Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 27/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 27/
Ședința publică din 13 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de petenta, domiciliată în Câmpulung,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.152 din data de 6.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu a răspuns recurenta-petentă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru de 4 lei, achitată cu chitanța nr.- din data de 25.11.2009, emisă de Trezoreria Câmpulung și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta-petentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În raport de această împrejurare, Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin încheierea nr.801/29.01.2009 pronunțată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară A - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung s-a respins cererea înaintată de pentru intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor rezultate din dezmembrare pentru -, și, cu motivarea că pentru imobilele rezultate din dezmembrare era necesar ca anterior să fi fost înscris dreptul de proprietate. De asemenea, petenții nu au depus acte de proprietate pentru imobilele ce se solicită a se dezmembra, nefiind îndeplinite astfel disp.art.20 alin.1, art.47 și art.48 alin.1 lit.a din Legea nr.7/1996 republicată.
Împotriva acestei încheieri a formulat plângere, înregistrată sub nr.56/04.02.2009, petentul, arătând că prin actul de dezmembrare autentificat sub nr.81 din 28.01.2009, a fost dezmembrat imobilul compus din suprafața de 697. teren curți, construcții și fânețe și din casa C1, aflată pe acest teren, imobil situat în intravilanul comunei Rucăr, str.-. - nr.28, județul A, cu nr.cadastral 2429, acest imobil fiind dobândit de -, și, cu titlu de moștenire legală de la mama lor, decedată la 31 mai 1999, conform certificatului de moștenitor nr.141/2004.
S-a mai arătat că motivul invocat de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru justificarea încheierii de respingere nu este legal, deoarece chiar dacă dezmembrarea are un caracter declarativ și nu translativ de proprietate, transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului a intervenit prin moștenire legală, iar lucrarea cadastrală a obținut toate avizele necesare, a fost verificată, recepționată, semnată, taxată și a obținut număr cadastral.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art.20 și 49 din Legea nr.7/1996, coroborate cu dispozițiile art.644 Cod civil. și art.11 din Decretul nr.144/1958.
În susținere s-a depus dosarul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Prin sentința civilă nr.724 din 08.04.2009, Judecătoria Câmpulung a respins plângerea, reținând următoarele:
Potrivit încheierii nr.801/29.01.2009, dată de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung în dosarul nr.801/2009, s-a respins cererea privind intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor rezultate din dezmembrare pentru că petenții nu au depus acte de proprietate cu privire la imobilul ce se solicită a se dezmembra și nici nu a fost anterior înscris dreptul de proprietate asupra imobilului, în cartea funciară.
Din conținutul actului de dezmembrare autentificat sub nr.81/28.01.2009 nu rezultă că asupra imobilelor teren și construcție, situate în intravilanul comunei Rucăr, ar fi fost anterior înscris dreptul de proprietate în cartea funciară pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-a făcut nici dovada inițială a dreptului de proprietate asupra imobilelor supuse dezmembrării.
Dispozițiile Legii nr.7/1996 cu privire la înscrierea dezmembrării unui drept cuprind obligația fie a transcrierii dintr-o carte funciară în alta, fie trecerea în aceeași carte funciară, dar în situația dovedirii acestor drepturi.
Cum din întreg materialul probator nu rezultă existența unei cărți funciare pentru imobilele în discuție, încheierea a fost apreciată ca temeinică și legală, astfel că în condițiile art.50 din Legea nr.7/1996, plângerea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
Actul de dezmembrare autentificat sub nr.81/2009 privește imobile dobândite de copartajanți prin moștenire legală conform certificatului de moștenitor nr.141/2004.
Astfel, prin aceste înscrisuri s-a dovedit că petenții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor prin succesiunea legală, drepturile reale fiind opozabile terților fără înscrierea în cartea funciară (art.26 alin.2).
În plus, certificatul de moștenitor reprezintă actul final al unei proceduri finalizată printr-un act de jurisdicție voluntară având caracterul unui înscris oficial autentic, executoriu și irevocabil, asupra căruia nici notarul care l-a eliberat și nici moștenitorii nu mai pot reveni, fiind recunoscut ca fiind executoriu în aceleași condiții ca și deciziile judecătorești potrivit regulamentului CE 220/2003.
Prin urmare, întrucât certificatul de moștenitor nu a fost anulat sau modificat printr-o hotărâre judecătorească, iar prin acesta se poate face dovada dobândirii pe cale de succesiune legală a dreptului real de proprietate de către petenți de la autorii lor asupra imobilelor ce fac obiectul actului de dezmembrare, în conformitate cu art.11 din Decretul nr.144/1958 s-a solicitat să se constate că s-a realizat o transmisiune a dreptului de proprietate prin această modalitate a dobândirii prin moștenire legală, cu consecința admiterii apelului, modificării sentinței și constatării îndeplinirii condițiilor pentru intabularea dreptului de proprietate privind imobilul ce face obiectul actului de dezmembrare menționat.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.152/06.10.2009, a respins apelul ca nefondat reținând următoarele:
În certificatul de moștenitor nr.141/2004 se menționează că imobilele terenuri au fost dobândite de autorii petenților cu titlu de înzestrare verbală în anul 1944, fără a exista la dosarul cauzei un act de proprietate sau o dovadă din care să rezulte că acestea au aparținut transmițătorilor.
Prin criticile invocate de către petentă se face confuzie între modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prin succesiune legală și dovedirea acesteia și care, în cauză, nu se poate realiza prin certificatul de moștenitor în lipsa altor probe.
Cu privire la puterea doveditoare a certificatului de moștenitor s-a reținut că potrivit art.25 alin.2 din Decretul nr.40/1953, acesta face dovada deplină până la anularea sa pe cale judecătorească în ceea ce privește calitate de moștenitor, cota sau bunurile care revin fiecărui succesor, constatările făcute în el neavând putere de lucru judecat.
Nici față de moștenitori, nici față de terți, certificatul de moștenitor nu dovedește dreptul de proprietate, ci doar calitatea moștenitorilor de a intra în posesia bunurilor care au aparținut defunctului și care fac parte din masa succesorală, însă cu condiția de a face dovada că într-adevăr aceste bunuri au aparținut defunctului, ceea ce constituie un aspect distinct de modul în care moștenitorii dobândesc dreptul de proprietate prin succesiune legală.
Certificatul de moștenitor constituie dovada între moștenitori cu privire la cele ce cuprinde, tocmai datorită caracterului său convențional, însă față de terți acesta nu poate face dovada decât cu privire la calitatea moștenitorilor de a fi dobândit bunurile ce constituie masa succesorală, dar nu și cu privire la componența ei, chiar dacă o menționează.
Prin urmare, nu se poate reține că moștenitorii sunt dispensați de obligația de a face dovada dreptului de proprietate privind bunurile aflate la masa succesorală, întrucât simpla susținere că trecerea unor bunuri în masa succesorală cu ocazia dezbaterilor în fața notarului public nu poate constitui proba în ceea ce privește dreptul de proprietate al moștenitorilor asupra lor.
Astfel, mențiunile din certificatul de moștenitor nu au putere probantă împotriva terților în ceea ce privește drepturile moștenitorilor.
Ori, prin solicitarea înscrierii în cartea funciară se urmărește practic asigurarea opozabilității față de terți a dreptului de proprietate pentru care s-a întocmit actul de dezmembrare autentificat sub nr.81/28.01.2009, astfel că se impune îndeplinirea cerințelor prev. de art.20 alin.1, art.47 și 48 alin.1 lit.a din Legea nr.7/1996 în ceea ce privește dovada dreptului de proprietate a imobilelor pentru care se solicită intabularea și care nu au fost îndeplinite prin nedepunerea actelor de proprietate menționate în textele de lege arătate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen legal, petenta, pentru Biroul Notarului Public, criticând-o pentru nelegalitate sub motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă arătând, în esență, următoarele:
- Tribunalul a interpretat greșit dispozițiile art.11 din Decretul nr.144/1958 deoarece dreptul de proprietate asupra imobilului dezmembrat a fost dobândit prin moștenire legală, dreptul de proprietate al antecesoarei a fost dobândit tot prin moștenire legală, potrivit certificatului de moștenitor nr.758/1987 eliberat de notariatul de Stat Local Câmpulung, în care se arată că terenul era moștenit de de la tatăl său, decedat în anul 1935.
Potrivit textului de lege susmenționat, actele de înstrăinare sau împărțeală a imobilelor din comune nu trebuiau să îmbrace forma autentică, iar imobilul în speță este situat într-o comună, astfel că antecesoarea copartajanților l-a dobândit fără act autentic, prin moștenire legală de la soțul său.
- Instanța a interpretat greșit dispozițiile art.26 al.1 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora dreptul de proprietate este opozabil față de terți, fără înscriere în cartea funciară, când provine din succesiune, astfel că nu era necesar ca, anterior dezmembrării proprietății, dreptul de proprietate să fie intabulat în cartea funciară, cum greșit au reținut instanțele de fond și de apel.
- Tribunalul a ignorat dispozițiile art.46 din Regulamentul CE 220/2003, potrivit cărora actele autentice executorii într-un stat membru sunt recunoscute și devin executorii în același condiții ca și deciziile judecătorești, astfel că, atâta timp cât nu a fost desființat de instanță, acest act de jurisdicție voluntară trebuie să fie intabulat în cartea funciară.
În consecință, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei și a sentinței în sensul admiterii cererii de intabulare și radierii notării respingerii în cartea funciară.
Recursul este fondat.
Motivul de recurs ce poate fi încadrat în dispozițiile art.312 al.5 Cod procedură civilă este fondat pentru că, astfel cum rezultă din considerentele deciziei recurate, instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra criticilor din apel privind încălcarea dispozițiilor art.26 al.1 din Legea nr.7/1996 și a art.11 din Decretul nr.144/1958, tribunalul analizând alte texte de lege, respectiv art.25 al.2 din Decretul nr.40/1953 și art.20, 47 și 48 din Legea nr.7/1996.
Esențial, însă, în această cauză este modul de transmitere invocat, respectiv moștenire legală, în legătură cu care s-au menționat certificatele de moștenitor nr.141/2004 și nr.758/1987, mod de transmitere a proprietății neanalizat de instanțele de apel și de fond.
De asemenea, trebuie avut în vedere că, potrivit art.26 al.1 din Legea nr.7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art.312 al.1 și 312 al.5 Cod procedură civilă, va admite recursul de față, va casa decizia recurată și sentința instanței de fond și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond în condițiile art.315 al.1 și 3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de petenta, pentru BIROUL NOTARULUI PUBLIC, cu sediul în Câmpulung,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.152 din data de 06.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Casează decizia și sentința civilă nr.724/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Câmpulung și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.5/21.01.2010.
Jud.apel:.
-.
Jud.fond:
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
