Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 337/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 337/
Ședința publică din 17 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâta, domiciliată în Pitești, str.-, -.B,.2, județul A, împotriva deciziei civile nr.102 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în data de 10 octombrie 2008, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei P la data de 30.08.2005, sub nr. 8500/2005, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să rectifice cartea funciară întocmită sub nr. 1798 privitoare la corpul de proprietate identificat prin lucrarea cadastrală întocmită sub nr.1740/10.11.2004, în sensul radierii acestor înscrisuri din cartea funciară ce au fost efectuate la cererea pârâtei în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1952/13.05.2004, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra terenului în baza contractului sus menționat este nelegală, întrucât dreptul de proprietate pentru care s-a făcut înscrierea le aparține conform actelor de reconstituire eliberate în baza Legii 18/1991, aspect ce îi prejudiciază prin faptul că nu își pot înscrie propriul drept în cartea funciară.
În susținere au fost atașate, în copie, înscrisuri justificative.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate, întrucât între părți nu a mai avut loc nici un litigiu care să fi fost rezolvat printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, hotărâre prin care să se stabilească una din situațiile prev. de art. 36 punctele 1,2,34 din Legea 7/1996.
De asemenea, a mai invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, cu motivarea că aceasta nu deține niciun titlu cu privire la terenul în cauză.
Prin sentința civilă nr. 3731/2005 Judecătoria Piteștia respins cererea reclamanților ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat apel care a fost admis, desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.
În decizia de desființare s-a reținut că în ceea ce îi privește pe apelanții reclamanți, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.700,sens în care le-a fost eliberat titlul de proprietate nr. -/8.11.2004 pe numele și, precum și procesul verbal de punere în posesie încheiat la 4.06.2004, pentru suprafața parțială de 800 din totalul de 5.800 teren situat în orașul, Sat, pct."", județul A cu vecinătățile: N-moștenitori, S-rezerva; E-teren la dispoziția, V-, act emis reclamantei, iar în ceea ce o privește pe pârâta intimată, din conținutul actului depus la fila 12 a dosarului, reprezentând contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1952/18.05.2004, rezultă că aceasta a cumpărat suprafața de 1.500 teren arabil, situat în intravilanul comunei, sat, pct. "Centru ", județ A, cu vecinii: N-rest proprietate, E -, S-teren, V- proprietate particulară, pentru acest din urmă teren întocmindu-se documentația cadastrală în urma căreia s-a procedat la înscrierea în cartea funciară.
A reținut instanța de apel că la fila 13 a dosarului de fond s-a depus cererea formulată de - persoană fizică autorizată în lucrări de cadastru - prin care, a învederat primarului localității că a efectuat operațiunea de identificare a amplasamentului corpului de proprietate ce a făcut obiectul măsurătorilor pentru documentația cadastrală în vederea întocmirii cărții funciare, înregistrată la nr. 17401 din 10 2004 și ulterior, a constatat că pe amplasamentul indicat sunt validate prin titluri de proprietate și - vecin în partea de sud-est. S-a arătat astfel că, au fost executate măsurători pe un teren indicat de proprietar dar care se suprapune cu terenul persoanelor sus arătate.
Instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat rectificarea cărții funciare privitoare la corpul de proprietate identificat prin lucrarea cadastrală întocmită sub nr. 17401/10.11.2004, (aceeași lucrare pentru care persoana fizică autorizată a formulat cererea de la fila 13 a dosarului) și radierea acestor înscrieri din cartea funciară arătându-se, în esență, că prin modul în care au fost identificate terenurile în lucrarea de cadastru s-a realizat o suprapunere peste terenul reclamanților, iar înscrierea în cartea funciară, sub acest aspect, este eronată și nu corespunde cu situația juridică reală a terenului.
În consecință s-a reținut că fără a analiza aceste aspecte, prima instanță s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității acțiunii și a respins-o ca atare, soluție greșită, întrucât, deși potrivit prevederilor art. 351din Legea nr. 7/1996, rectificarea cărții funciare se poate face fie pe cale amiabilă, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în speța de fată, se impune ca instanța să stabilească dacă e vorba de o situație ce se poate rezolva pe cale amiabila sau, daca terenurile părților se suprapun aspect ce poate fi cercetat numai după efectuarea unei expertize tehnice care să transpună în teren actele de proprietate ale părților și să concluzioneze dacă în urma identificării, terenurile se suprapun.
S-a reținut că aceasta se impune cu atât mai mult cu cât reclamanții au arătat că sunt în posesia terenurilor nefiind astfel posibilă formularea unei acțiuni în revendicare și nici a unei acțiuni în constatare care nu este susceptibila de executare.
S-a dispus astfel ca prima instanță să verifice și susținerile părților potrivit cu care fiecare stăpânește terenul pentru care deține acte urmând să se stabilească daca într-adevăr este vorba de o eroare de identificare si apoi înscriere in Cartea Funciara.
În rejudecare cauza a fost înregistrată la data de 27.04.2006, sub nr. 5249/2006.
La termenul de judecată din data de 7.09.2006 instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, interogatoriu și expertiza de specialitate.
Au mai fost anexate și alte înscrisuri, în copie.
A fost depus raportul de expertiză si au fost solicitate relații de la Comisia Locală de Fond Funciar, fiind administrat interogatoriul, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
La termenul de judecată din data de 29.03.2007 instanța a unit excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu fondul cauzei.
Prin sentința civila nr. 6317 din 15 2007 Judecătoria Piteștia respins excepția lipsei calității procesuale active.
Prin aceeași sentință instanța a admis acțiunea formulată de către reclamanții, domiciliată în comuna,. 21,. B,.14, jud. A, și, domiciliați în Pitești,-, jud. A în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în Pitești, B-dul -, -. B,. 2, jud.
Instanța a dispus rectificarea cărții funciare nr. 1798 privitoare la corpul de proprietate identificat prin lucrarea cadastrală nr. 17401/2004, în sensul radierii înscrierii referitoare la suprafața de 349 mp aparținând reclamantei și 1151 mp aparținând reclamanților și, față de care s-a identificat o suprapunere a documentației cadastrale conform raportul de expertiză atașat la dosar.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 764,45 lei și reclamanților și suma de 1293 lei, cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în privința excepției lipsei calității procesuale a reclamantei, conform dispozițiilor. art. 137 alin.1 Cod.pr.civilă, reclamanta este deținătoarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,58 ha conform adeverinței nr. 924/1992 și procesului verbal de punere în posesie nr. 12098/2004 ( 7, 8 dos. 8500/2005), astfel că nu se poate reține susținerea pârâtei în sensul că aceasta nu are calitate procesuală. Pe de altă parte, s-a retinut ca prezenta acțiune nu are caracterul unei acțiuni în revendicare pentru a necesita dovada deplină a dreptului de proprietate, potrivit art. 34 din Legea 7/1996 republicată, orice persoană interesată putând cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1952/13.05.2004 ( 12 dos.8500/2005) pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1500 mp, situat în, jud. A cu următoarele vecinătăți: - rest proprietate vânzători, E -, S - teren și V - proprietate particulară.
Contractul de vânzare-cumpărare s-a întocmit în baza procesului-verbal de punere în posesie nr. 10220/11.05.2004 emis de Comisia Locală de Fond Funciar pe numele vânzătorilor și fiii ( 11 verso, dos. 8500/2005).
În luna octombrie 2004, la cererea pârâtei, s-a procedat la întocmirea documentației cadastrale aferente terenului achiziționat și la înscrierea acestuia în cartea funciară ( 13, 14,15 dos 8500/2005), stabilindu-se că terenul acesteia se învecinează, pe latura de nord, cu proprietatea vânzătorilor, iar pe latura de sud cu teren, iar nu cu teren la dispoziția Comisiei de Fond Funciar conform contractului si procesului-verbal de punere în posesie emis vânzătorilor.
Din cuprinsul înscrisului de la fila 13 dos. 8500/2005, s-a retinut că la data de 22.03.2005, numitul, persoană autorizată în lucrări de cadastru, care a întocmit documentația cadastrală pentru terenul pârâtei a sesizat că pe amplasamentul indicat de aceasta sunt validate alte persoane, respectiv reclamanții din prezenta cauză.
Reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate conform proceselor-verbale de punere in posesie nr. 12098/4.06.2004 și TP nr. -/8.11.2004 ( 8, 9 dos 8500/2005) pentru terenuri ce se învecinează pe latura de nord cu moștenitorii, de la care pârâta a cumpărat terenul, și pe latura de sud cu rezerva, aceștia întocmindu-și documentația cadastrală ( 15-29 dos 8500/2005), dar nu s-a putut proceda la înscrierea dreptului lor în cartea funciară, deoarece, potrivit susținerilor acestora, pentru terenul asupra căruia li s-a reconstituit dreptul de proprietate și-a înscris dreptul de proprietate pârâta.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză ( 168), instanța a reținut caterenurile părților nu se suprapun faptic,dar documentația cadastrală întocmită la cererea pârâtei nu corespunde cu amplasamentul terenului atribuit vânzătorilor, suprapunându-se pe o suprafață de 349 mp din terenul și pe 1151 mp din terenul ( 169).
Instanța a reținut ca în conformitate cu disp. art. 33 alin. 1 din Legea 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, iar potrivit art. 34, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Instanța a reținut că prin rectificare se înțelege inclusiv radierea înscrierii oricărei operațiuni susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară iar in prezenta cauză, rezulta că potrivit raportului de expertiză efectuat, înscrierea din cartea funciară a pârâtei nu corespunde cu situația faptică, astfel că acțiunea reclamanților apare întemeiată.
În baza disp. art. 274 Cod proc.civ, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 764, 45 lei către reclamanta ( 6 dos. 8500/2005, 35 dos 8500/2005, 3, dos. 5770/civ/2005, 25, 177, 178) și 1293 lei către reclamanții ( 6, 25, 26, dos.5770/civ/2005, 20, 175). Împotriva acestei sentințe a declarat apel solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței și constatarea inadmisibilității acțiunii dată fiind starea litigioasă între părți în ceea ce privește terenul.
In motivare se susține că instanța s-a lăsat indusă în eroare de temeiul de drept al acțiunii deși pe această cale reclamanții încearcă să intre în posesia terenului pe care-l stăpânesc.
Se arată de altfel că în realitate reclamanții susțin că terenul stăpânit în prezent de apelantă este al lor iar după pronunțarea deciziei civile nr. 180/09.02.2006 a Tribunalului Argeș au intrat cu forța în posesia terenului, motiv pentru care apelanta a formulat și o acțiune în anularea titlurilor de proprietate al reclamanților, raportul de expertiză din acea cauză relevând suprapunerea terenurilor părților.
In ce privește fondul se susține că expertiza administrată la prima instanță nu este în afară de orice învoială concluziile raportului fiind contradictorii, astfel că instanța nu a putut analiza cu amănunțime înscrisurile depuse de părți în cauză.
Se susține că procesul verbal invocat de reclamanții nu poară nici o ștampilă, primarul susținând că semnătura de pe acesta nu-i aparține.
De asemenea se arată că terenurile pentru care s-a reconstituit proprietatea reclamanților și pentru care se cere rectificarea cărții funciare sunt situate în extravilan, iar terenul pârâtei - apelante este situat în intravilanul orașului.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.102 din 12 mai 2008 a respins ca nefondat apelul și a obligat pe apelantă la 500 lei cheltuieli de judecată către.
În adoptarea acestei hotărâri instanța de apel a reținut în ceea ce privește aspectul admisibilității cererii, că prin decizia civilă nr.180/19 februarie 2006 a Tribunalului Argeșs -a statuat în mod irevocabil că cererea este admisibilă și în atare situație în mod corect cauza a fost soluționată pe fond de către prima instanță.
Raportul de expertiză întocmit în cauză de expert a transpus corect în teren actele de punere în posesie ale părților și a relevat o suprapunere numai în ceea ce privește documentația cadastrală întocmită de pârâtă și punerea în posesie a reclamanților, iar nu în ceea ce privește stăpânirea în fapt a terenurilor, iar în raport de probele administrate, instanța de apel a condus că sentința atacată este legală, respingând în consecință apelul în temeiul dispozițiilor art.296 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta care o critică pentru nelegalitate, sub aspectul motivului de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
1. Instanța de apel greșește reținând că pe excepția de inadmisibilitate instanțele s-au pronunțat irevocabil, întrucât prin decizia Curții de APEL PITEȘTIs -a desființat sentința prin care fusese admisă această excepție, cu trimitere clară de a se verifica printr-o expertiză tehnică, dacă există suprapuneri între terenurile în cauză, deci nu s-a stabilit nimic irevocabil.
2. Pe fondul cauzei instanța s-a lăsat indusă în eroare de temeiul de drept al acțiunii, și anume rectificarea cărții funciare, pentru că în realitate, prin acest litigiu, reclamanții încearcă să intre în posesia terenului pe care îl stăpânesc.
În prezent a introdus acțiune în anularea titlurilor de proprietate al reclamanților, în acest dosar s-a întocmit o expertiză care stabilește că între terenurile din titlurile de proprietate există suprapuneri și în atare situație sunt incidente în cauză dispozițiile.36 din Legea nr.7/19967, acțiunea fiind inadmisibilă.
3. Situația de fapt nu este clar lămurită, deoarece expertiza nu este mai presus de orice îndoială, dat fiind faptul că, la fiecare completare expertul ajunge la altă concluzie, iar instanța nu a analizat în amănumțime actele depuse de părți în cauză.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursului, iar pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Recursul este nefondat.
Deși recurenta, în motivarea recursului a dezvoltat trei critici, în realitate este vorba despre un singur motiv de recurs, care vizează soluționarea greșită a excepției de inadmisibilitate a acțiunii.
Susține recurenta, că acțiunea este inadmisibilă, făcând în acest sens trimitere la dispozițiile art. 36 din Legea nr.7/1996.
Excepția de inadmisibilitate a acțiunii nu mai poate fi luată în discuție în această fază procesuală, întrucât prin decizia civilă nr. 180/9.02.2006 pronunțată de Tribunalul Argeșs -a statuat în mod irevocabil, deci cu autoritate de lucru judecat că prezenta cerere este admisibilă.
Tribunalul Argeșa desființat sentința civilă nr.3731 din 27.09.2005 pronunțată de Judecătoria Pitești, prin care cererea fusese respinsă ca inadmisibilă și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, în vederea administrării de probe asupra fondului litigiului. Această decizie nu a fost recurată.
Așadar, această excepție a fost tranșată irevocabil prin decizia civilă nr.180/2006 a Tribunalului Argeș, așa încât, chiar dacă în prezent este în curs de soluționare o acțiune ce are ca obiect anularea titlurilor de proprietate deținute de către reclamanți, instanța de apel nu putea trece peste dezlegările date în drept de instanța de trimitere, în acest sens fiind prevederile art.315 Cod pr.civilă.
Prin motivul trei de recurs, pârâta susține că pe fond situația nu este clar lămurită și că instanța nu a analizat toate înscrisurile existente în dosar.
Contrar acestei susțineri, se constată că situația de fapt este pe deplin lămurită, în acest sens s-a desființat sentința civilă nr.373/2005 a Judecătoriei Pitești, cu îndrumarea clară de a se efectua o expertiză tehnică pentru a se stabili, în urma transpunerii în teren a actelor de proprietate ale părților dacă terenurile acestora se suprapun.
Expertiza a fost efectuată de expert, care a concluzionat că există o suprapunere numai în ceea ce privește documentația cadastrală întocmită de către pârâtă și punerea în posesie a reclamanților, iar nu în ceea ce privește stăpânirea în fapt a terenurilor.
Pentru toate aceste considerente, decizia atacată este legală, astfel că, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
Deși prin întâmpinarea de la filele 62-63 dosar, intimații - reclamanți au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat, apărătorul ales al acestora nu a depus la dosar decât delegația fără chitanță care să ateste cuantumul onorariului de avocat, așa încât aceste cheltuieli nu pot fi acordate, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată urmând a fi respinsă ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în Pitești, str.-, -.B,.2, județul A, împotriva deciziei civile nr.102 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Respingerea cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimații - reclamanți, ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
23.oct.2008
jud apel A
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
