Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 60/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.60/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 21 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G - - judecător
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Burdea
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de petentul senior împotriva deciziei civile nr.265 din data de 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 18 februarie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 21 februarie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.363/9.03.2007, Judecătoria Făgărașa respins plângerea formulată de petentul senior împotriva încheierilor de cu nr.19299/21.09.2006, 1265/2006 și 2778/2006 emise de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B ( B) în contradictoriu cu intimații, și B, cu următoarea motivare:
Prin sentința civilă nr.674/2004 a Judecătoriei Făgăraș definitivă și irevocabilă, au fost partajate bunurile comune ale petentului și ale intimatei, imobilul situat în de nr.352 înscris în 2388 fiind atribuit intimatei, cu obligarea sa la plata către petent, a unei sulte de 198.528.847 lei ce a fost și consemnată pe seama și la dispoziția petentului.
Conform copiei de depuse la dosar, titlul executor mai sus arătat a fost înscris în la data de 1 martie 2006 sub nr.1265.
La data de 28 aprilie 2006, sub nr.2278 a fost înscris în 2388 de, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1219/27.04.2006 de, prin care intimata vindea intimaților și întreg imobilul situat în de nr.352.
Prin încheierea de nr.19299/2006 a Ba fost respinsă cererea petentului senior pentru notare plângere împotriva încheierilor de, cu notarea respingerii în cartea funciară.
S-a reținut că intabularea dreptului de proprietate s-a făcut în baza unor acte care au întrunit condițiile legale de înscriere cu respectarea art.50 din Legea nr.7/1996 cu modificările și completările ulterioare, la fel și comunicările de față au fost făcute cu respectarea art.52 din Legea nr.7/1996.
Astfel, potrivit art.50 din Legea nr.7/1996 modificată și republicată, "în cazul în care se admite cererea, se dispune intabularea sau înscrierea prin încheiere dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții:este încheiat cu respectarea formelor legale; indică numele părților; individualizează imobilul printr-un identificator unic".
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat de sub nr.1219/2006, îndeplinea toate aceste condiții, ca de altfel și sentința civilă definitivă și irevocabilă, astfel că acestea nu putea fi afectate de incertitudine cum a susținut petentul.
Acesta a invocat încălcarea prevederilor art.52 din Legea nr.7/1996, întrucât încheierea prin care a fost înscris în contractul de vânzare-cumpărare nu i-a fost comunicată.
Dispozițiile art.52 din Legea nr.7/1996 nu îi sunt aplicabile petentului. Astfel, la data înscrierii acestui contract în cartea funciară, petentul nu mai era proprietar al acestuia, nu mai beneficia nici de un drept de creanță înscris în favoarea sa, iar asupra imobilului nu fusese notat nici unul din procesele ulterioare celui de partaj între părți. Astfel, art.52 din textul de lege menționat prevede că, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cu privire la imobilul în cauză. Așa cum s-a arătat mai sus petentul nu mai avea calitatea de persoană interesată în sensul arătat de textul de lege, motiv pentru care plângerea acestuia, pentru motivele arătate, nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, cale de atac ulterior calificată de către tribunalul ca fiind apel, petentul senior, solicitând admiterea apelului, suspendarea executării sentinței apelate și modificarea aceleiași sentințe în tot, în sensul admiterii plângerii.
Tribunalul Brașov, prin încheierea din data de 12.09.2007 a respins cererea de suspendare menționată, iar prin decizia civilă nr.265/Ap/12.10.2007 a respins apelul petentului.
În considerentele deciziei astfel date, instanța de apel a reținut următoarele:
Nu poate fi primită critica apelului privitoare la faptul că prima instanță nu a comunicat întâmpinarea formulată în cauză, întrucât aceasta nu reprezintă o întâmpinare ci niște note scrise, respectiv concluzii scrise care nu sunt obligatorii a fi comunicate și deci nu i s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că nu i s-au comunicat aceste concluzii (note) scrise.
Tribunalul nu poate primi nici critica referitoare la faptul că instanța în mod greșit a reținut că au fost respectate dispozițiile art.52 din Legea nr.7/1996.
În mod corect prima instanță a reținut că imobilul acesta a fost atribuit printr-o sentință definitivă și irevocabilă numitei și că suma stabilită cu titlu de sultă a fost consemnată pe seama și la dispoziția acestuia, iar Biroul de carte funciară în mod corect având dovada achitării sultei a înscris dreptul de proprietate pe numele fostei sale soții.
Ulterior, prin vânzarea-cumpărarea acestui imobil, apelantul nu mai prezenta interes pentru a i se comunica încheierea respectivă, astfel că instanța a apreciat că plângerea petentului este neîntemeiată.
În altă ordine de idei, în cauză prima instanță nu avea de ce să analizeze verificarea intervalelor de timp în care s-a făcut înscrierea în, aceasta neavând nicio relevanță atâta vreme cât înscrierile s-au făcut cu respectarea condițiilor legale în această materie.
În sfârșit, nu se poate primi nici susținerea referitoare la faptul că sentința civilă nr.1516/2006 pronunțată în dosar civil nr.1329/2006 al Judecătoriei Făgăraș nu ar fi irevocabilă, întrucât în cauză s-a făcut dovada că această hotărâre a rămas irevocabilă prin respingerea recursului conform extrasului de pe minută depus la fila 33 dosar apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul senior, solicitând, până la soluționarea recursului, suspendarea deciziei atacate și apoi admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei recurate, cu consecința pe fond a "admiterii plângerii în discuție ca fiind temeinică și legală".
În esență, în motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.5, 8 și 9 Cod procedură civilă, petentul a susținut că decizia recurată este nelegală, întrucât instanța de apel, pe de o parte a reținut greșit că nu are calitate de persoană îndreptățită în înțelesul Legii nr.7/1996, iar pe de altă parte a reținut de asemenea greșit că nu a fost prejudiciat prin necomunicarea înscrisurilor depuse la dosar de către intimați.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimații, și au solicitat atât respingerea cererii de suspendare, cât și a recursului.
Asupra cererii de suspendare a executării deciziei recurate, curtea s-a pronunțat prin încheierea camerei de consiliu din data de 21.01.2008, în sensul că aceasta a fost anulată ca netimbrată.
Referitor la recursul petentului, curtea a reținut cele ce urmează:
Potrivit art.52 alin.1 din Legea nr.7/1996, încheierile de carte funciară se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivi mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut în mod legal faptul că petentul nu mai era persoană interesată și îndreptățită a i se comunica încheierea de carte funciară nr.2778/28.04.2008, prin care a fost înscris în nr.2388 de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1219/27.04.2006 la., câtă vreme vânzătoarea, respectiv intimata, era la momentul vânzării singura proprietară a imobilului vândut, asupra căruia petentul nu mai avea nici un drept și nu ceruse notarea nici unuia dintre ulterioarele procese intentate.
De asemenea, anterioarele instanțe au reținut în mod legal și faptul că în speță nu se mai impunea verificarea intervalelor de timp în care s-au făcut înscrierile în menționata, câtă vreme acestea s-au operat în condiții legale, așadar și a înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului a intimatei, urmarea atribuirii acestuia printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
Prin urmare, având în vedere cele mai sus expuse, curtea constată că primul motiv de recurs nu este fondat.
Nefondat este și cel de al doilea motiv de recurs vizând prejudicierea petentului ca urmare a necomunicării înscrisurilor depuse la dosar de către intimați.
În acest sens se reține că, de fapt și drept, petentul se referă la necomunicarea concluziilor scrise depuse la dosar de către intimați. Or acestea, conform art.146 Cod procedură civilă reprezintă consemnarea scrisă a celor susținute verbal cu ocazia dezbaterii pe fond și nu sunt prevăzute legal a fi comunicate.
Așa fiind, având în vedere considerentele de mai sus, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul petentului ca fiind nefondat, cu consecința păstrării deciziei recurate ca temeinică și legală, la adăpost de orice critică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de petentul senior împotriva deciziei civile nr.265/Ap/12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.02.2008.
PREȘEDINTE: Gheorghe Burdea G - | JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma Pt. - - - aflat în concediu semnează vicepreședinte instanță | JUDECĂTOR 3: Rodica - |
Grefier, |
Red.GB/28.07.2008
Tehnored. 28.07.2008 - 2 ex.
Jud.apel /
Jud.fond
Președinte:Gheorghe BurdeaJudecători:Gheorghe Burdea, Daniel Marius Cosma, Rodica
