Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 326/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 326
Ședința publică de la 01 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 3: Cristina Văleanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de reclamantul B împotriva deciziei civile nr. 194 din 25 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimații Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I și Primăria Municipiului I - Direcția de Administrare a Public și privat I,având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intimata Primăria Municipiului I,Direcția de Administrare a Public și Privat,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată,recurentul Baf ost citat cu mențiunea de a timbra cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar; nu se solicită judecata în lipsă.
Consilier juridic pentru intimata Primăria Municipiului I,Direcția de Administrare a Public și Privat I depune la dosar delegație de reprezentare în instanță și concluzii scrise.
Instanța,din oficiu,invocă excepția privind insuficienta timbrare a recursului promovat de B.
Consilier juridic pentru intimata Primăria Municipiului I,Direcția de Administrare a Public și Privat având cuvântul,solicită în principal admiterea excepției invocată de instanță din oficiu și anularea recursului ca insuficient timbrat și în subsidiar,în situația în care până la terminarea ședinței de judecată recurentul B face dovada achitării taxei de timbru,solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 10893 din 08 octombrie 2008, Judecătoria Iașia admis plângerea formulată de petentul B împotriva încheierii nr. 66757 din 18 iulie 2008 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I și a dispus anularea Încheierii nr. 66757 din 18 iulie 2008.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Iașia reținut că din înscrisurile prezentate de reclamant rezultă că în dosarul de executare nr. 127/19.05.2005 Primăria municipiului I - a emis adresă( fila 15) către SC România SA pentru a se înființa poprire asupra veniturilor salariale ale debitorului pentru suma de 143.139,62 lei conform titlurilor executorii nr. 1,2,3 din 19,03.2005,15.11.2005 și 10.02.2006.
Adresa sus menționată a fost înregistrată la terțul poprit sub nr. 19937 din 23 iulie 2008.
Debitul real al reclamantului către Primăria municipiului I - este de 143.139,62 lei,iar notarea sechestrului s-a făcut pentru suma de 193.000 lei.
Încheierea emisă de I este nelegală,instanța urmând a dispune anularea sa potrivit dispozițiilor art. 47,48,50 din legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs - calificat de instanța de judecată ca apel - Primăria municipiului I,considerând-o nelegală și netemeinică.
Prin motivele de apel formulate,apelanta susține că de fond a pronunțat hotărârea pe baza probelor administrate și fără citarea ei.
Susține că petentul Baa chiziționat un spațiu comercial pentru care,neachitând în termen ratele,datorează majorări de întârziere în sumă de 193.000 lei,reprezentând neplata prețului de vânzare a spațiului comercial.
Petentul - debitor a achitat sume de bani în contul creanței de 193.000 lei o perioadă de timp,dar,ulterior a refuzat plata,instituindu-se sechestru asupra bunului imobil cumpărat și întocmindu-se proces - verbal de identificare a acestuia la data de 02.10.2007 și proces verbal de sechestru la aceeași dată,Primăria municipiului I solicitând înscrierea și notarea ipotecii asupra bunului la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
În aceste condiții,în temeiul legii nr- s-a emis Încheierea nr. 66757 din 18 iulie 2008 prin care a fost înscrisă în favoarea recurentei ipoteca pentru suma de 193.000 lei,împotriva căreia petentul a formulat plângere direct la Judecătoria Iași,încălcându-se procedura prevăzută de dispozițiile legii mai sus citate.
Mai arată apelanta că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală,deoarece petentul nu a făcut dovada că împotriva actelor de executare silită întocmite de organul de executare a formulat contestație,iar faptul că între timp debitorul a achitat o sumă de bani nu poate constitui motiv de anulare a încheierii emisă de OCPI.
Susține apelanta că nu este importantă suma care a fost trecută la constituirea ipotecii,deoarece nu aceasta reprezintă prețul la care se valorifică bunul la data vânzării,ci prețul trebuie stabilit în prealabil printr-o expertiză și apoi se procedează la vânzarea bunului,OCPI neavând dreptul să cenzureze actele neîntocmite cu ocazia executării silite,controlul acestuia limitându-se doar la procedura prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Mai arată apelanta că hotărârea este netemeinică și nelegală întrucât deși în soluționarea cauzei a avut calitatea de intimată,nu a fost niciodată citată,sentința fiind pronunțată cu nerespectarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alineat 2 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii,neprocedând la aplicarea art. 129 alineat 4 Cod procedură civilă,nesolicitând petentului să facă dovada dacă împotriva actelor de executare silită a formulat sau nu contestație.
Prin decizia civilă nr. 194 din 25 februarie 2009, Tribunalul Iașia admis apelul declarat de Primăria municipiului I împotriva sentinței civile nr. 10893 din 08 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Iași,sentință pe care a schimbat-o în tot,în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului OCPI și a respins plângerea formulată de petentul B împotriva încheierii nr. 66757/2008 emisă de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive și s-a respins plângerea formulată de petentul B pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Iașia reținut că Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară funcționează ca instituții publice și au personalitate juridică potrivit art. 12 din HG nr. 1210/2004,dar în cauzele ce au ca obiect plângerile formulate împotriva încheierilor privind intabularea înscrierilor în cartea funciară acestea nu au calitate procesuală pasivă,așa cum s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 72/2007.
În speță,cum obiectul cererii este plângere formulată de petentul B,în baza art. 50 din legea nr. 7/1996,împotriva încheierii de înscriere a notării " sechestru " solicitată de Primăria I,OCPI I nu are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei coparticipării procesuale pasive,instanța de contro judiciar a reținut că de regulă procesul civil se poartă între un singur reclamant și un singur pârât,un singur apelant și un singur intimat,dar este posibil ca această poziție contradictorie să existe între mai mult de doua persoane,situație cunoscută în literatură și practica judiciară sub denumirea de coparticipare procesuală.
Coparticiparea procesuală existentă în prima instanță poate continua și în căile de atac,dar poate să ia sfârșit dacă unii dintre coparticipanți achiesează la hotărârea instanței sau nu exercită calea de atac.
În cauză tribunalul a constatat că Primăria municipiului I are calitate de intimat, motivat de împrejurarea că înscrierea notării " sechestru " în cartea funciară a fost solicitată de aceasta,care este și proprietara bunului imobil - spațiu comercial,care a fost vândut petentului,astfel încât petentul trebuia să cheme în judecată și să se judece la instanța de fond în contradictoriu și cu intimata,ea nefiind citată la nici un termen pe parcursul soluționării pricinii.
În aceste condiții,instanța de apel a constatat lipsa coparticipării procesuale pasive a apelantei Primăria municipiului I la judecata cauzei în fond,considerent pentru care a respins plângerea petentului pentru această împrejurare.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs reclamantul B,criticând-a pe motiv că instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În susținerea motivelor de recurs,recurentul B susține că în mod nelegal s-a considerat că era absolut necesară prezența Primăriei municipiului I la judecarea plângerii,întrucât instanța era investită strict cu o plângere împotriva unei încheieri de carte funciară și nu era investită cu stabilirea vreunui drept potrivnic față de o altă persoană fizică sau juridică.
De asemenea,recurentul susține că instanța de apel trebuia să stabilească doar legalitatea înscrierii în cartea funciară a unui sechestru a cărui creanță nu era certă,iar admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului OCPI nu presupunea respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă,ci presupunea soluționarea plângerii în procedură necontencioasă.
Admiterea excepției lipsei coparticipării procesuale pasive de asemenea nu presupunea respingerea acțiunii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive,ci,fiind procedură necontencioasă,ar fi trebuit soluționată ca atare,iar coparticiparea procesuală pasivă nu își găsește în acest caz aplicarea.
Se apreciază de către recurent că Judecătoria Iași,prin sentința civilă nr. 10893 din 08 octombrie 2008 în mod corect a soluționat plângerea într-o procedură necontencioasă,în care,având în vedere decizia ICCJ - Secțiile Unite s-a reținut la a analiza doar legalitatea încheierii de carte funciară dedusă judecății.
Recursul promovat de B este insuficient timbrat,depunând odată cu cererea de recurs un timbru judiciar mobil în cuantum de 0,15 lei.
La primirea recursului și fixarea termenului de judecată,s-a dispus citarea recurentului cu mențiunea timbrării cu 4 lei noi taxă judiciară de timbru și 5 lei noi timbru judiciar,conform dispozițiilor art.9 alineat 5 din Legea nr. 146/1997, actualizată și articolul 3 alineat 2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995,actualizată,privind timbrul judiciar.
Pentru termenele de judecată din 17 iunie 2009 și 01 iulie 2009 recurentul B a fost legal citat cu mențiunea timbrării cu suma de 4 lei noi taxă judiciară de timbru și 5 lei noi timbru judiciar.
Cum recurentul B a achitat nici o sumă cu titlu de diferență de taxă de timbru,la termenul din data de 01 iulie 2009 instanța,din oficiu, a invocat excepția privind insuficienta timbrare a recursului.
Așadar,nefăcându-se dovada timbrării,potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă,se va examina excepția privind insuficientei timbrări a recursului.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic,prin norme imperative,soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurentul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit,în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996,recursul urmează a fi anulat ca insuficient timbrat pentru următoarele aspecte:
În principiu,taxele de timbru se plătesc anticipat,astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997,până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997," neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii ".
Potrivit art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar," cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate,dacă nu sunt timbrate corespunzător ",iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege," în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe,se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru ".
Faptul că,recurentul B, care a fost legal citat cu mențiunea timbrării,nu a respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru,indiferent din ce motive,constituie motiv pentru anularea ca insuficient timbrată a cererii formulate,fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință,în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar,urmează a se anula ca insuficient timbrat recursul formulat de B și a se menține decizia civilă nr.194 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul formulat de reclamantul B împotriva deciziei civile nr. 194/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași,decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2009.
Pentru Președinte, - - aflat în | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
și
02 exemplare /13 Iulie 2009
Tribunalul Iași: -
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Viorica Olariu, Cristina Văleanu
