Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 302/2010. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 302/R/2010
Ședința publică din:11.02.2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Chiș
JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu Ioan Daniel
--- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N, împotriva deciziei civile nr.646/A din 25.11.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare se constată că nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat conform ordinului de plată de la /fila 10/.
S-a făcut referatul cauzei după care, având în vedere Hotărârea nr. 79/17.12.2009, privind compunerea completelor de judecată pe anul 2010, în compunerea completului intră doamnul judecător, aflată pe poziția a doua din planificarea de permanență, pe prima poziție fiind doamna judecător, președinta completului de judecată din data de 11.02.2010.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin motivele de recurs, sens în care curtea, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 1591/09.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N a fost respinsă plângerea formulată de petentul Consiliul Local al Minicipiului C-N, împotriva Încheierii de respingere nr. -/2008 a Biroului de cadastru și Publicitate Imobiliară C-
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că petentul a susținut că între proprietara din cartea funciară și a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului în anul 1949, fără să depună contractul la dosar. Susținerile petentului că prin acest contract a fost transmis dreptul de proprietate, fără a fi necesară înscrierea lui în cartea funciară sunt nefondate, din moment ce, la data încheierii contractului, în 1949, intraseră în vigoare (inclusiv în, prin Legea nr. 241/1947), dispozițiile Decretului-lege nr. 115/1938, potrivit cu care înscrierea în cartea funciară avea efecte constitutive de drepturi. Astfel, art. 17 din Decretul-Lege nr. 115/1938, prevedea foarte clar: "Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă și cel care primește dreptul este acord de voință asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară." În prezenta cauză, nu se poate reține că a avut loc acordul de voință, întrucât contractul nu a fost depus la dosar și nici că s-a făcut înscrierea în cartea funciară, în cartea funciară depusă în copie la fila 13 fiind înscrisă. În consecință, sunt aplicabile prevederile art. 22 din Legea nr. 7/1996, înscrierea neputând să fie făcută decât în baza unui act opozabil proprietarei de carte funciară.
Instanța a mai reținut că, așa cum s-a notat pe verso-ul cererii de la fila 9, mai există un impediment la intabulare, și anume faptul că numărul imobilului de pe str. - din CF 11264 C este diferit de numărul administrativ al imobilului de pe tabelul anexă la Decizia de naționalizare, astfel că, în lipsa altor dovezi, nu se poate reține că este vorba despre unul și același imobil.
Prin decizia civilă nr. 646/25.11.2009 a Tribunalului Cluja fost respins ca nefondat apelul declarat de petiționarul Consiliul Local al Municipiului C-N împotriva sentinței civile nr. 1591/2009 din 09.02.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținută în totul.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, in cuprinsul CF nr. 11264 C, rezultă că proprietar tabular al imobilului cu privire la care se solicită înscrierea dreptului de proprietate prin cererea menționată mai sus este numita, al cărui drept de proprietate este înscris sub B7.
În condițiile în care cel împotriva căruia urmează să se facă înscrierea este o altă persoană decât cea la care se referă Decizia 117/1975, prin raportare la dispoz. art.20 alin. (1) și art. 22 din Legea 7/1996, în mod corect a concluzionat prima instanță în sensul netemeiniciei plângerii formulate de petiționar.
În cuprinsul apelului petiționarul face referire la un contract de vânzare cumpărare care ar fi transmis dreptul de proprietate de la proprietara tabulară la numitul, act care i-ar justifica cererea de intabulare prin prisma disp. art. 23 din Legea 7/1996, însă scapă din vedere împrejurarea că potrivit art. 73 alin. 2 din Ordinul nr. 633/2006 privind regulamentul de organizare și funcționare a, cel care a cerut înscriere nu va putea modifica sau întregi prin căile de atac înregistrate cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului.
Ori, prin raportare la cererea de înscriere și la actele anexate acesteia, cererea de intabulare a petiționarului a fost corect respinsă, după cum a concluzionat temeinic și legal și Judecătoria în soluționarea plângerii acestuia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal reclamantul Consiliul Local al municipiului C-N, solicitând modificarea deciziei pronunțate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței, admiterea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, schimbarea acesteia în sensul admiterii cererii de înscriere a dreptului său de proprietate.
În motivarea recursului care nu a fost întemeiat în drept, recurentul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de parte din imobilul situat în C-N,-, înscris în CF 11264 nr. top 9584, în baza deciziei nr. 417/15.09.1975, emisă în baza Decretului nr. 223/1974, preluată de la numitul. Dreptul de proprietate asupra acestui imobil este înscris în cartea funciară în favoarea numitei, însă conform contractului de vânzare-cumpărare din data de 20 iunie 1949, aceasta a vândut numitului și soția, care nu și-au intabulat dreptul de proprietate. Raportând această stare de fapt la disp. art. 971 și 480.civil, cât și la cele ale art. 23 din Legea nr. 7/1996, cererea reclamantului este întemeiată, astfel că decizia pronunțată este nelegală.
Recurentul a mai arătat că nu deține în arhiva sa documentele aparținând numiților și, însă aceste documente de află în arhiva Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și au stat la baza emiterii încheierii nr. 2196/4 iulie 1950.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este neîntemeiat și în consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Asupra imobilului înscris în Cf 11264 C nr. top 9584, este proprietar tabular numita, dreptul acesteia fiind înscris sub B 7.
Reclamantul a solicitat intabularea dreptului său de proprietate asupra cotei de parte din acest imobil, anexând cererii copia deciziei nr. 417/15.09.1975 din care rezultă preluarea de către stat de la numitul a cotei de parte din acest imobil.
Conform disp. Legii nr. 7/1996, intabularea este înscrierea prin care se dobândește, modifică sau stinge cu titlu definitiv un drept real imobiliar de la data înregistrării cererii de înscriere, iar conform disp. art. 22 din același act normativ, înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii sale era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută.
În condițiile în care cel împotriva căruia urmează să se facă înscrierea este o altă persoană decât cea la care se referă decizia nr. 117/1995, că această decizie nu este opozabilă proprietarului înscris în cartea funciară, prin raportare la dispozițiile textelor legale mai sus invocate, curtea apreciază că soluția de respingere a cererii de intabulare formulată de către reclamant este legală.
Recurentul a făcut referire în declarația de apel și de recurs la existența unui contract de vânzare-cumpărare prin care proprietara de carte funciară ar fi transmis dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu numiților și, invocând în sprijinul cererii sale faptul că în cartea funciară este notată respingerea cererii făcută de pretinșii cumpărători pentru intabularea dreptului lor de proprietate. recurentul nu numai că omite disp. art. 73 din regulamentul de organizare și funcționare a, potrivit căruia, cel care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi prin căile de atac cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului, dar nici nu depune la dosarul cauzei contractul pe care îl invocă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al municipiului C-N împotriva deciziei civile nr. 646/A din 25.11.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red. IA dact. GC
4 ex/03.03.2010
Jud.apel:,
Președinte:Andrea ChișJudecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu Ioan Daniel