Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 37/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 29.10.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 37
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 598 bis/A/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și -, pentru plângere CF.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13.01.2010, când pronunțarea a fost amânată pentru termenul de astăzi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin Încheierea nr. 47269/8.04.2008 dată de OCPI T în dosarul nr. 47269/2008 a fost admisă cererea formulată de reclamantul. În consecință, asupra terenului de 1143/1943 mp înscris în CF 1116, nr. top 198-1999, proprietatea CAP de sub B7 fost înscris dreptul de proprietate în favoarea reclamantului și a soției în cotă de parte ca bun comun și, respectiv, dreptul de proprietate al numiților - și soția în cotă de parte ca bun comun, conform DL 42/1990.
Împotriva încheierii a formulat plângere reclamantul care a solicitat anularea încheierii, cu consecința întabulării dreptului său de proprietate în cotă de parte asupra terenului, radierea casei vechi și întabularea caselor edificate pe teren, sistarea stării de indiviziune, stabilirea liniei de hotar și deschiderea unei file noi de carte funciară.
În motivare a invocat că a cumpărat în 1970 casa și grădina aferentă construcției de la și că a lucrat cota de parte din suprafața totală fără a fi tulburat în posesie, cealaltă cotă de parte din teren aparținând CAP fiind folosită de și, între proprietăți existând un gard încă din 1970.
A mai invocat că soția sa, a decedat, dar anterior decesului au edificat o nouă casă pe terenul sus-menționat.
La termenul din 28.10.2008, reclamantul a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei; urmare a admiterii cererii, au fost introduși în cauză și -.
La termenul din 2.12.2008, reclamantul a renunțat la judecata cererilor privind radierea casei vechi, întabularea casei noi, sistarea stării de indiviziune și stabilirea liniei de hotar cu consecința deschiderii unei file noi de carte funciară.
Prin sentința civilă nr. 1231/27.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa respins cererea reclamantului și a luat act de renunțarea la celelalte capete de cerere.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că, potrivit extrasului CF 1116 nr. top 198-1999 constând în casa nr. 96, curte și grădină de 1943 mp, proprietari asupra imobilului sunt reclamantul și soția sa, pe de o parte și pârâții și, pe de altă parte.
Prin cererea adresată OCPI, reclamantul a solicitat întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate menționat sub B7 în baza DL 42/1990, anexând adeverința nr. 706/18.02.2008 eliberată de Comuna, potrivit căreia terenul înscris în CF 116 nu face obiect al legii fondului funciar.
Admițând cererea și dispunând înscrierea dreptului de proprietate al cumpărătorilor în cotele mai sus arătate, OCPI Taf ăcut corecta aplicare a dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 7/1996 și, respectiv, ale art. 42,44,63 din Ordinul 633/2006, fiind respectate și dispozițiile art. 36 al. 2 din Legea nr.18/1991.
A mai reținut instanța că, în cadrul plângerii formulate în baza art. 50 al. 2 din Legea nr.7/1996 se verifică dacă, cu ocazia efectuării operațiunilor de carte funciară registratorul a respectat prevederile Legii nr. 7/1996 și ale Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, și -, care au solicitat admiterii plângerii în sensul înscrierii dreptului de proprietate în cotă de asupra terenului ce a aparținut fostului CAP.
Prin decizia civilă nr. 598bis/A/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- apelul a fost admis iar sentința schimbată în parte, cu consecința admiterii în parte a acțiunii.
Astfel, s-a dispus că terenul de sub B7 în suprafață de 1143/1943 mp trece în proprietatea lui și în cotă de și în proprietatea pârâților și în aceeași cotă; a fost menținută în rest sentința apelată.
Pentru a dispune astfel, instanța avut în vedere că dispozițiile art. 36 al. 2 din Legea nr.18/1991 nu sunt incidente, întrucât terenul în litigiu nu a fost atribuit în folosință veșnică sau pe durata existenței construcției, nici în vederea construirii de locuințe, iar părțile nu au cumpărat locuințele de la stat.
OCPI Taa dmis cererea în baza DL 42/1990 care, la art.8 al.1, prevede că terenul aferent caselor de locuit, anexelor, curtea și grădina din jurul acestora, în zonele necooperativizate constituie proprietatea particulară a deținătorilor, fără a avea în vedere situația coproprietarilor.
Pe de altă parte, în cauză nu se pune problema coproprietății, câtă vreme pe teren sunt edificate două case.
Din expertiza extrajudiciară depusă la dosar, instanța a reținut că terenurile aferente celor două case, curțile și grădinile au forme dreptunghiulare, terenurile fiind despărțite de un gard.
Terenurile cumpărate având suprafețe egale, iar terenul de 1143/1943 mp aflându-se în continuarea lor, tribunalul a apreciat că, în lipsa altor probe, grădina de 1143 mp ce face obiectul dosarului se cuvine în mod egal părților în baza art. 8 al.1 din DL 42/1990.
Împotriva deciziei au declarat recurs în termen pârâții, care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului reclamanților.
În motivare, au invocat greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr.18/1991, părțile fiind coproprietari asupra construcției înscrise în cartea funciară (contrar celor reținute de instanță, cu neobservarea extrasului de carte funciară) și neavând calitatea de membri CAP.
Au invocat neobservarea împrejurării că terenul ce a aparținut CAP a intrat în administrarea Primăriei.
Au invocat depășirea rolului activ de către instanța care a validat atitudinea de pasivitate procesuală a reclamanților.
În drept, au invocat dispozițiile art.304 pct.7,8, 9 Cod procedură civilă.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare în condițiile art.308 al. 2 Cod procedură civilă, depunând, însă, o adeverință din care rezultă că defuncta a fost membru CAP și o alta din care rezultă că terenul înscris în CF 1116 este aferent construcțiilor și nu a făcut obiect al vreunui titlu de proprietate.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art.306 al. 2 Cod procedură civilă, față de dispozițiile art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, văzând și normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Potrivit extrasului CF 1116, reclamantul a dobândit împreună cu soția (în prezent decedată) cota de din construcțiile edificate și suprafața de 400 mp din terenul aici evidențiat.
Pe de altă parte, pârâții recurenți sunt înscriși ca și coproprietari asupra din construcții și a 400 mp teren.
Restul terenului (1143/1943 mp) a rămas înscris pe numele CAP sub B7, această suprafață formând obiectul litigiului.
Este adevărat că acest titular al dreptului de proprietate nu mai există dar, potrivit dispozițiilor art.18 din Legea nr.18/1991, terenurile ce au aparținut fostelor CAP și nu au fost atribuite conform legilor funciare, trec în domeniul privat al localității.
În consecință, în speța de față, terenul de 1143/1943 mp a trecut în baza legii în proprietatea comunei -.
Se observă astfel că pretențiile părților au fost soluționate fără ca titularul dreptului de proprietate asupra terenului să fie în măsură să-și exprime poziția față de cererea reclamantului. Aceasta cu atât mai mult cu cât adeverința nr. 706/18.02.2008 eliberată de Comuna (fila 8 dosar OCPI) nu exprimă acordul expres al comunei la întabularea dreptului pretins de reclamant.
La fel, acest acord nu rezultă nici din adeverința nr. 5087/24.11.2009 eliberată de aceeași unitate administrativ teritorială (fila 16 dosar recurs).
Citarea proprietarului terenului se impune cu atât mai mult cu cât, față de dispozițiile art.36 din Legea nr. 18/1991 ce vizează inclusiv situația reglementată de DL 42/1990, este necesar ca instanța să pună în discuție, în contradictoriu cu proprietarul tabular, inclusiv modalitatea în care reclamantul a înțeles să obțină recunoașterea dreptului pretins (calea reglementată de dispozițiile art. 47 și urm. din Legea nr.7/1996).
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 al. 1,2,3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 5,9 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 598 bis/A/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-; va casa decizia recurată și sentința civilă nr. 1231/27.01.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța nu va mai avea a se preocupa de capetele de cerere la judecata cărora reclamantul a renunțat, reținerea incidenței dispozițiilor art.246 Cod procedură civilă nefiind criticată în căile de atac promovate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 598 bis/A/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează decizia recurată și sentința civilă nr. 1231/27.01.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 20.01.2010
Tehnored. - 05.02.2010; 7 ex.
Emis 5 com.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Timiș
Judecători:;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
