Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 2873/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2873/R/2009
Ședința publică din 11 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
-- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 437/A/ din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la 5 din dosarul de recurs, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost introdus și motivat în termen legal.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar chitanța nr. - din 11.12.2009, care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2.pr.civ. raportat la art. 129 alin.4, alin.5 și alin. 6.pr.civ. invocă motivul de recurs de ordine publică privind schimbarea obiectului cererii dedusă judecății cu încălcarea principiilor disponibilității, al contradictorialității și al rolului activ al judecătorului, principii care guvernează procesul civil român și pune în discuția reprezentantei petenților recurenți acest motiv de recurs de ordine publică.
Reprezentanta reclamanților recurenți, față de motivul de recurs de ordine publică solicită a se constata că prezenta plângere se îndreaptă împotriva tuturor proprietarilor tabulari din nr. -
Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantei reclamanților recurenți posibilitatea să reflecte și să pună concluzii asupra motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu de către instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat, lipsă fiind părțile.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea motivului de recurs de ordine publică, invocat de către instanță din oficiu, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3865/17.03.2009 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr- s-a respins plângerea formulată de petenții și soția, împotriva Încheierii de respingere nr. -/14.10.2008 dată în dosarul nr. -/2008 de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C-Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C-
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Încheierea nr. -/2008 a OCPI C s-a dispus realizarea operațiunilor de carte funciară în baza Sentinței civile nr.7256/2007 a Judecătoriei Cluj - În acest sens s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al petenților asupra suprafeței de 1833 mp. prev. cu nr. top nou 22062/1/1/5/2, nr. cad. 20644 și înscrierea acestei parcele în CF nou - Această parcela a rezultat din dezmembrarea parcelei cu nr. top 22062/1/1/5, după ce în prealabil s-a dispus rectificarea suprafeței de la 607 mp. la 2440 mp. Deoarece parcela cu nr. top 22062/1/1/5 care s-a dezmembrat era grevată de drepturi de servitute în favoarea mai multor imobile și având în vedere că în hotărârea judecătorească nu s-a făcut referire cu privire la soarta acestora, C, prin aceiași încheiere nr. -/2008 transcrie servituțile în favoarea imobilelor din CF -,-,-,- și - asupra parcelei nou create a petenților.
Nemulțumiți de această încheiere, petenții au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în înscrierea efectuată cu Încheierea nr. -/2008, în sensul radierii dreptului de servitute de trecere de sub C1, C2, C3 din CF nr. - C nr. cad. 20644.
Prin Încheierea nr. -/2008 a OCPI C s-a respins această cerere având în vedere disp. art. 42 din Legea nr.7/1996 motivat de faptul că, transcrierea sarcinilor asupra parcelei nou formate s-a făcut în mod corect, deoarece în hotărârea judecătorească nu se face referire la sarcinile înscrise asupra imobilului și nu este specificat faptul că acestea ar rămâne doar pe o anumită parcelă.
Plângerea exercitată în condițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 împotriva încheierilor date de OCPI C privind efectuarea operațiunilor de întabulare în CF presupune analiza de către instanță a corectei aprecieri a îndeplinirii din punct de vedere formal a condițiilor prevăzute de lege în ceea ce privește actul a cărui înscriere se solicită, în condițiile prev. de art. 49 din același act normativ.
Verificând CF - C nr. top 22062/1/1/5, instanța de fond a constatat că acesta era grevat de drepturile de servitute de trecere înscrise în favoarea imobilelor cu nr. top 22062/1/1/1/2, din CF -, nr. top 22062/1/1/4/1 din CF - și în favoarea imobilelor înscrise în CF nr. -, - și -
Parcela petenților s-a format prin dezmembrarea parcelei din CF - C nr. top 22062/1/1/5.
Analizând Sentința civilă nr. 7256/2007 a Judecătoriei Cluj -N instanța de fond a constatat că nu face nici o referire cu privire la soarta acestor drepturi de servitute care grevează imobilul care a făcut obiectul litigiului.
La fel nici expertiza tehnică extrajudiciară întocmită în cauză de expert, care a stat la baza pronunțării hotărârii judecătorești nu vorbește despre aceste servituți deja constituite, ca și când nici nu ar exista.
În virtutea disp. art. 42 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora dezlipirea unui imobil sau a unei părți din imobil se face împreună cu sarcinile care grevează imobilul, prima instanță a apreciat că în mod corect au fost înscrise servituțile asupra parcelei petenților și pe cale de consecință corect a fost respinsă și cererea de îndreptare a erorii materiale prin încheierea -/2008 de către OCPI
În primul rând, aspectele legate de sarcinile care grevează imobilul, respectiv dacă se impune radierea lor sau pe care anume dintre parcelele nou formate urmează a fi reînscrise, trebuiau să fie rezolvate în cadrul litigiului în care s-a pronunțat SC nr.7256/2007. Astfel, dacă după întocmirea raportului de expertiză s-a văzut că expertul a omis să facă referire la acestea, trebuiau formulate obiecțiuni în sensul completării acestui raport de expertiză. Apoi, aspectele puteau fi soluționate și într-o eventuală cale de atac împotriva hotărârii judecătorești. Toate acestea petenții nu le-au făcut. Nicidecum radierea unor drepturi de servituți, deja constituite și care afectează mai mult imobile și nu doar a petenților, nu se poate realiza pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale. În primul rând nu este o eroare materială, iar în al doilea rând dreptul civil prevede o acțiune de drept comun, care trebuie exercitată în contradictoriu cu proprietarii fondului dominat și ai fondului dominant, având la bază și o lucrare tehnică de specialitate. O astfel de probațiune nici nu poate fi făcută în calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, aceasta fiind o procedură specială, de control, care presupune doar o verificare a actelor care au stat la baza pronunțării respectivei încheieri, fără administrarea de probe noi.
Mai mult, chiar petenții, în motivarea plângerii, arată că pentru radierea drepturilor de servitute, ar fi puși în situația de a genera un litigiu în care părți vor fi toți cei în favoarea cărora s-au constituit drepturile de servitute de trecere, numărul acestora fiind considerabil, respectiv câteva zeci, având în vedere că servituțile respective servesc și proprietarii unui bloc de locuințe. Și în condițiile unei astfel de motivări, deloc favorabilă intereselor petenților, cu atât mai mult instanța de fond a apreciat în sensul că nu poate dispune radierea drepturilor de servitute de trecere, în această procedură specială, fără analizarea oportunității unei astfel de cereri, fără o expertiză tehnică de specialitate, care este inadmisibilă în această cauză și nu în ultimul rând fără cunoștința celor în favoarea cărora aceste drepturi au fost constituite.
Nu a fost primită de instanța de fond nici motivarea petenților că parcela lor nu s-ar fi creat în urma unei dezmembrări, ci urmare a unei măriri de suprafață a unei parcele.
de suprafață și dezmembrarea unei parcele sunt noțiuni distincte greu de confundat din punct de vedere al instanței, iar în al doilea rând, ar însemna că o parcelă a cărei suprafață a fost mărită nu mai poate fi dezmembrată în mai mult parcele, aspect total eronat în opinia instanței de fond.
Prin decizia civilă nr.437 din 30 septembrie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins apelul declarat de petenții și, menținându-se în întregime hotărârea atacată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că petenții au obținut dreptul de proprietate asupra terenului de 1833. în baza Sentinței civile nr. 7256/2007 a Judecătoriei Cluj -
Prin sentința menționată, s-a dispus rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF nr. 13628 C, cu nr. top. 22062/1/1/5 de la 607. la 2440.
Ulterior, această suprafață de teren a fost dezmembrată în două parcele cu numere top noi, parcela cu nr. top nou 22062/1/1/5/1, cu suprafața de 607. fiind reînscrisă în vechea carte funciară, iar parcela cu nr. top 22062/1/1/5/2, cu suprafața de 1833. fiind înscrisă în favoarea petenților, cu titlul de cumpărare, ca bun comun.
Cu ocazia judecării acțiunii finalizată cu pronunțarea Sentinței civile nr. 7256/2007 a Judecătoriei Cluj -N, nu s-au făcut cercetări cu privire la întinderea dreptului de servitute, înscris asupra parcelei de 607. acest aspect nefăcând obiectul dosarului.
Astfel, nici și nici instanțele de judecată nu pot dispune o radiere artificială a dreptului de servitute, atâta timp cât numărul topo inițial, indiferent de întinderea lui, era grevat de o sarcină.
Petenții au făcut referire la dispozițiile art. 20 și 21 ale Legii nr. 7/1996, în sensul că dreptul de proprietate se înscrie în baza actului prin care s-a constituit iar modificarea conținutului dreptului se înscrie doar potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea și stingerea drepturilor, sensul textelor menționate fiind interpretat de către petenți în sensul că, atâta timp cât dreptul de proprietate a fost dobândit lipsit de sarcini, astfel trebuia întabulat și nu grevat de o servitute.
Textele menționate însă trebuie interpretate în legătură cu dispozițiile art. 42 din Legea nr. 7/1996, alin. 2, potrivit căruiadezlipirea unui imobil se face împreună cu sarcinile care grevează imobilul.
Teza finală a art. 42 din Legea 7/1996 în sensul că un imobil grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil nu poate fi aplicabil în cauză, deoarece problema sarcinii nu a fost cercetată cu ocazia pronunțării Sentinței civile nr. 7256/2007, așa după cum s-a arătat anterior, rectificându-se doar suprafața existentă în cartea funciară.
Este evident că dreptul de servitute a fost înscris în cartea funciară asupra parcelei de 607. deoarece aceasta era suprafața existentă.
Dacă prin rectificarea de carte funciară suprafața s-a mărit, trebuie cercetat pe cale separată, respectiv pe calea dreptului comun, și nu pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, problema întinderii dreptului de servitute.
Referitor la problema atacării sau neatacării Sentinței civile nr. 7256/2007 a Judecătoriei Cluj -N, Tribunalul a apreciat că aceasta este lipsită de relevanță, atâta timp cât problema servituții nu a făcut obiectul dosarului finalizat prin pronunțarea sentinței menționate.
Împotriva acestei decizii, reclamanții și au declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că susținerea instanței referitoare la faptul că, nici OCPI și nici instanțele de judecată nu pot dispune o radiere artificială a dreptului de servitute atâta timp cât nr.top.inițial, indiferent de întinderea lui, era grevat de o sarcină, nu este motivată pe nici o bază legală, tribunalul neluând în considerare prevederile art.20 din Legea nr.7/1996, care impun necesitatea existenței unui titlu care să stea la baza unei înscrieri a unui drept real în cartea funciară. Deși acest motiv de apel a fost invocat de reclamanți el nu a fost analizat de tribunal.
C de al doilea motiv de nelegalitate a hotărârii recurate se referă la interpretarea greșită de către tribunal a prevederilor art.20, art.21 și art.42 din Legea nr.7/1996.
Intenția legiuitorului, prin adoptarea art.42 alin.2 din actul normativ mai sus arătat a fost aceea că, în cazul unei dezlipiri, sarcinile constituite în mod legal să fie transmise asupra tuturor parcelelor nou formate, pentru a nu se încălca vreun drept real constituit în mod legal anterior dezlipirii în favoarea unui terț.
C de al treilea motiv de recurs se referă la faptul că instanța de apel nu a cercetat problema întinderii dreptului de servitute de trecere pe calea dreptului comun. Acest drept real a fost instituit în baza unei sentințe civile fiind evidențiate în rapoartele de expertiză tehnică judiciară, care au delimitat în mod strict lungimea și lățimea dreptului de servitute. Potrivit acestor rapoarte de expertiză, suprafața afectată de servitutea de trecere era de 607 mp. astfel încât terenul afectat de servitute nu putea fi de 2440 mp (607 mp.+1833 mp.) așa cum a susținut instanța de apel fiind vorba de suprafețe de teren distincte.
În ședința publică din 11.12.2009 Curtea, în temeiul art.306 alin.2 pr.civ. raportat la art.129 alin.4, alin.5 și alin.6 pr.civ. a invocat motivul de recurs de ordine publică având ca obiect schimbarea obiectului cererii dedusă judecății cu încălcarea principiilor disponibilității, al contradictorialității și al rolului activ al judecătorului, principii de drept care guvernează procesul civil român.
Analizând decizia criticată prin prisma motivului de ordine publică invocat din oficiu, Curtea reține următoarele:
Astfel, prin cererea înregistrată sub nr.-/14.10.2008 la OCPI C, reclamanții și au solicitatîndreptarea erorii materialedin încheierea nr.-/16.09.2008 emisă de OCPI C, în sensul radierii dreptului de servitute de trecere din CF nr.- de sub C1, C2 și C3 (11-12 dosar fond).
Prin încheierea de respingere nr.-/17.10.2008 emisă de OCPI C s-a respins cererea înaintată de petenții și soția pentru îndreptarea erorii materiale, cu notarea respingerii în CF nr.- CN( 9 dosar fond).
În motivarea acestei încheieri s-a arătat că prin încheierea nr.- din 16.09.2008 emisă de OCPI Caf ost întabulată sentința civilă nr.7256/2007 pronunțată în dosar nr- a Judecătoriei Cluj N, prin care s-a dispus rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF nr.- C N, cu nr.top. 22062/1/1/5 de la 607 mp. la 2440 mp. și s-a dispus dezmembrarea imobilului cu nr.top.22062/1/1/5 din CF nr.- C N, în două parcele, astfel:
- nr.top.nou 22062/1/1/5/1, arător în suprafață de 607 mp. se va reînscrie în favoarea vechilor proprietari în CF nr.-,
- nr.top.nou 22062/1/1/5/2, cu nr.cadastral atribuit nr.2644, arabil în suprafață de 1833 mp. se va transcrie în CF nr.- nou înființată în favoarea petenților.
Verificând CF nr.- C nr.top.22062/1/1/5 s-a constatat faptul că acesta era grevat de drepturile de servitute de trecere înscrise cu încheierile 17934/2000, 4303/2001 și 2230/2002 în favoarea imobilelor înscrise în CF nr.-, - și -.
Conform art.42 din Legea nr.7/1996 republicată, imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mărirea sau micșorarea întinderii acestuia. Imobilul se modifică prin dezlipiri, dacă se desparte o parcelă de un imobil. unui imobil sau a unei părți dintr-un imobil se face împreună cu sarcinile care grevează imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil, ci va forma în caz de alipire un imobil separat.
Având în vedere faptul că, au fost respectate prevederile impuse de textul legal mai sus amintit, transcrierea sarcinilor asupra parcelei nou înființate s-a făcut în mod corect deoarece în sentința judecătorească nu se face referire la sarcinile înscrise asupra imobilului și nu este specificat faptul că, acestea ar rămâne doar pe o anumită parcelă motiv pentru care OCPI Cad ispus respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale, deoarece nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art.33 alin.5 raportat la art.32 alin.2 din Legea nr.7/1996 republicată.
Împotriva acestei încheieri petenții și au formulat plângere înregistrată sub nr.-/03.11.2008 la OCPI C, arătând că, în mod abuziv, emitentul încheierii a luat în considerare litera legii și nu spiritul ei, deoarece în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.42 alin.1 din Legea nr.7/1996, respectiv imobilul în litigiu este modificat prin mărirea întinderii acestuia, după care s-a dezlipit o parte din imobil care a fost întabulată în favoarea petenților, cu păstrarea intactă a parcelei inițiale asupra căreia erau constituite mai multe drepturi de servitute de trecere, în suprafață de 607 mp.
Totodată, petenții au arătat că, atât prin această încheiere, cât și prin încheierea inițială cu nr.-/2008, s-a încălcat în mod flagrant dreptul de proprietate al petenților și prevederile legale în materia constituirii dreptului de servitute de trecere.
Terenul dobândit de reclamanți în proprietate, în suprafață de 1833 mp. nu este grevat în realitate de nici un drept de servitute de trecere.
Plângerea formulată de reclamanții și împotriva încheierii nr.-/17.10.2008 emisă de OCPI C, nu a cuprins motivele de drept, astfel încât potrivit art.129 alin.4, alin.5 și alin.6 pr.civ. judecătorul fondului este în drept să ceară reclamanților explicații, oral sau în scris, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care aceștia le-au invocat în susținerea pretențiilor lor, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare. Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. În toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Conform art.53 alin.1 și alin.2 din Legea nr.7/1996, republicată, erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivată, de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate. In acest caz se vor aplica, prin asemănare, dispozițiile art.36 - 38.
Potrivit art.36 din același act normativ, acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia, sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane, care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cății funciare, în termen de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului, a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris.
Art.37 din același act normativ statuează că, hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acțiunea nu a fost admisă. Dacă acțiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară, hotărârea judecătorească va fi opozabilă și terțelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere.
De asemenea, art.38 din Legea nr.7/1996 republicată prevede că, actele și faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea și capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară vor putea fi înscrise la cerere, cu efecte opozabilitate pentru terțe persoane.
În speță, instanța de fond a analizat plângerea formulată de reclamanți, în conformitate cu dispozițiile art.49 și art.50 din Legea nr.7/1996 stabilind că obiectul acesteia îl reprezintă o plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de înscriere sau de înscriere provizorie în cartea funciară, a unui drept real sau de radiere a unei sarcini, fără a observa că încheierea atacată a avut ca obiect respingerea cererii petenților de îndreptare a erorii materiale cuprinsă în încheierea nr.-/16.09.2008 emisă de OCPI C, încheiere care are regimul juridic prevăzut de art.53 din Legea nr.7/1996, republicată și care trebuie soluționată prin aplicarea, prin asemănare a dispozițiilor art.36 - 38 din același act normativ.
Procedând în acest mod atât instanța de apel cât și instanța de fond au pronunțat hotărâri nelegale cu încălcarea principiului disponibilității, al contradictorialității și al rolului activ al judecătorului, principii de drept care guvernează procesul civil, schimbând obiectul plângerii formulate de reclamanți fără a pune în discuția lor prealabilă procedura de soluționare a cererii prevăzută de dispozițiile art.53 din Legea nr.7/1996.
În aceste condiții, atât instanța de apel cât și instanța de fond au soluționat cererea reclamanților având ca obiect plângerea acestora împotriva încheierii de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale, fără a intra în cercetarea fondului cauzei, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 raportat la art.312 alin.5 teza I și art.306 alin.2 pr.civ. Curtea va admite recursul reclamanților, va casa decizia atacată și rejudecând cauza, în temeiul art.297 alin.1 teza I pr.civ. va admite apelul reclamanților, va desființa sentința civilă nr.3865/17.03.2009 a Judecătoriei Cluj N și va trimite cauza spre rejudecare, pe fond, la Judecătoria Cluj N.
În rejudecare, instanța de fond va pune în discuția reclamanților prevederile art.53 din Legea nr.7/1996 și va judeca din nou ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 437/A/ din 30.09.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și rejudecând cauza, admite apelul declarat de reclamanții și, în contra sentinței civile nr. 3865/17.03.2009 a Judecătoriei Cluj -N, dosar nr-, pe care o desființează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Cluj -
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
--- - --- - -- -
GREFIER
-
RED./MB
04.01.2010/3 ex.
jud.fond:
jud.apel:;
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
