Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 219/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.219
Ședința publică din 11 martie 2009
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții recurenți și împotriva deciziei civile nr.586/A/12.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați, SC SRL T, CONSILIUL LOCAL AL și, având ca obiect rectificare CF.
La apelul se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen și este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.03.2009, când pronunțarea a fost amânată pentru data de azi, 11.03.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată precizată înregistrată la Judecătoria Timișoara sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâții, SC SRL T și Consiliul Local al solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va da, să constate existența suprafeței de 300 mp teren situat în,-; să dispună rectificarea CF 3125 în sensul înscrierii suprafeței de 541 mp în loc de 241 mp cum greșit este menționat; să dispună intabularea în CF 3125 a dreptului de proprietate al reclamanților.
În motivare au invocat că suprafața reală a terenului înscris în CF 3125, suprafață pe care o folosesc din anul 1970 este mai mare decât cea care rezultă din evidențele de carte funciară, astfel că se impune rectificarea acesteia.
În drept au invocat dispozițiile art.351și urm. din L 7/1996, art.111 pr.civ.
Prin sentința civilă nr.3796/06.03.2008 instanța a respins excepția de inadmisibilitate a cererii de rectificare carte funciară invocată de pârâta SC SRL și a admis excepția inadmisibilității cererii în constatarea suprafeței de 300 mp invocată de aceeași pârâtă; a admis în parte acțiunea, dispunând rectificarea CF 3125 nr.top 1719/8 în sensul înscrierii suprafeței reale de teren de 505 mp în loc de 241 mp și a respins capătul de cerere privind constatarea suprafeței de 300 mp teren.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 241 mp cu nr.top 1719/8 și a casei cu nr.8, imobil înscris în CF 3125 și pe care îl folosesc din anul 1970, acesta fiind delimitat prin garduri din plasă pe toate laturile.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză s-au identificat vecinătățile imobilului și s-a stabilit că suprafața reală de teren este de 505 mp. Prin același raport, expertul a stabilit că limitele proprietății pârâtei SC SRL sunt identice cu cele din dezmembrarea efectuată în 2003 și avizată de OCPI; cu ocazia dezmembrării nr.top 158 pârâta-cumpărătoare a edificat un gard din plasă de sârmă cu fundație de beton.
Cum dispozițiile art.32 din Legea 7/1996 prevăd că efectul de inopozabilitate al înscrierilor este inoperant cu privire la suprafața terenurilor iar art.34 pct.4 din aceeași lege permite rectificarea cărții funciare în situația în care înscrierea de CF nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă și a dispus rectificarea suprafeței conform celor mai sus arătate.
Cererea de constatare a existenței suprafeței de 300 mp a fost respinsă ca inadmisibilă față de dispozițiile art.111 pr.civ.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC SRL.
Prin decizia civilă nr.586/A/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- apelul a fost admis, iar sentința schimbată în parte, în sensul respingerii și a cererii în rectificare de carte funciară.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.34 din Legea 7/1996 câtă vreme, potrivit Ordinului nr.634/2006 întinderea suprafeței de teren înscrisă în cartea funciară poate fi doar modificată în condițiile prevăzute de art.33 din Legea 7/1996 și de acest ordin.
A mai reținut instanța că și în situația în care s-ar reține incidența art.34 din lege, reclamanții nu au motivat eroarea ce a determinat ca înscrierea de carte funciară să nu mai corespundă cu situația reală a imobilului (când a apărut, ce a cauzat-o etc.). Mai mult, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în baza Legii 18/1991 prin constituire (titlul astfel emis nefiind contestat), iar dreptul de proprietate nu poate fi recunoscut decât asupra suprafeței de maxim 250 mp.
În fine, constatările expertului referitoare la suprafața reală sunt nerelevante față de dispozițiile art.25 al.2 lit.b din Ordinul 634/2006 care impun ca partea să prezinte, în situația de față, un titlu pentru suprafața excedentară.
Împotriva deciziei au declarat recurs în termen reclamanții care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând în principal modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și, în subsidiar, casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
În motivare au invocat calitatea lor de proprietari asupra parcelei de teren care conform raportului de expertiză întocmit în cauză, are o suprafață mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, concluziile expertului fiind însușite de pârâta-intimată.
Au mai invocat neobservarea de către instanță a celor statuate prin Decizia civilă nr.21/2005 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra unui recurs în interesul legii.
În fine, au invocat nepronunțarea de către tribunal asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local și pronunțarea asupra unor aspecte neinvocate de pârâta-apelantă.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.8, 9.pr.civ.
Pe cale de întâmpinare, pârâta SC SRL a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art.306 al.2 pr.civ. având în vedere dispozițiile art.305 pr.civ. raportat la înscrisurile depuse în recurs de reclamanți, față de dispozițiile art.299 și următoarele pr.civ. și de dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
În primul rând, respingerea capătului de cerere în constatare nu a fost criticată, astfel că instanța de recurs nu are a se preocupa de acest aspect.
În continuare, este de observat că recurenții invocă greșita respingere în apel a cererii formulate în sensul rectificării cărții funciare sub aspectul suprafeței de teren a parcelei pe care o au în proprietate.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a avut în vedere că reclamanții urmăresc mărirea suprafeței înscrise în cartea funciară, aspect ce nu face obiect al rectificării în sensul art.34 din Legea 7/1996 ci, eventual, al modificării - astfel cum rezultă și din Ordinul 634/2006 care face trimitere la art.33 din Legea 7/1996; chiar dacă - a mai reținut instanța - ar fi incidente dispozițiile art.34 pct.4 din Legea 7/1996, reclamanții nu au dovedit când a apărut eroarea cu privire la suprafață, ce a cauzat-o etc.
Art.33 din Legea 7/1996 în forma în vigoare la data promovării acțiunii dispune următoarele:
"(1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
(3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
(4) înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Pe de altă parte, art.34 al.1 pct.4 din Legea 7/1996 în aceeași formă prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară când înscrierea nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În fine, Ordinul nr.634/2006 prevede că în cazul în care suprafața din măsurători este mai mare decât în documentația precedentă sau, după caz, decât cea din actele de proprietate, iar diferența este mai mare de 5% în cazul imobilelor împrejmuite (situația de față),rectificareasuprafeței se va face prin alt act doveditor al dreptului de proprietate (art.25 din ordin).
Din interpretarea sistematică și gramaticală a acestor texte rezultă că reclamanții au la îndemână procedura contencioasă de rectificare a cărții funciare, contrar celor reținute în apel.
Nu pot fi reținute argumentele potrivit cu care cererea reclamanților nu poate fi primită întrucât aceștia nu au motivat eroarea care a determinat ca înscrierea să nu mai corespundă cu situația reală a imobilului, această interpretare echivalând cu o adăugare la lege și având consecință neaplicarea acesteia. Pe de altă parte, dovada motivului și a momentului la care s-a produs eroarea este, în general, aproape imposibil de făcut, mai ales în cazul suprafețelor de teren dobândite într-o perioadă în care instrumentele de măsurat nu aveau performanțele tehnice similare celor actuale.
A mai reținut instanța de apel că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței înscrise în baza Legii 18/1991, act normativ care a recunoscut dreptul de proprietate doar asupra terenului dat în folosință, teren care în baza reglementărilor din anul 1985 nu putea depăși 250 mp, că reclamanții aveau la îndemână calea de atac împotriva titlului emis în baza Legii 18/1991 și că, potrivit art.25 al.2 lit.b din Ordinul 634/2006, reclamanții erau datori să prezinte un titlu pentru suprafața excedentară, măsurătorile expertului și concluziile sale în acest sens nefiind concludente.
Nici aceste considerente nu pot fi reținute, având în vedere următoarele:
În primul rând, se observă că reclamanților li s-a atribuit în anul 1970 (și nu în anul 1985, acesta fiind în realitate anul în care reclamanții au înregistrat casa construită pe teren) parcela cu nr.1719/8 adusă din CF 3124.
Chiar dacă în această carte funciară se menționează că parcela se transnotează cu situația neschimbată în CF 3125 (CF 3124, B3), se observă că, deși în suprafață de 250 mp, ea este înscrisă în noua carte funciară ca având 241 mp. Se constată, astfel, că neconcordanțele privind suprafața au apărut încă de la efectuarea acestor operațiuni de carte funciară.
În al doilea rând, este adevărat că ordinul dat în baza Legii 18/1991 face referire la suprafața de 241 mp, însă el se referă la suprafața tabulară - suprafață pe care reclamanții o contestă ca nefiind conformă cu realitatea - pe care se află casa de locuit și anexele gospodărești, conform art.23 din Legea 18/1991. Textul de lege menționat face trimitere la art.8 din DL 42/1990 care dispune că terenul aferent casei de locuit și anexelor, curtea și grădina din jurul acestora constituie proprietatea particulară a deținătorilor.
În consecință, câtă vreme reclamanților li s-a recunoscut prin acest ordin dreptul de proprietate asupraparceleipe care le este amplasată gospodăria, reclamanții nu aveau interesul să atace acest titlu, cu atât mai mult cu cât suprafața de teren înscrisă în cartea funciară era, la acea dată, nemodificată.
Din acest punct de vedere, concluziile expertului potrivit cu care reclamanții folosesc de peste 35 de ani o suprafață de teren de 505 mp împrejmuită sunt utile soluționării cauzei, iar un act doveditor în sensul art.25 din Ordinul nr.634/2006 îl constituie chiar hotărârea judecătorească pe care reclamanții tind să o obțină pe calea prezentului demers judiciar.
În consecință, capătul de cerere în rectificarea cărții funciare este admisibil, astfel că instanța de apel era ținută să procedeze la examinarea fondului cererii sub toate aspectele, inclusiv prin prisma raportului de expertiză întocmit în cauză.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel urmează a verifica și în ce măsură dreptul de proprietate al pârâtei-apelante SC SRL ar fi afectat de rectificarea suprafeței de teren, respectiv în ce măsură justifică un interes în promovarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe. Cum pârâta invocă afirmate erori săvârșite de expert cu ocazia efectuării măsurătorilor, instanța va solicita lămuriri suplimentare expertului sau va dispune efectuarea unei noi expertize de specialitate.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor artr.312 al.1, 2, 3, 5.pr.civ. raportat la art.304 pct.9 pr.civ. instanța va admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.586/A/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, va casa decizia recurată și va trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru rejudecarea apelului declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr.2796/06.03.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.586/A/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează decizia recurată și trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru rejudecarea apelului declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr.2796/06.03.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, - - G - - -
Grefier,
- -
Red.FȘ/18.03.2009
Tehnored.MM/2 ex/24.03.2009
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu
