Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 278/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.278/R

Ședința publică de la 05 mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Simona Bacsin

JUDECĂTOR 2: Anica Ioan

JUDECĂTOR 3: Luminita Solea

Grefier - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului civil declarat de intimatele - A SRL B- F, - - -PRIN LICHIDATOR - - - F, - - - PRIN LICHIDATOR MBV - F, împotriva deciziei civile nr.217 din 15 nov.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 aprilie 2008, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 05.05.2008, când,

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată la nr- la Judecătoria Focșani - SRL a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr.20880 din 10 octombrie 2005 pronunțată de OCPI V solicitând anularea acesteia și a se dispune intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului situat în F 56 pc.235 constând în suprafața de 1168 mp.

Prin sentința civilă nr.2183 din 24 mai 2007 Judecătoria Focșania admis plângerea și a anulat încheierea de respingere a cererii de intabulare și a dispus intabularea dreptului de proprietate al petentei pentru suprafața de 1168 mp teren situat în F 56 pc.235, respingând cererile de intervenție ca neîntemeiate și constatând că Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V nu are calitate procesuală pasivă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că izvorul dreptului de proprietate al petentei îl constituie sentința civilă nr.1843/2005 a Judecătoriei Focșani rămasă definitivă și irevocabilă astfel că OCPI V nu poate face discuții asupra fondului soluționat, mai ales că această sentință nu a fost atacată. Mai reține instanța de fond că în mod eronat pârâta a impus reclamantei îndeplinirea altor condiții decât cele prev.de disp.Legii nr.7/1996 anterior modificării adusă prin Legea nr.247/2005.

În ce privește cererea de intervenție, instanța de fond a reținut că aceasta nu este întemeiată, întrucât diferendele litigioase dintre părți nu pot fi soluționate în cadrul prezentei plângeri.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel - SRL B, - - prin lichidator judiciar - F și - - prin lichidator judiciar MBV, considerând că aceasta este nelegală și netemeinică întrucât:

1. instanța de fond a ignorat dispozițiile art.22 al.3 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor dacă sunt opozabile titularilor. Cum sentința de care se prevalează petenta nu le este opozabilă, nu putea fi intabulată. Mai susține petenta că sentința civilă pe care o invocă petenta este pronunțată ulterior sentinței civile nr.103/01.05.2006 prin care s-a anulat actul de proprietate al vânzătoarei - - România SRL, astfel că nici dreptul dobândit de petentă nu putea fi intabulat;

2. în mod greșit instanța de fond a reținut că OCPI V trebuie să intabuleze dreptul de proprietate al petentei, fără a ține cont că anterior, prin hotărâri judecătorești se notase: anularea actului de proprietate al vânzătoarei, interdicția de înstrăinare a imobilului și se intabulase dreptul de proprietate al lor - - - și - -;

3. în mod greșit instanța a reținut că Legea nr.247/2005 ar fi intrat în vigoare la 90 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, întrucât dispozițiile acestea au fost de imediată aplicare, că în mod greșit instanța de fond nu a ținut cont de argumentele OCPI referitoare la lipsa efectuării procedurii obligatorii a dezmembrării, existând astfel un impediment tehnic în efectuarea intabulării;

4. în mod greșit a considerat instanța de fond că existența unor diferende litigioase constituie un argument pentru respingerea cererii de intervenție, tratându-le discriminatoriu pe apelante.

Prin decizia civilă nr.217/2007 a Tribunalului Vranceas -a respins apelul ca

nefondat reținându-se următoarele:

1. Este adevărat că potrivit art.20 al.3 din Legea nr.7/1996 republicată,

Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative, vor înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor". Apelantele însă au ignorat însă, că, potrivit art.26 al.1 și 2 din Legea nr.7/1996, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune,accesiune, vânzare silită și uzucapiune și că în aceleași condiții sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prinhotărâri judecătorești". Așa fiind, susținerea apelantei că hotărârea judecătorească nefiindu-le opozabilă nu poate fi intabulată nu poate fi primită.

2. De asemenea nu poate fi reținută susținerea apelantelor vizavi de legalitatea

Și temeinicia hotărârii judecătorești pe care o invocă petenta, întrucât conținutul unei hotărâri judecătorești nu poate fi contestat și nici supus cercetării, astfel încât orice încercare de a cenzura sau modifica o hotărâre judecătorească nu este permisă.

3. În ce privește dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996 în forma în vigoare la

data depunerii cererii de intabulare, nu prevedeau condiția depunerii extrasului de carte funciară. Chiar dacă era necesară depunerea acestui extras de carte funciară OCPI putea să solicite petentului depunerea acestui act, ori, așa cum se reține și prin încheierea atacată altele au fost considerentele respingerii cererii (expuse pe larg) iar în ce privește acest extras se face în treacăt vorbire de el și că, nu a fost solicitat și nici depus". Ori, acestea fiind unimpediment tehnicastfel cum îl numesc apelantele putea fi înlăturat și nu putea duce prin el înseși la respingerea cererii de intabulare.

4. În ce privește cererile de intervenție, se observă din actele dosarului că

există numai singură astfel de cerere aflată la fila 7 din dosarul de fond. Prin această cerere - prin lichidator formuleazăcerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea ca nefondată a cererii formulată de petenta - SRL.

În mod corect prima instanță a respins această cerere ca neîntemeiată. În primul rând ea nu îndeplinește cerințele disp.art.49 cod procedură civilă întrucât potrivit aliniatul 2 al acestui text, intervenția este în interes propriu când cel care intervine, invocă un drept al său". Ori apelanta nu invocă nici un drept al său ci solicită doar respingerea plângerii formulată de petentă. Pe de altă parte se pare că această cerere nu vizează nici măcar pricina de față, în cuprinsul său făcându-se mențiunea despre,petenta - România SRL".

Cât privește pe - - aceasta nu a depus la dosar o astfel de cerere, fiind introdusă în această calitate, fără temei însă, prin încheierea din 25 ianuarie 2007. Așa fiind ea nu are această calitate, fiind citată în cauză doar ca parte înscrisă în cartea funciară căreia OCPI era obligată să-i comunice încheierea.

Pentru aceste considerente tribunalul a constatat că apelul nu este fondat.

Impotriva deciziei civile nr.217/2007 a Tribunalului Vrancea au declarat recurs intervenientele - B & A SRL B, - - și - - invocând disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Astfel, recurentele consideră că instanța a încălcat disp.art.22 alin.3 din Legea nr.7/1996 conform cărora o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă este opozabilă titularilor. In cauză această condiție nu este îndeplinită pentru că această sentință este pronunțată în contradictoriu cu - România SRL, societate care nu este titulara dreptului de proprietate, nu a fost niciodată titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză, a formulat plângere împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de intabulare și s-a menținut soluția registratorului de carte funciară prin decizia civilă nr.277/2006 a Tribunalului Vrancea.

In consecință prin dispunerea intabulării unei hotărâri judecătorești care nu are nici o legătură cu titularul dreptului - se încalcă disp.art.22 alin.3 din.7/1996 (motivul 1).

Recurentele invocă faptul că în cauză s-au încălcat și disp.art.22 alin.1 din leg.7/1999 potrivit cărora dreptul de proprietate asupra unui imobil se va înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a transmis sau s-a constituit în mod valabil. Ori, sentința civilă nr.1843/2005 pe care o invocă petenta este pronunțată ulterior sentinței civile nr.103/2006 prin care s-a anulat actul de proprietate al autoarei - România SRL. Nici autoarei lui - România SRL numitei - SRL - nu i s-a intabulat dreptul de proprietate. Cum valabilitatea actului translativ de proprietate trebuie să constituie obiect de preocupare pentru registratorul sesizat cu cererea de intabulare, în mod greșit s-a admis prezenta plângere. (motivul 2)

Din moment ce în baza unor hotărâri judecătorești anterioare se notase anularea actului de proprietate al autoarei petentei, se notase interdicția de înstrăinare a imobilului la solicitarea Tribunalului Brăila, se intabulase dreptul de proprietate al recurentelor - - și - - era firesc la OCPI să emită considerentele reținute în încheierea de respingere. (motivul 3)

Recurentele invocă faptul că-n mod greșit nu s-a reținut argumentul OCPI precum în speță ar fi trebuit efectuată anterior dezmembrarea. Astfel art.72 alin.1 din Legea nr.7/1996 care prevede această obligație, exista la data apariției Legii 247/2005 care aduce modificări legii cadastrului. Aceste modificări nu au vizat și art.72 și ca atare termenul menționat pentru intrarea în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 247/2005 nu a avut influență asupra acestui articol și implicit asupra acestei obligații. (motivul 4).

Se consideră de către recurente că trimiterea instanței de apel a acestora la dreptul comun pentru soluționarea problemei e discriminatorie față de soluția dată petentei de înregistrare a dreptului său de proprietate pe această cale și nu pe calea dreptului comun. (motivul 5).

La termenul din 19.03.2008 apărătorul recurentelor a invocat ca motiv de ordine publică excepția tardivității formulării plângerii pentru că încheierea 20880/10.10.2005 (dosarul nr.20880/30.08.2005) a fost comunicată petentei la 14.2005 iar plângerea a fost înregistrată la 02.12.2005 cu nerespectarea termenului de 15 zile prev. de Legea nr.7/1996.

In urma probelor administrate pentru soluționarea excepției s-a constatat că aceasta e nefondată pentru că într-adevăr i s-a comunicat petentei încheierea 20880 la 14.2005 însă aceasta a formulat o primă plângere expediată la 31.2005 - cu respectarea termenului de 15 zile - conform copiei plicului anexată la dosarul de recurs la fila 93.

Soarta acestei plângeri pentru că a fost adresată greșit OCPI și nu Judecătoriei Focșania fost de respingere de către OCPI prin încheierea 25765/8.11.2005 (46 - dosar recurs). Ori, OCPI nu era abilitată de lege să soluționeze plângerea chiar dacă era adresată unui alt organ decât cel competent.

Cum această plângere a respectat termenul instituit de Legea 7/1997 urmează a se respinge excepția tardivității ca nefondată.

Pe fond, examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul este fondat.

In fapt, potrivit hotărârii judecătorești irevocabile date-n cauză (decizia civilă nr.2128/R/2005 a Curții de APEL GALAȚI și decizia civilă nr.958/R/2004 a aceleași instanțe), în cadrul procedurii speciale prevăzute de Legea nr.64/1995 republicată, privind pe debitoarea - SRL, prin lichidator, recurenta-creditoare - România SRL s-a subrogat în drepturile creditoarei (la rândul său bancă în faliment), drepturi pe care aceasta le avea asupra - SRL.

De precizat că transmiterea dreptului de creanță privea și toate garanțiile acordate pentru realizarea creanței.

Prin tranzacția nr.20/98/F/30.08.2004, lichidatorul judiciar al - - SRL a transmis în proprietatea - România SRL, prin efectul compensării cu creanța deținută de aceasta în valoare de 20.662.392.124 lei și prin plata sumei de 1.229.747.876 lei următoarele bunuri imobile: corp administrație, spații expoziționale corp I și II, atelier mecanic și teren în suprafață de 20.237 mp. teren din care făcea parte și cel din cauză.

Prin încheierea din 8 sept.2004 s-a autentificat tranzacția mai sus menționată iar prin decizia civilă nr.84/28.02.2005 a Curții de APEL GALAȚIs -au respins recursurile declarate de către lichidatorii judiciari ai - - SRL și - - F, pentru lipsă calitate procesuală, recurs declarat împotriva încheierii.

In momentul pronunțării încheierii de autentificare din 08.09.2004, judecătorul sindic a avut în vedere sentința civilă nr.168/2004 pe care o pronunțase anterior și prin care s-a anulat protocolul încheiat la data de 20 mai 1997 între - - SRL și - - privind bunurile imobile aduse ca aport în natură de către - - SRL și protocolul încheiat la data de 15.07.1997 intervenit între aceleași părți pentru bunurile mobile.

Cererea în anularea protocolului a fost formulată de creditoarea - România SRL, iar ca o consecință a anulării s-a dispus repunerea în situația anterioară în sensul că bunurile au revenit în patrimoniul - - SRL.

Sentința civilă nr.168/2004 pronunțată de judecătorul sindic a fost modificată prin decizia civilă nr.958/R/22.12.2004 a Curții de APEL GALAȚI în sensul că s-a respins acțiunea având ca obiect anularea protocoalelor din 20.12.1997 și 15.07.1997 și repunerea părților în situația anterioară, întrucât s-a prescris dreptul material la acțiune.

Mai mult decât atât în considerentele deciziei nr.958/R/2004 se reține că la constituirea - - și - -, s-a adus ca aport în natură de către - - SRL, imobilele menționate în protocoalele a căror anulare s-a solicitat.

In atare situație, s-a reținut că bunurile constituite ca aport în societate (printre care și terenul nostru) au devenit proprietatea respectivelor societăți, în condițiile atr.65 din Legea nr.31/1990, iar încheierea protocoalelor din 20.05.1997 a căror anulare s-a solicitat imobile aportate și nicidecum nu au valoarea unor transferuri de proprietate.

Rezultă așadar că, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile a avut la bază voința socială a - - SRL, concretizată prin semnarea, în fața notarului public, a contractului de societate și a statului - bunurile aduse ca aport în natură devenind proprietatea - -.

In atare condiții, anularea tranzacției încheiată între recurenta creditoare - România SRL și lichidatorul judiciar al - - SRL pentru considerente ce vizează pe de o parte nerespectarea procedurii speciale referitoare la lichidarea bunurilor din averea debitoarei iar pe de altă parte pentru că se încalcă dreptul de proprietate al - și - -, nu aduce atingere (anularea) autorității de lucru judecat de care se bucură încheierea de autentificare a tranzacției. Aceasta întrucât prin autentificarea tranzacției s-a verificat dacă, din punct de vedere formal, sunt îndeplinite condițiile pentru a se încheia respectiva tranzacției.

Cum sentința civilă nr.168/2004 pronunțată de judecătorul sindic dispunea anularea protocoalelor și repunerea părților în situația anterioară și cum respectiva sentință avea caracter definitiv, judecătorul sindic a considerat că se poate autentifica respectiva tranzacție. Insă, prin modificarea sentinței civile nr.168/2004, s-a schimbat situația existentă la momentul pronunțării încheierii de autentificare astfel că tranzacția chiar dacă s-a autentificat, este nelegală pentru considerentele corect reținute de către judecătorul sindic iar sancțiunea ce s-a impus a fost de anulare a sa, actul neputând fi menținut doar pentru simplul fapt că este autentificat, în pofida neregularităților și lipsurilor constatate.

Ca urmare a anulării tranzacției nr.20/98 F/30.08.2004 cererea lui - România SRL de intabulare a dreptului său de proprietate a bunurilor imobile ce făceau obiectul tranzacției (printre care și terenul în cauză) a fost respinsă prin încheierea nr.7123/22.03.2005 a OCPI, soluție menținută în mod irevocabil potrivit deciziei civile nr.277/2006 a Tribunalului Vrancea.

Prin sentința civilă nr.1843/2005 a Judecătoriei Focșani - irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac - se perfectează vânzarea cumpărare a 1400 mp. situați în T 56, P 235 F între - România SRL și intimata petentă din prezenta cauză - SRL

In baza acestei sentințe judecătorești se solicită intabularea dreptului dobândit conform sentinței civile nr.1843/2005. De menționat că cei 1400 mp. fac parte din terenul dobândit de - România SRL ca urmare a tranzacției nr.20/98 F/30.08.2004, tranzacție desființată.

Insă art.20 din Legea 7/1996 prevede clar că o hotărâre judecătorească va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii dreptului real dacă este opozabilă titularilor. In speță recurentele - - și - - figurează în CF ca titulari a dreptului de proprietate a terenului din cauză, iar sentința civilă nr.1843/2005 a Judecătoriei Focșani nu a fost pronunțată în contradictoriu cu acestea. Acest fapt determină constatarea că-n speță nu e îndeplinită o condiție prevăzută expres pentru a putea dispune intabularea unui drept real, ceea ce atrage constatarea corectitudinii soluției adoptate de OCPI prin încheierea 20880/10.10.2005.

Apărarea intimatei precum art.26 din Legea 7/1996 prevede că o hotărâre judecătorească e opozabilă față de terți de la pronunțare și nu de la data înscrierii în Cartea funciară, nu poate fi primită.

In acest articol 26 regăsim stipulate cazurile în care nu operează principiulopozabilității față de terțide la data înregistrării cererilor de înscriere în cartea funciară, principiu enunțat în art.25.

Insă noi ne aflăm în faza enunțată de art.20 din Legea nr.7/1996 de înscriere a unui drept real. In acest caz art.20 prevede clar că-n cazul unui drept real dobândit printr-o hotărâre judecătorească e nevoie ca aceasta "să fie opozabilă titularului". Ce a înțeles prin această sintagmă legiuitorul? Că această hotărâre e dată-n contradictoriu și cu titularul dreptului de proprietate potrivit mențiunilor din Cartea Funciară. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații ca cea din speță și anume intabulare în baza unei hotărâri judecătorești de perfectare act vânzare-cumpărare între o persoană juridică ce-n final nu a dobândit în mod legal vreodată dreptul de proprietate asupra bunurilor din cauză și altă persoană juridică. Persoanele juridice vânzătoare i s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate în mod irevocabil, iar persoana juridică cumpărătoare în baza acestei hotărâri judecătorești ce nu e pronunțată în contradictoriu cu cel înscris în cartea funciară ca titular al dreptului de proprietate solicită să fie înscris ca titular al dreptului de proprietate.

Rezultă clar că legiuitorul a dorit să exprime ideea că o cerere de înscriere a unui drept de proprietate în baza unei hotărâri judecătorești care ține loc de acord de voință a părților trebuie să fie pronunțată în contradictoriu cu titularul dreptului potrivit cărții funciare.

Față de considerentele de mai sus se constată inutilitatea analizării celorlalte motive de recurs și prin prisma celor reținute urmează a se admite recursul, a se modifica decizia Tribunalului Vrancea în sensul admiterii apelului, a schimbării-n tot a sentinței. In rejudecare se va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil declarat de intimatele - A SRL B- F, cu sediul în F, str.- nr.21,.2 jud.V - - -PRIN LICHIDATOR - - - F, cu sediul în F, str.- nr.1,.3, jud.V, - - - PRIN LICHIDATOR MBV - F, cu sediul în F,. nr.5,.4 jud.V împotriva deciziei civile nr.217 din 15 nov.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.

Modifică decizia civilă nr.217/2007 a Tribunalului Vrancea astfel:

Admite apelul. Schimbă sentința civilă nr.2183/2007 a Judecătoriei Focșani

și-n rejudecare:

Respinge excepția tardivității plângerii ca nefondată.

Respinge plângerea formulată de - SRL împotriva Incheierii 20880/10.10.2005 a OCPI ca nefondată.

Menține dispozițiile sentinței în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a OCPI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05.05.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - -

Grefier,

- -

Red.LȘ/05.06.2008

Dact: MH-06.06.2008/2 ex.

Fond:

Apel: -

Președinte:Simona Bacsin
Judecători:Simona Bacsin, Anica Ioan, Luminita Solea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 278/2008. Curtea de Apel Galati