Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1109/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIAL
DECIZIA nr. 1109
Ședința publică din data de 16 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta SC SA - Membru Grup, cu sediul social în B, Calea, nr.239, sector 1, prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII, cu sediul în B,- - 8, House, sector 1, împotriva sentinței civile nr.600 din data de 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, Droma, G, toți cu domiciliul ales în comuna, nr. 994, jud. D, cu domiciliul în M,-, jud. D, cu domiciliul în M, Bulevardul, nr. 44, jud. D, cu domiciliul în Bulevardul 22, nr. 30, etaj 4,. 134, jud. D, cu domiciliul în M, str. T, nr. 100, etaj 1,. 15, jud. D, cu domiciliul în M str. -. -, nr. 24 B, jud. D, cu domiciliul în M,-, -C, etaj 3,. 15, ud. D, cu domiciliul în comuna Lungă, sat., jud. D, comuna, sat, Olteni, jud. D, G, cu domiciliul în comuna Lungă, sat, jud. D, cu domiciliul în M,- A,. 1, jud. D, cu domiciliul în M,-, jud. D, Gruea, cu domiciliul în M, Bulevardul 22, nr. 24, etaj 3,. 176, jud. D, cu domiciliul în M-, -. A,. 6, jud. D, cu domiciliul în M,-, etaj 2,. 38, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat Colibași, nr. 111, jud. D, cu domiciliul în M, Bulevardul 22, nr. 2, - etaj 3,. 11, jud. D, cu domiciliul în M, str. -, nr. 32, -. 77, jud. D, cu domiciliul ales în comuna, nr. 994, jud. D, -, cu domiciliul în comuna, sat, jud. D, Gh., cu domiciliul în comuna, sat de, jud. D, cu domiciliul în M, str. Ti, nr. 100, etaj 2,. 37, jud. D, cu domiciliul în comuna L, sat, nr. 929, jud. D, T, Bulevardul, bloc 39 B,. A, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat, nr. 255, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspuns recurenta pârâta SC SA reprezentată de avocat din Baroul București, conform contractului de asistență juridică nr. 20292 din 13 iunie 2008, intimații reclamanți, Gruea, reprezentați de avocat din Baroul Dâmbovița, conform contractului de asistență juridică nr. 843 din 16 iunie 2008, intimații reclamanți, reprezentați de avocat din Baroul Dâmbovița, conform contractului de asistență juridică nr. 114 din 15 iunie 2008, lipsind intimații reclamanți, Parcea, -, Droma, G, - și.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații reclamanți, Parcea, -, Droma, G, au depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs.
Avocat și, depun la dosar concluzii scrise, după care, având cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei pârâte depune la dosar un set de înscrisuri în copie, în dublu exemplar, respectiv: Anexa nr. 1 bis la Actul adițional la Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pentru anul 2008 înregistrat la. B sub nr. 8080/23.05.2000, certificat de grefă eliberat de Curtea de Apel Iași în dosarele nr-, -, -, deciziile nr. 246, 247 și 249 din 15 aprilie 2008 pronunțate de Curtea de Apel Iași, după care având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având din nou cuvântul pentru recurenta pârâtă SC SA - Membru Grup, solicită instanței ca prin hotărârea pe care va pronunța să admită recursul, să modifice în tot hotărârea recurată și să respingă cererile conexe de chemare în judecată ca neîntemeiate, avându-se în vedere motivele de recurs formulate în scris la dosarul cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații reclamanți, Gruea, și solicită respingerea recursului, menținerea sentinței, potrivit concluziilor formulate în scris și depuse la dosarul cauzei.
Fără cheltuieli de judecată.
La rândul său avocat având cuvântul pentru intimații reclamanți, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, petenta a chemat în judecată intimata SC SA, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța intimata să fie obligată la plata sumelor de bani solicitate prin acțiunea promovată, sume reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând suplimentări salariale de Paște și C, în cuantum a câte un salariu mediu pe unitate pentru perioada 2004 - 2007, suplimentări salariale prevăzute de art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă și drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând diferența dintre salariul minim pe unitate și cel primit efectiv de petentă. Salariul minim al unui muncitor calificat din cadrul SC SA, reprezentând salariul minim pe economie, înmulțit cu 1,76, conform art. 128 alin. 5, înmulțit cu 1,5 conform art. 129 alin. 3 din contractul colectiv de muncă.
În motivarea cererii, petenta a arătat că a fost salariata intimatei până la data de 21.06.2007, când a fost concediată. Pe perioada derulării raporturilor juridice de muncă, intimata a încălcat textele de lege din contractul colectiv de muncă, indicate mai, în sensul că nu i s-au acordat suplimentările salariale de Paște și C și i-a fost fixat un salariu sub salariul minim pe societate.
În drept, au fost invocate de petentă prevederile art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și art. 269 Codul Muncii și s-a solicitat, potrivit art. 242 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei intimata a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că începând cu anul 2003, reprezentanții societății și cei ai au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și Paște să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, că operațiunea includerii acestor drepturi în salarii nu a avut o aplicabilitate limitată, continuând să producă efecte și în anii următori, textul articolului nr.168 din CCM fiind inclus în versiunile republicate anual în forma rezultată din negocierile din anul 2005.
S-a mai susținut de intimată prin întâmpinare că pentru a evita orice interpretări contrare în privința intenției rele a părților, Comisia Paritară a adoptat la 31.08.2007 decizia nr.5140/2007 prin care s-a confirmat faptul că părțile au înțeles ca începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la art.168 alin. 1 din CCM să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților, iar începând cu anul 2004, art. 168 alin. 1 din CCM a rămas fără obiect, deoarece primele erau parte a salariului de bază ca întreg.
În ceea ce privește modalitatea de calcul invocată în susținerea acțiunii s-a arătat de către intimată că este greșită atât timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut pe societate și nu la salariul de bază mediu ale cărui valori la nivelul anilor 2004-2007 au fost diferite față de valorile prezentate de către reclamantă, fiind stabilite prin adresa nr. 2022/04.09.2007, iar promovarea acțiunii este prematură deoarece dreptul de a formula acțiune nu se poate considera născut atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.
A mai precizat intimata că promovarea unor astfel de acțiuni este prematură în raport cu prevederile contractuale, care eventual ar justifica dreptul la acțiune. Dacă s-ar admite ipotetic faptul că drepturile salariale în discuție nu ar fi fost incluse în sumele deja acordate salariaților, oricum dreptul de a formula prezenta acțiune, nu se poate considera născut, atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. Conform art. 1 al art. 168, teza finală, text modificat în perioada 2003-2007, drepturile salariale suplimentare nu se acordă automat, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente: Paște și
Intimata a solicitat prin întâmpinare conexarea la dosarul cauzei și a altor cauze, arătând că art.164 Cod procedură civilă prevede că, având în vedere legătura strânsă dintre obiectul și cauza unor pricini pendinte, reprezintă o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea fiecărui judecător, așa încât conexarea cauzelor reprezintă o măsură utilă justiției, fiind o chestiune de bună administrație în raport cu numărul litigiilor precum și cu probatoriul care urmează a fi administrat în fiecare dintre ele.
Astfel, în ședința publică din data de 17 ianuarie 2008 s-a dispus conexarea la prezenta cauză a cauzei civile nr-, petent în cauză fiind.
În ședința publică din data de 14 februarie 2008 s-a dispus conexarea la prezenta cauză a cauzelor civile nr-, - și -, părți în cauze fiind, ,.
În ședința publică din data de 28 februarie 2008 s-a dispus conexarea la prezenta cauză a cauzelor civile nr-, -, -, -, -, -, -, -, - și -, părți în cauze fiind: G, Gruea, ,.
În ședința publică din data de 13 martie 2008, la prezenta cauză au mai fost conexate dosarele: -, -, -, -, -, -, -, -, - și -, având ca petenți în cauză: -, Gh., G, Droma, - și.
Cu referire la dosarele conexate la prezenta cauză, petenții au chemat în judecată pe intimata SC SA, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată aceasta la plata sumelor de bani solicitate prin acțiunea promovată de fiecare petent în parte, reprezentând drepturi salariale restante cuvenite și neacordate pe anii 2004-2007 și beneficiul de care au fost lipsiți prin neplata la timp, în raport cu rata inflației.
Cererile formulate de petenții ale căror cauze s-au conexat la prezenta cauză, au avut aceeași motivare în fapt și în drept cu cea formulată de petenta, aceștia solicitând în dovedirea cererilor sale proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 28 februarie 2008 s-a invocat de către intimată excepția prescripției dreptului la acțiune, motivat de faptul că sumele solicitate de petenți nu reprezintă drepturi salariale ci drepturi acordate salariaților în scopul de a le oferi o protecție specială, prescriptibile în termen de 6 luni aplicabil cererilor rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM și prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii.
Tribunalul a respins această excepție motivat de faptul că părțile prezentului conflict sunt cele ale unui raport juridic de muncă, iar obiectul cererii îl reprezintă drepturi ce decurg din executarea contractului individual de muncă, fiind incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, care stabilesc că, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
S-a admis, la cererea părților, proba cu înscrisuri, iar intimatei i s-a admis cererea privind efectuarea unei expertize contabile care să stabilească dacă primele de Paște și C au fost incluse sau nu în salariul de bază al petenților pentru anii 2004-2007, avându-se în vedere documentele aferente anului 2003, pentru care nu se contestă această operațiune, iar în ipoteza în care nu au fost incluse, să se stabilească cuantumul drepturilor cuvenite, actualizate cu indicele de inflație de la data la care trebuiau acordate și până la data efectuării expertizei.
S-au făcut de către reprezentantul intimatei precizări referitoare la distincția care trebuie făcută între salariul de bază mediu și salariul mediu brut, ambele fiind salarii brute, ultimul cuprinzând și eventualele sporuri adăugate salariului negociat, iar la termenul de judecată din data de 10.04.2008 s-au depus de intimată: actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SA, înregistrat la sub nr. 8080/23.05.2000, anexa nr. 1 la actul adițional, anexa nr. 2 la actul adițional, anexa nr. 1 bis la actul adițional.
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că primele de Paște și C nu au fost incluse în salariul brut al fiecărui petent în perioada 2004 - 2007, că salariul mediu brut așa cum reiese din adresa nr. 831/05.02.2008 este: în anul 2004 - martie - 790 lei; noiembrie - 799 lei; în anul 2005 - aprilie - 850 lei; noiembrie - 927 lei; în anul 2006 martie - 1047 lei; noiembrie - 1160 lei; în anul 2007 - martie - 1260 lei.
Nu s-au formulat de către părți prin apărători aleși, obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în specialitatea contabilitate.
În ședința publică din data de 10.04.2008, la cererea apărătorului ales al intimatei, s-a pus în discuție competența de soluționare a cauzei nr. -, ce privește pe petentul - cu domiciliul în comuna, sat u, județul A, cauză ce a fost conexată la prezenta cauză, astfel că Tribunalul a dispus disjungerea cauzei și trimiterea spre competentă soluționare la Tribunalul Argeș.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.600 din 10 aprilie 2008 admis acțiunea formulată de petenții, G, Gruea, -, Droma, G, -, Gh., a pbligă intimata la plata drepturilor salariale reprezentând prime de Paște și C, conform raportului de expertiză efectuat de expertul contabil (filele 244-247dosar fond), după cum urmează: - 6773 lei; - 4183 lei; - 1980 lei; - 6773 lei; - 4183 lei; - 1980 lei; - 3025 lei; - 4183 lei; - 1980 lei; G - 6773 lei; - 1980 lei; - 4183 lei; Gruea - 3025 lei; - 4183 lei; - 3025 lei; - 4183 lei; - 1980 lei; - 1980 lei; - 1980 lei; - - 1980 lei; G - 1980 lei; - 6773 lei; - 4183 lei; - 1980 lei; - 6773 lei; G - 1980 lei; Droma - 1980 lei; - - 1980 lei; - 5430 lei.
Totodată, a obligă pe pârâtă la 600 lei cheltuieli de judecată către petenții G, și . și a disjuns cauza privind pe și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Argeș.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunile conexate de instanță, petiționarii au solicitat obligarea unității intimate la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentări salariale de Paște și C pentru perioada 2004-2007 și diferența dintre salariul minim pe unitate și cel primit efectiv de petenți, cu cheltuielile de judecată aferente.
În urma probelor administrate de instanță cu înscrisuri, actele contabile depuse de unitatea intimată, copiile contractului colectiv de muncă și ale contractelor individuale de muncă ale petenților, expertiza contabilă de specialitate, tribunalul constatat că acțiunea petenților este întemeiată, pretențiile acestora nefiind acordate de unitatea intimată pentru perioada 2004-2007.
Astfel, chiar dacă pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale - prime de Paște și C au fost incluse, potrivit art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, în salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu anul 2004 și până în anul 2007, aceste suplimentări nu au mai fost acordate, așa cum prevedea contractul colectiv de muncă și actele adiționale la acesta.
La această concluzie a ajuns și experta contabilă, care a analizat contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 2643 din 11.05.2008 la B și contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 1054 din 24.02.2006 al B, precum și actele adiționale la contractul colectiv de muncă depuse la dosar de salariați, în sensul că primele de Paște și C nu au mai fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat în perioada 2004-2007 ( fila 248 dosar fond).
A apreciat instanța de fond că, prin fapta sa angajatorul a cauzat o pagubă în dauna angajaților săi.
S-a mai reținut de către tribunal că potrivit art.269 Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
În caz de refuz, salariatul se poate adresa cu cerere în despăgubiri la instanțele judecătorești.
Așa fiind, temeiul răspunderii patrimoniale a angajatorului îl constituie dispozițiile art. 269 Codul muncii, pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă, actele adiționale la acesta, precum și a contractelor de muncă individuale ale salariaților.
De asemenea, răspunderea unității intimate este angajată față de petiționari și în baza art. 7 (2) din legea nr. 130/ 1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit căruia, contractele colective de muncă reprezintă legea părților.
Neîndeplinirea obligațiilor din contract, respectiv neacordarea acestor drepturi salariale - prime de Paște și C și diferențe salariale față de salariul minim pe unitate, atrage răspunderea părții vinovate, în speță a A, conform art. 30 (2) din Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de muncă.
Ori, contractul individual de muncă decurge din prevederile contractului colectiv de muncă, fiind un contract bilateral, sinalagmatic, cu obligații reciproce între părți, salariații îndeplinindu-și sarcinile de muncă, în timp ce angajatorul a încălcat drepturile lor salariale, prevăzute de art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
A susținut recurenta-pârâtă că drepturile salariale de C și de Paște au fost incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 2003, în acest sens fiind redactat și alin.2 al art.168 din CCM pe anul 2003, această prevedere fiind reiterată și în CCM pe anii 2004 și confirmată prin versiunea din 2005 alin. 2 art.168.
De asemenea, aceeași interpretare a oferit-o și Comisia Paritară, înființată în scopul clarificării intenției reale a părților la momentul negocierii clauzelor CCM,comisie formată din reprezentanții părților semnatare, interpretare ce a fost cuprinsă în decizia nr.5140/2007 din 31.08.2007 intitulatănotă asupra precizării primelor de Paște și C, prevăzute în art.168 din CCM al SA,aceasta având caracter obligatoriu conform prevederilor Anexei 2 la CCM.
A învederat că atât prevederile CCM cât și interpretarea oferită de Comisia Paritară sunt opozabile salariaților conform art.9, 14 și 30 din Legea nr.130/1996, această interpretare fiind reținută și de alte instanțe învestite cu soluționarea unor acțiuni similare.
Astfel, prima instanță a apreciat în mod greșit că se impune respingerea excepției prematurității întrucât nu există nici o reglementare care să stabilească în sarcina reclamantei obligația declanșării unei asemenea proceduri, a excepției prescripției dreptului la acțiune întrucât sumele solicitate sunt drepturi salariale care se prescriu în termen de 3 ani, precum și admiterea acțiunii deoarece pârâta nu ar fi făcut dovada că sumele în discuție nu au fost incluse în salariile angajaților.
În susținerea caracterului prematur al acțiunii formulate, recurenta-pârâtă a învederat că dreptul la acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora ar fi trebuit stabilit cuantumul exact al sumelor, condiție ce reiese din redactarea alin.1 al art.168 din CCM 2003-2007 și care trebuie să se concretizeze într-o decizie.
Totodată, caracterul întemeiat al excepției prescripției dreptului la acțiune reiese din faptul că drepturile a căror valorificare se urmărește prin promovarea acțiunii nu au natură salarială, nu au caracter continuu și nu reprezintă contraprestație a activității desfășurate ci drepturi acordate salariaților prin CCM în scopul de a le oferi protecție socială, fiind incidente disp. art. 283 alin.1 lit.e din Codul Muncii ce reglementează un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiunile rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM.
În subsidiar, a susținut că modalitatea de calcul a sumelor pretinse e greșită, câtă vreme se raportează la salariul mediu brut la nivel de societate, deși art.168 alin.1 din CCM stipulează că baza de calcul e salariul de bază mediu la nivel de, nivelul acestuia reieșind din adresa nr. 2022/04.09.2007.
Recurenta-pârâtă a depus la dosar copia unor decizii pronunțate în practica judiciară, a unui raport de expertiză extrajudiciară, a notei Comisiei Paritare din nr.5140/31.08.2007, a anexei 1, 1 bis și 2 la actul adițional la CCM pe anul 2008.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041proc. civ. constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Reclamanții au fost salariații la "" SA și potrivit art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe unitate pe anii 2004, 2005 și 2006 cu prilejul sărbătorilor de Paști și C angajații SNP SA beneficiau de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
Conform dispozițiilor art.257 din Codul Muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Ori, pârâta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale prin prezentarea fluturașilor emiși reclamanților pentru lunile în care s-au stabilit primele de Paște și C, probă pe care acesta nu efectuat-.
În consecință în mod corect prima instanță a reținut că intimații-reclamanți nu au primit sumele solicitate.
Și în ceea ce privește cuantumul acestora instanța a făcut o corectă apreciere a înscrisurilor depuse la dosar și a raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză, acordând sume în cuantum corespunzător criteriului rezultând din aplicarea disp.art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Astfel, potrivit dispozițiilor menționate nivelul suplimentărilor salariale acordate cu ocazia Cului și în anii 2004-2006 reprezentau un salariu de bază mediu la nivelul "" SA. În consecință, acesta este cuantumul corect al sumelor datorate de recurenta-pârâtă intimaților-reclamanți cu titlu de prime de C și Paște pe anii 2004 -2007, sume actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei prime până la plata efectivă.
Susținerea recurentei-pârâte în sensul că aceste sume au fost incluse în salariul lunar al autorului reclamanților, astfel cum s-a întâmplat și în anul 2003, motiv pentru care în contractele colective de muncă pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007 s-a făcut mențiune în acest sens, urmează a fi apreciată ca neîntemeiată. O asemenea concluzie rezultă din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 (2) din contractele colective de muncă la nivel de societate pe anii 2004-2005 din care rezultă că drepturile prevăzute în art.168 (1) au fost incluse în salariile angajaților recurentei-pârâte doar pentru anul 2003, astfel încât dacă părțile contractante nu ar fi intenționat acordarea lor.
În anii 2004-2005pe lângă salariilecuvenite salariaților nu le-ar mai fi prevăzut în art.168 (1). În plus, principiul interpretării clauzelor contractuale în sensul în care acestea își produc efecte justifică înlăturarea susținerii recurentei-pârâte în sensul că voința părților contractului colectiv de muncă a fost aceea exprimată în notele emise de Comisia Paritară.
În ceea ce privește excepția prescrierii extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâta SA, în mod corect instanța de fond a constatat că în cauză nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art.283 alin.1 lit.e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art.283 alin.1 lit.c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.
Având în vedere disp.art.168 (1) din contractul colectiv de muncă pe anii 2004 și 2005 conform căruia sumele acordate cu ocazia și Cului reprezentând un salariu de bază mediu suntsuplimentări de drepturi salariale, dar și prevederile art.43 din Codul fiscal potrivit cărora premiile sunt asimilate salariilor,
Rezultă că termenul de prescripție a dreptului la acțiune de 3 ani ce a început să curgă de la data scadenței primelor ( începând cu 2004) nu era împlinit la data introducerii acțiunilor.
Din considerentele expuse, constatând că în fața instanței de fond pârâta nu a invocat excepția prematurității acțiunii și că o asemenea excepție apare ca neîntemeiată în condițiile în care nu se poate reține o culpă a salariaților pentru lipsa negocierilor în vederea determinării cuantumului și modalităților de plată a primelor, prime a căror sumă poate fi stabilită cu ajutorul criteriului reglementat de CCM(salariul de bază mediu pe ) în baza art.312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul declarat de pârâta "" SA împotriva sentinței civile nr. 600/10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA - Membru Grup, cu sediul social în B, Calea, nr.239, sector 1, prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII, cu sediul în B,- - 8, House, sector 1, împotriva sentinței civile nr.600 din data de 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, Droma, G, toți cu domiciliul ales în comuna, nr. 994, jud. D, cu domiciliul în M,-, jud. D, cu domiciliul în M, Bulevardul, nr. 44, jud. D, cu domiciliul în Bulevardul 22, nr. 30, etaj 4,. 134, jud. D, cu domiciliul în M, str. T, nr. 100, etaj 1,. 15, jud. D, cu domiciliul în M str. -. -, nr. 24 B, jud. D, cu domiciliul în M,-, -C, etaj 3,. 15, jud. D, cu domiciliul în comuna Lungă, sat., jud. D, comuna, sat, Olteni, jud. D, G, cu domiciliul în comuna Lungă, sat Lungă, jud. D, cu domiciliul în M, str. 22 nr. nr. 40,. 1, jud. D, cu domiciliul în M,-, jud. D, Gruea, cu domiciliul în M, Bulevardul 22, nr. 24, etaj 3,. 176, jud. D, cu domiciliul în M-, -. A,. 6, jud. D, cu domiciliul în M,-, etaj 2,. 38, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat Colibași, nr. 111, jud. D, cu domiciliul în M, Bulevardul 22, nr. 2, - etaj 3,. 11, jud. D, cu domiciliul în M, str. -, nr. 32, -. 77, jud. D, cu domiciliul ales în comuna, nr. 994, jud. D, -, cu domiciliul în comuna, sat, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat de, jud. D, cu domiciliul în M, str. Ti, nr. 100, etaj 2,. 37, jud. D, cu domiciliul în comuna L, sat, nr. 929, jud. D, T, Bulevardul, bloc 39 B,. A,. 13, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat, nr. 255, jud. D, cu domiciliul în comuna, sat, jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena
- - - - - -
Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă
se semnează de către se semnează de către
președintele instanței președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored.MP/MD
2ex/08.07.2008
dosar fond - Trib.
G -
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Marilena
