Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 662/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 662

Ședința publică de la 19 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Oana Ghiță

JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț

JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan

Grefier - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 12 mai 2009 privind judecarea recursului declarat de petentul Municipiul Tg. J reprezentat de Primar împotriva deciziei civile nr. 499 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2043 din 18 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, (Fostă ), Oficiul De cadastru și Publicitate Imobiliară G, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).

La apelul nominal, au lipsit părțile.

Procedură legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pt. deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 19 mai 2009.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Târgu -J, reclamantul Municipiul Târgu-J prin primar a chemat în judecată pe pârâții, (fostă ), și Târgu-J, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună modificarea documentației cadastrale nr. 5347 întocmită de inginer - la 20.04.2004, precum și rectificarea cărții funciare nr. 12085 în sensul stabilirii amplasamentului real al terenului în suprafață de 100 mp.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren de 380 mp. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6054/18.05.1995.

Că, din această suprafață acesta a înstrăinat către fiul său și soția acestuia o suprafață de 100 mp. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1093/17.03.2004, iar la rândul lor noii proprietari au înstrăinat suprafața de 100 mp. către și conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1126/ 05.04.2004

A precizat că în baza acestui contract noii proprietari au procedat la întocmirea documentației cadastrale ce a fost recepționată de G sub nr. 6640/21.04.2004, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară nr. 12085 sub numărul cadastral 5347.

A arătat reclamantul că la momentul efectuării lucrării cadastrale în loc să se procedeze la măsurarea întregii proprietăți de 380 mp. și ulterior să se dezmembreze cei 100 mp. înstrăinați, s-a efectuat schița doar pentru cei 100 mp. însă pe un alt amplasament care nici măcar nu este vecin cu suprafața totală de 380 mp. între cele două suprafețe existând o suprafață de cca.100 mp. deci un total de aproximativ 580 mp.

A mai arătat că prin modul de întocmire a schiței cadastrale, proprietatea inițială nu numai că nu s-a diminuat cu cei 100 mp. înstrăinați, ci a sporit cu o suprafață de aproximativ 100 mp.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.7/1996.

Pârâta a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu admiterea acțiunii.

În esență, a arătat că la întocmirea documentației cadastrale în baza căreia a fost intabulat dreptul de proprietate pârâților și a fost greșit amplasamentul terenului, astfel încât, în prezent familia deține aproximativ 380 mp. teren față de 280 mp. cât ar fi trebuit să aibă după vânzarea celor 100 mp.

Pârâții și au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei interesului reclamantului Municipiul Târgu-J în promovarea acțiunii.

De asemenea, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la ei, cu motivarea că nu mai sunt proprietarii terenului de 100 mp. ce a făcut obiectul vânzării cumpărării de la familia.

Au depus în apărare certificat de urbanism nr. 36/2005, documentația cadastrală întocmită de inginer -.

Pârâta G, a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții.

Prin sentința civilă nr. 2043/18.03.2008, a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantului Municipiul Târgu-J în promovarea acțiunii, excepția invocată de pârâții și, iar pe fond s-a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6054/1995 numitul a dobândit de la suprafața de 380 mp. teren construibil, împreună cu un imobil casă de locuit, situate în Târgu-J, strada 14 Octombrie.

Că, potrivit contractului autentificat sub nr. 1093/2004 și au înstrăinat către și suprafața de 100 mp. teren ce făcea parte din cei 380 mp. dobândiți de vânzători prin contractul nr. 6054/1995.

Ulterior prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1126/05.04.2004 și înstrăinează către suprafața de 100 mp. situată în Târgu-J,- cu vecinătățile R - rest proprietate vânzători, A- digul, - G, Mn -, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1411/03.05.2006 - soții vând pârâtei suprafața de 100 mp.

S-a mai reținut că în baza contractului de vânzare - cumpărare numărul 1126/2004 a procedat la intabularea dreptului de proprietate, documentația cadastrală fiind întocmită de inginer -.

Potrivit raportului de expertiză întocmit de expert, cât și raportului de expertiză întocmit de experți, și, documentația cadastrală ce a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 100 mp. în cartea funciară a Municipiului Târgu-J a fost corect și legal întocmită, amplasamentul terenului de 100 mp. ce a făcut obiectul vânzărilor succesive, fiind corect identificat și transpus în cadastrală a localității.

În același timp, prima instanță a reținut că experții au stabilit că obiectul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6054/18.05.1995 l-a făcut suprafața de teren de 380 mp. în acte, însă în realitate a fost înstrăinată suprafața de 548 mp. suprafață ce era la vremea respectivă împrejmuită cu gard. Că, potrivit Decretului de expropriere nr. 954/1967 fostului proprietar al terenului,de la care a dobândit terenul, i s-a expropriat suprafața de 250 mp. ce se învecina în partea de vest a proprietății cu digul, scopul exproprierii fiind acela al edificării unor obiective de îndiguire și consolidare a albiei râului J, rămânând în proprietate cu diferența de teren de 380 mp.

A mai reținut instanța că proprietarii de terenuri din zonă nu au fost afectați în mod efectiv de decretul de expropriere, nefiind deposedați de porțiunea de teren expropriată, terenul rămânând în posesia foștilor proprietari, acesta fiind motivul pentru care în fapt foștii proprietari și au dobândit în acte suprafața de 380 mp. însă în realitate au intrat în posesia întregii suprafețe de teren împrejmuită și că din realitatea de la fața locului, rezultă că toate terenurile ce au făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 954/1967 se află în posesia cetățenilor de la care au fost expropriate, de aici rezultând diferențele de suprafețe din acte comparativ cu cele deținute în fapt de cetățeni, terenurile nefiind folosite în scopul pentru care au fost expropriate.

Cu privire la excepția invocată de pârâți, instanța a reținut că reclamantul Municipiul Târgu-J, nu a făcut dovada unui interes născut și actual, personal și direct în promovarea acțiunii dedusă judecății, că terenul nu a intrat în domeniul public, iar reclamantul nu poate justifica un drept de proprietate încălcat.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, arătând în motivele de apel că prima instanță a făcut o apreciere greșită a probelor administrate în cauză și a rapoartelor de expertiză.

Că, nu s-au indicat dispozițiile legale în baza cărora s-a respins acțiunea sa și că s-a făcut dovada intabulării greșite în cartea funciară a terenului în litigiu.

Prin decizia civilă nr.499 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul MUNICIPIUL TG-J REPREZENTAT DE PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 2043/18.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-.

În motivarea deciziei, s-a reținut că reclamantul a solicitat rectificarea cărții funciare nr.12085/2004 cu privire la amplasamentul imobilului ce a primit numărul cadastral 6640/2004 cu o suprafață de 100., iar cartea funciară a fost întocmită în baza actului de proprietate, respectiv contractul de vânzare - cumpărare nr.1411/2006, iar potrivit expertizei s-a făcut o identificare corectă a amplasamentului terenului, respectându-se vecinătățile din act și suprafață.

Potrivit art. 20 din Legea nr.7/1996 R, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu pe baza actului prin care s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil.

A reținut instanța că reclamantul nu a făcut dovada că imobilul este proprietatea sa, din probe rezultând că Decretul de expropriere nr.954/1967 nu și-a produs niciodată efectele, pentru că oamenii din zonă au stăpânit de-alungul timpului terenurile în configurația actuală și le-au avut închise cu gard în proprietatea lor, nefiind evidențiate în domeniul public.

Că, în conformitate cu art. 36 din Legea nr.18/1991 terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții, aprobate potrivit legii din intravilanul localității aflate în administrarea consiliilor locale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor.

S-a mai reținut că reclamantului nu s-a încălcat vreun drept prin înscrierea în cartea funciară și nu justifică un interes în promovarea acțiunii, fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declara recurs reclamantul Municipiul Tg. J, criticând-o ca nelegală - art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod pr. civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că autorul a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 380., din care a înstrăinat ulterior suprafața de 100. și în baza acestui ultim act de înstrăinare, s-a întocmit documentația cadastrală ce a fost recepționată de OCPI G sub nr.6640/21.04.2004, primind astfel numărul cadastral 5347, fiind înscris în cartea funciară nr.12085/2004.

S-a arătat că documentația cadastrală pentru cei 100. s-a efectuat însă pe un alt amplasament, pe un amplasament vecin cu cei 380. și între care se intercalează o altă suprafață de 100., astfel că, suprafețele însumate determină 580.

S-a mai arătat că potrivit decretului de expropriere, doar fostul proprietar expropriat putea solicita restituirea suprafeței de teren care i-a fost expropriată în condițiile legilor speciale, fapt care nu s-a realizat în cauză, astfel că terenurile expropriate sunt în proprietatea reclamantului.

A arătat reclamantul că în cauză a făcut dovada calității procesuale active, respectiv dovada interesului legitim, care este actual, personal și direct, motivarea instanței nefiind argumentată juridic.

Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr.7/1996 ( așa cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 ) în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Rezultă că ori de câte ori există neconcordanță între cartea funciară și realitatea extratabulară, rectificarea este în principiu calea de eliminare a acestei contradicții.

Potrivit art. 36 din Legea nr.7/1996 și art. 100 din regulament, orice persoană poate cere rectificarea din cartea funciară, dacă înscrierea din cartea funciară nu este în concordanță cu situația reală a imobilului.

Acțiunea în rectificare poate fi valorificată pe cale de acțiune principală, când se cere anularea încheierii de carte funciară, ori a înscrierii nevalabile, radierea dreptului stins sau a înscrierii devenite inexacte, ori pe cale accesorie în cadrul procesului principal, prin care se cere desființarea titlului pârâtului sau calificarea exactă a dreptului tabular.

Acțiunea în rectificare este o acțiune reală sau personală, după caz, în realizare de drepturi.

Acțiunea în rectificare are caracter principal, când este fondată pe alte temeiuri decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, respectiv înscrierea din cartea funciară nu este în concordanță cu situația reală a imobilului.

Dreptul de a cere rectificarea înscrisurilor de carte funciară, derivă din încălcarea unui drept real sau de creanță, ori a unui alt drept vătămat prin înscrierea săvârșită în cartea funciară și totodată, este o acțiune în realizare de drepturi.

Are calitate procesuală activă într-o acțiune în rectificarea înscrisurilor de carte funciară, persoana care a avut un drept înscris în cartea funciară, persoana care are un drept înscris în cartea funciară, persoana care ar urma să aibă un drept înscris în cartea funciară, cel care nu a fost niciodată înscris în cartea funciară, omis de la înscriere în cartea funciară, în condițiile art. 59 din Legea nr.7/1996, precum și alte persoane, instituții sau autorități publice ( de exemplu: art. III alin.2 din Legea nr.169/1997), care justifică un interes legitim.

În cauză, reclamantul a arătat că înscrierea dreptului pârâților nu este și nu a fost niciodată în concordanță cu situația imobilului dobândit prin act autentic, situație datorată unor erori de natură tehnică ( documentația cadastrală a stabilit un amplasament eronat ), care au condus la suprapunerea peste terenul aparținând municipalității.

Se constată că reclamantul are calitate procesuală activă, justificând un interes legitim în formularea acțiunii.

Reținerea instanței că Decretul de expropriere nr.954/1967 nu și-a produs niciodată efectele este greșită, nesusținută probatoriu, în cauză nefăcându-se dovada că s-a constatat judiciar caducitatea actului de expropriere, sau s-a dispus restituirea către foștii proprietari în condițiile legii speciale.

De asemenea, este greșită constatarea că în cauză ar fi aplicabile dispozițiile art. 36 din Legea nr.18/1991, în cauză nefăcându-se dovada că s-ar fi finalizat procedura prevăzută de această lege, pentru o eventuală reconstituire a dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren deținută în fapt.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se admite recursul, a se modifica decizia, a se admite apelul, desființa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare la prin instanță, pentru stabilirea amplasamentului corect al suprafeței de 100. prin observarea opiniilor acelor experți care țin seama de evidențele Oficiului de Cadastru și Geodezie, raportate la datele înscrierii drepturilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de petentul Municipiul Tg. J, reprezentat de Primar, împotriva deciziei civile nr. 499 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2043 din 18 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, (Fostă ), Oficiul De Cadastru și Publicitate Imobiliară

Modifică decizia, în sensul că admite apelul.

Desființează sentința civilă nr.2043 din 18 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./4 ex.

15.06.2009

Jud.fond

Jud.apel

Președinte:Oana Ghiță
Judecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț, Costinela Sălan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 662/2009. Curtea de Apel Craiova