Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 213/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 213

Ședința publică de la 21 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu

JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu

JUDECĂTOR 3: Georgeta

Grefier

La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta - SRL - PRIN ADMINISTRATOR împotriva deciziei civile nr.909 din 12.12.2007, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimații

OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ și, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996);

La apelul nominal din ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă, avocat - pentru intimata, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina -în stadiul procesual al recursului, se află la al patrulea termen de judecată,procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocat, pentru recurentă,depune la dosar un raport de expertiză privind terenul care se măsoară terenul cu 163. mai mult, o autorizație de construire a unei barăci metalice, certificat eliberat de Judecătoria Iași din care rezultă că dosarul având ca obiect demolarea barăcii nu a fost soluționat.

Avocat - primește duplicatul înscrisurilor depuse și nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de acestea.

Nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.

Avocat solicită admiterea recursului, desființarea deciziei civile pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind nelegală și netemeinică întrucât instanța de apel nu a avut în vedere sentința civilă nr.2052 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință care este definitivă și irevocabilă, prin decizia civilă nr.2687/1999 a Tribunalului Iași și decizia nr.469 din 3 martie a Curții de APEL IAȘI.

Prin sentința nr.2052 pronunțată de Judecătoria Iașis -a admis cererea de chemare în judecată și s-a perfectat convenția de vânzare - cumpărare încheiată în anul 1995 pentru suprafața de 60., teren situat în I, Fd.. Totodată, s-a respins cererea de intervenție formulată de . Această sentință civilă are putere de autoritate de lucru judecat și instanța de apel trebuia să admită apelul și în consecință, să admită plângerea împotriva încheierii de intabulare pentru suprafața de 60.

Invocă dispozițiile art.295,296 din Codul d e procedură civilă, în sensul că instanța de apel a reținut o situație greșită și a făcut o greșită aplicare a legii.Terenul de 60. au fost incluși în suprafața de 466. în cadrul unui partaj bunuri comune în care recurenta nu a fost parte. Terenul este mai mare decât cel intabulat.

De asemenea, susține că decizia instanței de apel încalcă dispozițiile art.205 Cod procedură civilă întrucât din preambulul deciziei se consemnează că - a lipsit la proces, iar apărătorul pârâtei susține că administratorul nu poate reprezenta deoarece lichidatorul nu și-a depus semnătura la Oficiul Registrului Comerțului. Astfel s-au încălcat și dispoz.art.723 Cod procedură civilă deoarece intimata și- exercitat drepturile cu rea credință.

Potrivit disp.art.92 ind.1 din Codul d e procedură civilă citarea și actele de procedură cu - nu se puteau realiza prin afișare.Rezultă că și sub acest aspect, decizia instanței de apel este nelegală. Solicită casarea deciziei tribunalului și pentru acest motiv.

Actul autentic încheiat între, și este n ul pentru că vânzătorii nu erau proprietarii acestui teren, ei au vândut terenul ce aparținea altcuiva.Actul de vânzare este nul.

a eludat legislația în vigoare pentru că a solicitat înscrierea terenului în întregime. Înscrierea terenului în cartea funciară a fost făcută cu încălcarea legii.

Solicită a se constata că recursul este întemeiat, a fi admis, și, a se constata că decizia civilă pronunțată de instanța de apel este nelegală; cere desființarea acestei decizii, admiterea apelului, desființarea sentinței Judecătoriei Iași, și, pe fond, admiterea plângerii așa cum a fost formulată, în temeiul art.34 pct.4 și art.50 din Legea nr.7/1996.

Cu cheltuieli de judecată.

Avocat - solicită respingerea recursului având în vedere că motivele de recurs și de nulitate nu sunt întemeiate. Recurenta a fost legal citată la instanța de fond și la instanța de apel. Cu privire la susținerea potrivit căreia a făcut precizări la instanța de apel referitor la posibilitatea reprezentării recurentei de către administratorul, instanța de apel a solicitat aceste precizări.

ÎN ce privește recursul, acesta este neîntemeiat pentru motivele invocate în

Întâmpinare.

Este adevărat că sentința civilă nr.2052 a Judecătoriei Iași este definitivă și irevocabilă.Dar prin decizia civilă nr.1771/2001 se reține că ambele pățri au titluri valabile și potrivit disp.art.711,712 coroborate cu disp.art.1101,1102 cod civil triumfă partea care și-a înscris prima titlul, deci triumfă titlul deținut de.

Acțiunea de anulare titlu de proprietate a lui a fost respinsă. are o hotărâre de partaj bunuri comune ce nu poate, adevărat, să fie opozabilă recurentei - SRL.

respingerea recursului și menținerea deciziei tribunalului ca fiind legală și temeinică.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL;

Asupra recursului civil de față din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași la data de 25 octombrie 2006, instanța este învestită cu judecarea plângerii formulate de I împotriva încheierii nr. 31881/20 iulie 2006, dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I prin care s-a dispus:

Admite cererea cu privire la imobilul: parcela curți construcții în suprafață de 466 1 (1024/9/1), situat în municipiul I, - -, număr 12, județul I, înscris în cartea funciară numărul 56269 a municipiului I cu numărul cadastral 17299 proprietatea:, bun propriu, de sub PI1, P II 1 și să se înscrie. dreptul de proprietate cu titlu de drept de cumpărare și partaj.

Petenta a susținut că este proprietara suprafeței de 60, drept dobândit în anul 1995 prin cumpărare, constatat prin hotărâri judecătorești, fiind dispusă greșit intabularea întregii suprafețe de 466 pe numele.

Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 7088 din 12 iunie 2007, păstrată în apel d Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 909/12 decembrie 2007, respinge acțiunea.

Pentru a pronunța hotărârea instanța de fond constatat că:

Petenta Iac umpărat de la vânzătorii suprafața de 60 teren, din terenul de 466 situat în I,-, cu act sub semnătură privată, pe care și-a amplasat o metalică, dreptul de proprietate al petentei asupra acestei suprafețe de teren fiind recunoscut prin sentința civilă nr. 2052/8 februarie 1999, a Judecătoriei Iași, sentință definitivă și irevocabilă, data dobândirii acestui drept de proprietate fiind la 8 februarie 1999, întrucât hotărârea este constitutivă de drepturi de la data pronunțării sale.

Întreaga suprafață de teren de 466 însă a fost vândută de aceiași vânzători intimatei, prin contract de vânzare-cumpărare autentic încheiat la notar în 13 iulie 1998, iar prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, valabilitatea acestei vânzări a fost recunoscută, intimatei, fiind cumpărătoare de bună-credință.

Existând două titluri de proprietate asupra terenului de 466 la care este inclusă și suprafața de teren de 60 pe care petenta se consideră proprietară, în cadrul acțiunii în revendicare s-a stabilit prin hotărâre irevocabilă că cel mai bine aspectat este titlul intimatei care a fost de bună-credință și s-a conformat exigențelor de autenticitate a actului impuse de lege în privința vânzării de terenuri.

Cererea de revizuire a intimatei, prin care s-a constatat valabilitatea titlului intimatei formulată de petentă, a fost respinsă de către Curtea de APEL IAȘI prin decizia nr. 633/29 iunie 2005.

Instanța de prim grad a înlăturat apărările petentei, reținând că:

La data formulării cererii, 20 iulie 2006, de către intimata, în CF nu exista nici o notare referitoare la existența unui litigiu cu privire la imobilul în speță, sesizarea nr. 8/2002 din registrul de sesizări fiind radiată deoarece litigiul a fost soluționat definitiv și irevocabil prin hotărârea judecătorească care consfințește valabilitatea titlului intimatei în acțiunea de revendicare, titlu care, de altfel, a stat și la baza intabulării dreptului de proprietate a acesteia.

Se arată în considerentele sentinței că susținerile petentei, cum că deține încă un titlu de proprietate asupra terenului de 60, nu sunt întemeiate deoarece hotărârea judecătorească prin care s-a constatat valabilitatea antecontractului, încheiat în anul 1995, a fost înlăturată prin hotărârea judecătorească care a constatat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare, autentic încheiat în anul 1998, în cadrul acțiunii în revendicare, iar revizuirea privește aceste titluri și nu a fost pronunțată "într-o altă cauză" cum susține petenta.

Constată judecătoria că intimatul Iad ispus intabularea pe baza actelor ce au însoțit cererea de intabulare a intimatei la data formulării - 20 iulie 2006 - pe baza actelor doveditoare a dreptului ce s-a solicitat a fi înscris, dispozițiile art. 49 din Legea nr. 7/1996 (modificată, completată, republicată) nefiind încălcate.

În faza judecății în primă instanță intimata a invocat excepția lipsei capacității de exercițiu, respinsă cu motivarea că societățile comerciale dizolvate pot sta în proces până la lichidarea și radierea lor.

Astfel lichidatorul Centrul de expertiză în insolvență nu poate sta în judecată deoarece nu au fost îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute de Legea nr. 31/1990.

În apelul declarat împotriva sentinței dată de judecătorie, petenta a susținut că la data formulării cererii de înscriere în cartea funciară exista sesizarea formulată de nr. 9177/17 iulie 2006 și plângerea penală nr. 2075/11 iulie 2006, fiind dispusă greșit intabularea suprafeței de 60

Tribunalul constată că prima instanță a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat.

În cauză nu s-a dovedit că, la data când intimata a solicitat înscrierea în a dreptului de proprietate a suprafeței de 466, avea formulată o sesizare care să o împiedice pe aceasta să obțină intabularea dreptului de proprietate, actele depuse atât la instanța de fond, cât și la instanța de apel nedemonstrând existența vreunei astfel de sesizări la data de 20 iulie 2006, singura mențiune fiind a plângerii înaintate de sub nr. 267/21 august 2006 împotriva încheierii de intabulare nr. 31881/24 iulie 2006, iar a primit comunicarea încheierii de intabulare la data de 24 iulie 2006, conform procesului verbal de predare de la fila 17 dosar fond. Tribunalul Iași păstrează sentința nr. 7988/2007 a Judecătoriei Iași și respinge apelul declinat de petenta

Împotriva hotărârii dată de tribunal a declarat recurs petenta C invocând următoarele motive:

- nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat de și cu familia, în limita suprafeței de 60 vânzătorii nu mai puteau să vândă un teren care nu le aparținea, conform deciziei Tribunalului București ce reprezintă un precedent judiciar;

- instanța de judecată nu este abilitată prin lege să efectueze tranzacții imobiliare, așa cum a procedat prin sentința civilă nr. 7750/15 aprilie 2002 a Judecătoriei Iași;

- intimata, eludând legislația în vigoare, solicitând la data de 20 iulie 2006 înscrierea întregii suprafețe în cartea funciară inclusiv 60 ai, dispusă fără a se ține cont de decizia nr. 2052/8 februarie 1999 a Judecătoriei Iași și decizia nr. 469/3 martie 2000 a Curții de APEL IAȘI și sesizărilor înregistrate la Oficiul de Cadastru la data de 19 iulie 2006, cu zi înainte;

- data transcrierii nu corespunde cu data cererii, schița și amplasamentul sunt false, existând dosare penale în curs de soluționare la parchet;

- sentința civilă nr. 2052/8 februarie 1999, definitivă și irevocabilă are autoritate de lucru judecat;

- la termenul de judecată din 12 decembrie 2007, deși prezent, a fost indus în eroare prin faptul că grefiera a trecut dosarul cu poziția la amânări fără discuții la cererea intimatei, ulterior a aflat că instanța s-a pronunțat, fără a-i da posibilitatea de a prezenta și ultimele probe.

În susținerea recursului petenta depune "Raportul de expertiză tehnică" efectuat în dosarul 14214/1998 al Judecătoriei Iași, acțiunea în revendicare în care au calitate de părți cele din prezenta cauză, autorizația de desființare nr. 29/ 2 iunie 1999, emisă de Primăria municipiului I, prin care s-a autorizat desființarea construcțiilor și amenajărilor metalică provizorie - dosar nr. 14214/1998 pârâta

Expunerea și dezvoltarea motivelor de recurs permite încadrarea în art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă.

În calea de atac a recursului nu se pot formula cereri și apărări care nu au constituit obiectul judecății în primă instanță și calea de atac a apelului fiind incidente dispozițiile art. 316 cu referire la art. 294 Cod procedură civilă.

Curtea constată că situația de fapt stabilită prin sentință, păstrată în apel, are corespondent în probele dosarului, dispozițiile legale în materie fiind corect aplicate. Cu o motivare completă instanțele au înlăturat apărările petentei - recurente și au dat forță probantă înscrisurilor în temeiul cărora s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate cu titlu de drept de cumpărare și partaj al intimatei (căsătorită la data cumpărării) imobilului situat în municipiul I, - - nr. 12, județul I, înscris în cartea funciară cu nr. 56269 a municipiului I cu nr. cadastral 17299.

Din documentația în temeiul căreia dreptul de proprietate al intimatei s-a înscris în cartea funciară rezultă că numiții și au vândut prin actul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public - sub nr. 3885/13 iulie 1998 acesteia și soțului său, suprafața de 466 situată în I,-, tarlaua 12, parcela 1094/9/1.

Terenul a fost dobândit de vânzători, conform Legii nr. 18/1991, prin reconstituirea dreptului și emis titlul de proprietate nr. -/1998 de Comisia județeană

Prin sentința civilă nr. 7750/15 aprilie 2002 a Judecătoriei Iași bunul imobil revenit în proprietatea exclusivă intimatei, urmare desfacerii căsătoriei și împărțirii comunității de bunuri. La data de 15 iulie 1998 actul autentic de vânzare-cumpărare a fost transcris în registrele de publicitate imobiliară, producând efectele prevăzute de art. 711 și art. 712 Cod procedură civilă, fiind incidente și dispozițiile art. 1801 și 1802 Cod civil. Faptul că prin sentința civilă nr. 2952/8 februarie 1999 a Judecătoriei Iașis -a perfectat vânzarea între și vânzătorii și pentru 60 nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate a intimatei, transcris în registrul de publicitate anterior respectiv 15 iulie 1998 de la care este și opozabil terților între care și recurenta. Cu autoritate de lucru judecat prin decizia civilă nr. 1771/12 iunie 2000 a Tribunalului Iași (irevocabilă prin decizia civilă nr. 1998/3 noiembrie 2000 a Curții de APEL IAȘI ) și dată în alt litigiu între aceleași părți, acțiunea în revendicare s-a statuat ca hotărâre judecătorească care ține loc de act de vânzare pentru petenta (sentința civilă nr. 2052/8 februarie 1999 a Judecătoriei Iași are caracter constitutiv de drepturi. În consecință este prioritar, urmare încheierii și transcrierii actului autentic nr. 3885/13 iulie 1998, dreptul de proprietate al intimatei.

Recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

În cartea funciară dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil, conform art. 20 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare și a Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară. Cu înscrisurile depuse la dosar, ce constituie documentația cerută de lege, este făcută dovada că dreptul de proprietate al intimatei este transmis în mod valabil.

Legalitatea titlului intimatei a fost contestată, pe cale principală, de recurentă în acțiunea ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a contractului autentificat sub nr. 3885/1998, respinsă prin sentința civilă nr. 6806 din 18 iunie 2003 a Judecătoriei Iași (definitivă și prin decizia civilă nr. 726/22 septembrie 2004 a Tribunalului Iași și decizia civilă nr. 444 din 8 aprilie 2005 a Curții de APEL IAȘI ) hotărârea a intrat în puterea lucrului judecat.

În consecință, contractul își produce toate efectele în ce privește transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 466 ce constituie titlu valabil pentru intimată.

În limitele investirii prin plângere în temeiul art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, judecătoria a verificat legalitatea și temeinicia încheierii atacate, potrivit competenței sale. Instanța nu a efectuat "tranzacții imobiliare", ci a soluționat cauze conform art. 129 Cod procedură civilă, hotărând asupra obiectului judecății. Hotărârea atacată, cât și sentința dată în primă instanță, redactată conform art. 261 Cod procedură civilă, cuprind considerentele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței,cât și cele pentru care s-au înlăturat apărările petentei. Instanța a făcut aplicare corectă a legii speciale a cadastrului și publicității imobiliare verificându-se legalitatea titlului cu privire la care lucrările de publicitate imobiliară s-au efectuat inițial sub nr. 8209/1998 (fila 7 dosar fond) urmare autentificării contractului prin încheierea nr. 31881/20 iulie 2006 fiind înscris dreptul de proprietate ca bun propriu, urmare stingerii litigiilor prin hotărâri judecătorești, între recurentă și.

Hotărârile judecătorești pronunțate în alte pricini ce au ca obiect dreptul de proprietate în care nu sunt părți cele din prezenta cauză, nu sunt obligatorii pentru instanță nefiind pronunțate în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 329 Cod procedură civilă) În același sens cercetările penale nefinalizate prin anularea sau constatarea nulității, în speță a contractului de vânzare cumpărare nr. 3885/1998 nu constituie motive de respingere a cererii de înscriere, titlul fiind valabil.

În copia cărții funciare nr. 56269/municipiul I înaintată instanței este menționată numai plângerea împotriva încheierii nr. 31881/2006 pentru sesizarea cu nr. 48/2002 fiind dispusă radierea (fila 18 - 51 dosar fond) urmare verificării hotărârilor judecătorești învestite cu formulă executorie, înscrisuri invocate ca mijloace de probă și în prezenta cauză.

Cum nu sunt înregistrate alte notări, deși s-au invocat de recurent, înscrierile și radierea sunt dispuse în baza hotărârilor judecătorești între care și sentința civilă 2052/1999, definitive și irevocabile. În consecință nu există nici un motiv legal pentru a se respinge cererea de înscriere soluționată prin încheierea atacată, așa cum s-a stabilit corect de instanțe. Faptul că cererea de înscriere este soluționată la un termen ulterior înregistrării, nu se sancționează cu nulitatea cererii, alăturat datei primirii este menționat și termenul (fila 6 dosar fond).

Criticile privind schițele anexă la contract, a căror legalitate a fost verificată și în acțiunea în revendicare, nu sunt întemeiate, în cauză nu s-a dovedit că sunt "false". Drepturile procesuale ale petentei nu au fost încălcate în sensul art. 304 pct. 5 și art. 105 Cod procedură civilă, pentru ca hotărârea atacată să fie sancționată cu nulitatea.

În faza judecății în primă instanță și apel, pentru termenul la care au avut loc dezbaterile, petenta a fost legal citată. Judecarea apelului a avut loc la 12 decembrie 2007 în lipsa apelantei. Instanța a dispus verificări la Oficiul Registrului Comerțului, constatându-se că lichidatorul nu a depus specimenul de semnătură, Centrul de Expertiză în Insolvență I comunicând că nu are mandat de reprezentare, fiind reprezentată de administratorul statutar (filele 70, 82). Consemnarea în partea introductivă a hotărârii tribunalului a concluziilor intimatei - persoană fizică - reprezentată de avocat cu privire la citarea nu constituie o încălcare a drepturilor procesuale ale acesteia și nici îngrădirea dreptului la probe. Tribunalul a avut dovezi în dosar comunicările Oficiului Registrului Comerțului privind mandatul lichidatorului.

Înscrisurile depuse ca probe în recurs sunt mijloace de probă asupra cărora instanțele de judecată s-au pronunțat în alte litigii ale părților prin hotărâri irevocabile.

Prin conținutul lor nu înlătură valabilitatea titlului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în cartea funciară.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de I împotriva deciziei civile 909 din 12 decembrie 2007 a Tribunalului Iași, pe care o menține. Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex. /16.06.2008

Tribunalul Iași - jud., jud.

Președinte:Cristiana Angelescu
Judecători:Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu Stanciu, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 213/2008. Curtea de Apel Iasi