Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 43/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 43

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR

- - - JUDECĂTOR

- - - JUDECĂTOR

GREFIER -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamanții G și, împotriva deciziei civile nr. 124 din 20.04.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, recurentul - reclamant G asistat de avocat și intimata asistată de avocat, recurenta - reclamantă, fiind lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:

Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat pentru recurentul - reclamant G, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei civile iar pe fond admiterea apelului și a acțiunii principale așa cum a fost formulată. Solicită cheltuieli de judecată. Arată că hotărârea este lipsită de temei legal, întrucât instanța nu a luat în considerare actele succesive. Părțile au vândut 380 mp iar în act este trecut 286 mp, construcția edificată pe diferența de teren nu face excepție de la vânzarea - cumpărarea terenului, deci părțile au înțeles să vândă toată suprafața de teren. In anul 2002 aceiași suprafață de teren a fost vândută însă în contract s-a trecut doar suprafața de 281,86 mp cum greșit a fost întocmită la data vânzării documentația cadastrală, expertul trecând doar suprafața de 281,86 fără a include și suprafața de teren pe care se afla garajul. Consideră că garajul nu face parte din actul de vânzare - cumpărare, doar terenul face parte. Mai arată că Gh. cumpără întreaga suprafață de teren fără să știe despre ce a fost anterior. Contractul de închiriere încheiat cu Primăria a expirat și nu a mai fost prelungit de către intimată, s-a emis pentru toată suprafața de teren de 320 mp eliberat pe numele care a vândut toată suprafața de teren, de unde rezultă că acest teren a fost vândut de 2 ori. Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimata având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată. Arată că suprafața care este în fiecare contract de vânzare - cumpărare este 281,86 mp iar diferența este suprafața pe care se află garajul. Vânzătorul a înstrăinat doar suprafața de 2381,86 mp iar ulterior a vândut și suprafața de teren pe care se află garajul. Solicită cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

-deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă 10367 din 24 octombrie 2006 Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul nr. 6934/2006, s-a admis excepția lipsei de interes și s-a respins acțiunea formulată de reclamanții G și în contradictor cu pârâta, ca fiind lipsită de intere, fiind obligați reclamanții să plătească pârâtei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, prin cererea introductivă reclamanții au chemat în judecată pârâții și pentru a se dispune corectarea documentației cadastrale care a stat la baza încheierii actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3077/11 august 2003 și obligarea pârâților la ridicarea garajului edificat pe terenul proprietatea lor, în suprafața de 21 mp sau autorizarea lor de a-l ridica pe cheltuiala pârâților, precum și obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și posesie această suprafață de teren.

La termenul din 21 septembrie 2006 reclamanții au precizat că înțeleg să se judece doar cu pârâta, celălalt pârât fiind decedat, iar la termenul din 18 octombrie 2006 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii.

Prima instanță a apreciat ca fiind admisibilă excepția, întrucât reclamanții prin contractul autentificat sub nr. 30777 din 11 august 2003 au cumpărat suprafața de 281,86 mp iar la momentul încheierii contractului reclamanții au știut ce cumpără, iar modificarea ce ar interveni la documentația cadastrală nu ar produce efecte juridice cu privire la dreptul de proprietate al reclamanților. C care ar avea de câștigat în urma admiterii acțiunii ar fi proprietarul inițial și cei cărora acesta le-a vândut - și.

S-a reținut că cel de-al doilea capăt de cerere este accesoriu primului, întrucât soluția cei i se va da depinde de acesta iar folosul practic al reclamanților în promovarea acțiunii nu este dovedit, interesul lor nefiind unul direct și personal.

Impotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții iar Tribunalul Bacău prin decizia civilă nr. 124 din 20 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr. - a respins ca nefondat apelul, reținând că în raport de mențiunile exprese cuprinse în contractul de vânzare - cumpărare încheiat între și pe de o parte și G, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenului de sub garaj de 21,30 mp nu a fost transmis. De aceea s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut lipsa de interes a reclamanților, folosul practic al acestora nefiind dovedit, persoanele care ar avea de câștigat fiind părțile primului contract încheiat, respectiv și și.

Reclamanții au formulat recurs și împotriva acestei decizii, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. din Legea 146/1997.

In motivarea recursului, se arată, în esență, că instanța de judecată, interpretând greșit actul dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea fiind lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

S-a susținut că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că în primul contract de vânzare - cumpărare încheiat între, și, părțile au convenit înstrăinarea suprafeței de 320 mp dispuși în nr. 78, parcela nr. 13 și numai determinați analitic 281,86 mp.

Se mai susține și că vânzările succesive ulterioare au cuprins și suprafața de 21,30 mp, numiții și G se aflau în eroare, întrucât suprafața de 21,30 mp se afla deja în proprietatea lor, deoarece vânzătorul a înțeles să înstrăineze tot terenul în suprafață de 320 mp, care se afla pe titlul său.

Recurenții mai arată că pârâta a avut contract de închiriere cu Primăria municipiului B cu privire la terenul de sub garaj până la 31 decembrie 2002, contractul nemaifiind reînnoit, pentru că s-a emis titlu de proprietate numitului, care a vândut terenul de sub garaj ulterior, acesteia la data de 25 iulie 2006, ceea ce ar conduce la concluzia că numitul a vândut de două ori terenul de sub garaj.

Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs și a probelor de la dosar Curtea de Apel reține următoarele:

Recurenții au susținut constant că la încheierea actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3077 din 11 august 2003 între în calitate de vânzător și numiții și în calitate de cumpărători nu s-ar fi vândut doar suprafața de 281,86 mp teren situat în B,- așa cum s-a trecut în act, ci s-ar fi vândut suprafața de 320 mp cât avea vânzătorul în titlul de proprietate nr. - din 29 mai 2002.

Recurenții au susținut că documentația cadastrală a fost greșit întocmită la data vânzării, expertul trecând în documentație doar suprafața de 281,86 mp teren fără a include și suprafața de teren de sub garajul amplasat pe suprafața de 320 mp.

Susținerile recurenților, însă nu vor putea fi reținute întrucât raportat la actele autentice invocate, instanța nu a interpretat greșit actul dedus judecății și nici nu a schimbat natura sau înțelesul lămurit și neîndoielnic al actelor autentice.

Contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3077 din 11 august 2003 în mod clar arată că suprafața de teren vândută de, cumpărătorilor și a fost de 281,86 mp teren, suprafață explicit indicată și în contractele ulterioare de vânzare - cumpărare a suprafeței de teren menționate.

Față de această situație se va aprecia că în mod corect instanțele anterioare au apreciat că acțiunea reclamanților este lipsită de interes, întrucât interesul lor nu este direct și personal.

Chiar dacă acțiunea s-ar fi admis reclamanții nu ar fi dobândit proprietatea asupra suprafeței de 21,30 mp acțiunea profitând primilor cumpărători respectiv soților.

Deci, recurenții nu ar avea nici un folos practic prin admiterea acțiunii, interesul lor nefiind unul direct și personal.

Celelalte susțineri referitoare la starea de eroare în care s-ar fi aflat părțile contractante și vânzările succesive ulterioare și cele privind contractul de închiriere și de vânzare - cumpărare încheiate de nu au relevanță în cauză, asupra folosului practic al reclamanților cu promovarea acțiunii - acțiunea fiind respinsă ca fiind lipsită de interes.

Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art. 304 pct.8 și 9 cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.

In baza art. 274 cod pr.civilă instanța va obliga recurenții să plătească intimatei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat reclamanții G și din B, str. - cel M,. 8,.E,.7, jud.

Obligă recurenții să achite intimatei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău

- - - -

- -

GREFIER,

Red.sent.

Red.,

Red. - 24.01.

.ct/2 ex.

24/25.01.2008

Președinte:Sorina Ciobanu
Judecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 43/2008. Curtea de Apel Bacau