, a poziției configurației și mărimii suprafețelor terenurilor pe destinații, categorii de folosință și pe proprietari, precum și ale construcțiilor", precum și pe cele ale art. 17 alin. 2: "Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosință, aparținând aceluiași proprietar, formează imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifică printr-unnumăr cadastral unicși se înscrie într- o carte funciară".
Este adevărat că, din greșeală sau prin abuz, se poate ajunge la situația în care imobilul să fie înscris în cărți funciare distincte, cu titulari ai dreptului de proprietate diferiți. Prin aceasta nu este însă contrazisă concluzia raționamentului expus anterior, cel care formulează cererea de înscriere având, în egală măsură cu celelalte ipoteze posibile, obligația de a face dovada că litigiul privește imobilul înscris în cartea funciară în favoarea adversarului său sub un anumit număr cadastral.
Or, cu privire la obiectul acțiunii în revendicare, indicat chiar de către intimata, se constată că în conținutul acesteia nu există nici cel puțin un indiciu că spațiul a cărui predare o solicită este același cu imobilul înscris în cartea funciară cu numărul cadastral 2373/-1;22, pe numele petentei Din contră, reclamanta s-a referit expres la un spațiu situat la un alt nivel și având un alt număr cadastral, fără a face nicio afirmație în sensul că ar fi vorba despre o atribuire eronată de două numere cadastrale diferite aceluiași imobil.
Identitatea sau, din contră, lipsa identității dintre imobilele purtând numere cadastrale diferite nu prezintă așadar nicio relevanță în cadrul procedurii de notare a litigiului în cartea funciară, deoarece operațiunea logico-rațională care era în competența registratorului presupunea în mod exclusiv corecta determinare a obiectul cererii introduse anterior pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B, reclamanta în acea acțiune în revendicare urmând în mod echitabil să suporte consecințele insuficientei clarificări a pretențiilor sale.
Față de aceste considerente, reținând că prin hotărârea atacată s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 7/1996, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, să admită recursul și să modifice în tot decizia apelată, în sensul că, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată, va admite plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. -/2008 pronunțate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2, va schimba încheierea sus-menționată, va respinge cererea de notare a litigiului ca nefondată și va obliga intimata să plătească petentei suma de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, menținând totodată dispoziția privind cererea intimatei având ca obiect cheltuieli de judecată, care rămâne neîntemeiată, însă din perspectiva culpei procesuale care îi aparține.
De asemenea, în temeiul art. 316, 298 și 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga intimata, care se află în culpă procesuală, la plata către intimata a sumei de 4,5 lei, cheltuieli de judecată în apel, și a sumei de 4,15 lei în recurs, reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-petentă împotriva deciziei civile nr. 1614/28.11.2008, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
Modifică în tot decizia recurată.
Admite apelul declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr. 4978/28.05.2008, pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
Schimbă în parte sentința apelată.
Admite plângerea împotriva încheierii de carte funciară nr. -/2008 pronunțate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Sector 2.
Schimbă încheierea sus-menționată.
Respinge cererea de notare a litigiului ca nefondată.
Obligă intimata să plătească petentei suma de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține dispoziția privind cererea intimatei având ca obiect cheltuieli de judecată.
Obligă intimata la 4,5 lei cheltuieli de judecată în apel și 4,15 lei în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnodact., /2 ex./21.12.2009
- Secția a V-a Civ. -;
Jud. Sectorului 2. - Civ. -
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Pena, Mariana Haralambe
